Linkuri accesibilitate

Vladimir Putin uită că a condamnat pactul Ribbentrop-Molotov (C. Diaconescu/digi24)


Ziare de la București

Revista presei de la București.

Presa din România: Amneziile lui Putin
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:16 0:00

„Rusia scoate de la naftalină subiectul Basarabia și Bucovina, cu vechea teză că România le-ar fi «ocupat» la sfârșitul Primului Război Mondial. De ce are nevoie Moscova de această provocare? Și mai ales pe cine provoacă Vladimir Putin cu această temă? Este pur și simplu un exercițiu de comunicare, cu mesaje aluzive la Ucraina, îndreptate de fapt către comunitatea internațională”, rezumă jurnaliștii de la digi24 cele spuse de fostul ministru de externe Cristian Diaconescu într-un interviu acordat postului TV.

E doar revenirea la „elemente doctrinare susținute și finanțate prin organizații neguvernamentale, seminare, prezentări în toată Europa Occidentală și în Statele Unite”. Ca atare, nu prea schimbă nimic să se răspundă. Diaconescu adaugă însă că președintele Vladimir Putin ar fi trebuit să se uite „în alt sertar”, în care putea găsi propria semnătură pe Tratatul din 4 iulie 2003 dintre România și Federația Rusă, în care se spune clar : „Ambele părți condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov”.

Astăzi, presa e plină de semnale de alarmă privind lipsa de apetit de reformă din partea actualului guvern. Vizați sunt în special liberalii, în timp ce despre cei de la USRPLUS jurnaliștii spun că se frământă dacă este sau nu cazul să iasă de la guvernare. Articolul lui Dan Tăpălagă, de la G4Media, descrie dificultatea unei asemenea decizii. „Problema este că nici PNL, nici UDMR, nici președintele Iohannis nu vor da socoteală directă pentru eșecul reformării justiției. Totul se va sparge în capul lui Stelian Ion, ministrul justiției pus de USR PLUS”. Dacă iese de la guvernare, această alianță va fi acuzată de imaturitate politică, de abandonarea luptei, inclusiv de sacrificarea reprezentanților USRPLUS din administrația locală. Dacă nu părăsesc coaliția, dau semnalul că abandonează lupta pentru desființarea Secției Speciale. Cei de la PLUS presează mai mult pentru ieșire, dat fiind că Dacian Cioloș nu e și vicepremier ca Dan Barna, liderul USR. Până la urmă, Dan Tăpălagă aproape că tranșează singur problema : „Puneți din nou în balanță eșecul garantat din justiție cu reformele importante care pot fi făcute la transporturi, sănătate, fonduri europene. (…)Dacă nu vor lăsa ceva în urma lor, fără realizări măsurabile (…) va fi dificil pentru USR PLUS să se prezinte în 2024 în cele patru șiruri de alegeri (…) doar cu sloganul: Noi am vrut, dar n-am fost lăsați!”

Partea liberală a guvernării actuale e criticată și de Magda Grădinaru, pe spotmedia.ro, pentru poziția adoptată prin președintele PNL Ludovic Orban în privința familiei tradiționale. „Liberalii au fost cei mai vocali contestatari ai raportului pentru protejarea drepturilor femeilor, adoptat de Parlamentul European, pe care l-au transformat (…) într-un fake news perfid de manual”. Jurnalista incriminează și o „compromitere/rușinare publică a Uniunii Europene, într-un context în care UE este vulnerabilizată deja de Ungaria și Polonia, pe aceeași temă”, la care se adaugă felul în care fake news-ul „gata copt” a fost pus în cârca lui Dacian Cioloș”. Articolul comentează în fapt un barometru de opinie de-abia comunicat de Avangarde, din care rezultă date contradictorii : 56% dintre români refuză să atribuie vreunui partid susținerea drepturilor LGBT, în vreme ce 57% refuză să atribuie susținerea familiei tradiționale unui partid politic. Cu toate acestea, un procent majoritar, 62%, crede că rolul familiei tradiționale trebuie întărit prin lege”.

XS
SM
MD
LG