Linkuri accesibilitate

Vladislav Gribincea (CRJ): „Independența și corupția, principalele probleme ale justiției”


Reforma justiției se întoarce mereu la o întrebare centrală: cum să fie evaluată integritatea magistraților și mai ales, cine să o facă?

Presedintele Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea, comenteaza pentru Europa Libera Strategia de dezvoltare a sectorului justitiei pană in anul 2022 adoptată (săptămâna trecută) de parlament fără voturile partidelor proeuropene, care au insistat ca în documentul să figureze neapărat evaluarea externă a magistaților ca pârghie de eliminare din breaslă a judecătorilor compromiși, propunere respinsă de fracțiunea cea mai numeroasă a socialiștilor. Ideea evaluării externe fusese avansată de guvernul Maiei Sandu în vara anului 2019, înainte de a fi demis prin moțiunea de cenzură inițiată de fracțiunea socialiștilor.

Interviu cu Vladislav Gribincea CRJ
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:11:22 0:00
Link direct

Europa Liberă: Cum pot fi compatibile două obiective? Pe de o parte, să se asigure independența justiției, dar pe de altă parte, celelalte ramuri ale puterii - executivă, în special, și legislativă - să-și asume mecanisme de intervenție?

Vladislav Gribincea: „Justiția trebuie să fie independentă, asta însemnând că numirile, promovările judecătorilor nu trebuie să fie la discreția executivului sau legislativului, la fel ca și eliberarea din funcție a judecătorilor. Totuși s-a întâmplat un lucru destul de interesant în regiunea noastră, și nu e vorba doar de Moldova. S-a dat multă independență justiției după parada revoluțiilor din această zonă din anii ’90, fără a se asigura că există și o anumită capacitate internă de a se asigura procese echitabile, așa încât deseori se spune în ultima perioadă de timp că, da, independență avem, dar responsabilitate nu există, corupția e la ea acasă în justiție. Evaluarea externă este soluția ultimă posibilă și cea mai radicală, și nu chiar salutată de către partenerii de dezvoltare. De ce? Deoarece, da, ea ar putea să aducă anumite rezultate benefice, dar ea are și multe pericole incluse în ea. Principalul ingredient al succesului acestei reforme este ca politicienii, în primul rând, să adopte un cadru legislativ printr-un consens larg, însemnând că politicienii spun: da, avem o problemă, mecanismele actuale nu funcționează și nu vor funcționa, noi instituim un mecanism echitabil de evaluare externă a judecătorilor și noi renunțăm la control asupra acestui proces și vom accepta orice soluție care va ieși în urma acestui proces.”

Europa Liberă: Dar auto-purificarea, dl Gribincea? Oare judecătorii suportă această faimă proastă pe care o au de ani de zile, oare nu sunt în stare ei să-i elimine din sistem pe acei care sunt compromiși?

Mulți din ei [judecători] mi-au spus că unica soluție pentru asanarea sistemului este evaluarea externă.

Vladislav Gribincea: „Dacă justiția ar fi funcționat și ar fi funcționat mecanismele de auto-purificare, noi nu ne aflam în situația actuală. Discutând prin culoare cu judecătorii, unii din ei, mulți, de fapt, din ei mi-au spus că unica soluție pentru asanarea sistemului este evaluarea externă. Eu am fost surprins să aud de la ei acest lucru, adică judecătorii înșiși au foarte puțină încredere că Consiliul Superior al Magistraturii, cum el este astăzi, bun sau rău, le poate da dreptate, că procedurile disciplinare îi vor scoate din sistem pe judecătorii care nu merită să fie în sistem.”

Europa Liberă: Asta pentru că ei sunt manus manat lavat, într-o relație de cârdășie?

Vladislav Gribincea: „Eu cred că în justiție există un număr foarte mic de judecători care ar vrea ca justiția să funcționeze în funcție de anumite interese și un număr mare, dar puțin influent de judecători care nu vor să fie blamați pentru păcatele altora, dar cei numeroși sunt puțin influenți, iar cei puțini sunt destul de influenți și lor asta le este convenabil. Așa am simțit eu situația pe moment că e în sistem.”

Europa Liberă: De ce socialiștii se opun evaluării externe? Fadei Nagacevschi a spus chiar, vezi Doamne, că Comisia de la Veneția a fost categoric împotrivă și i se atrage Chișinăului reputația proastă sau fostului guvern. De ce sunt împotrivă? Și nu doar ei, Sergiu Sârbu ironic a spus: poate, în general, avem administrare externă?

Vladislav Gribincea: „Eu am fost surprins să aud de la dl ministru acest lucru, mai ales având în vedere că la începutul mandatului său chiar el milita pentru evaluarea externă.

Doi: evaluarea externă nu a fost avizată negativ de către Comisia de la Veneția. Comisia de la Veneția a spus că, da, evaluarea externă propusă în toamna anului 2019 prezintă riscuri, dar ea nu poate fi exclusă integral. De ce acum ministrul justiției spune că nu, nu este o idee bună? Probabil, deoarece el nu simte că există voință politică plenară pentru ca această reformă să fie făcută pe bune și fără pericole, fiindcă momentul în care politicienii vor controla sistemul de reevaluare a judecătorilor, acești judecători vor fi și mai dependenți de politicieni decât sunt la acest moment.”

Europa Liberă: Dar care-i problema acum? Instituțiile care sunt abilitate să verifice costurile mașinilor, averilor, de ce ele nu-și fac treaba, astfel încât a devenit o problemă cine să fie evaluatorii?

Vladislav Gribincea: „Situația care este la momentul actual și în justiție, și în alte sectoare nu se datorează doar justiției. Noi avem două probleme în justiție, principale: independența și corupția. În ceea ce privește corupția, organele responsabile de combaterea corupției s-au făcut că plouă pe când era evident că mulți judecători nu aveau ce căuta, trebuiau scoși din sistem din considerente că nu-și pot fie justifica averile, fie chiar au comis acte de corupție și doi: independența. Aici, Consiliul Superior al Magistraturii și executivul, și legislativul, pe de altă parte, deseori au pronunțat, au dat niște soluții care sunt greu de explicat rațional și au demotivat foarte mult oamenii buni, încurajându-i pe cei răi.”

Europa Liberă: După mine, cazul cel mai relevant este promovarea unui judecător care a anulat rezultatele alegerilor în municipiul Chișinău. Cum s-a întâmplat asta, că toată lumea ca și cum e împotrivă, dar iarăși Fadei Nagacevschi spunea că așa a fost procedura, președintele în exercițiu n-avea cum să respingă acest candidat?

Vladislav Gribincea: „În primul rând, președintele în exercițiu poate respinge oricând un candidat, dacă el nu consideră că acel candidat merită să fie numit sau promovat. Asta e prevăzut expres și în Constituție, și în Legea cu privire la statutul judecătorului. De ce dl președinte a dorit să numească această persoană e o altă întrebare la care d-lui poate să răspundă. Eu pot să spun doar un lucru, că anterior președintele a refuzat de mai multe ori numirea judecătorilor cu păcate mult mai mici. Întrebarea mai generală este următoarea: de ce judecătorii buni nu au participat la concursul cela, nu s-au înscris la concurs, fie ei nu sunt, fie ei nu aveau încredere în el?”

Europa Liberă: Adică, ab initio e viciat concursul?

Vladislav Gribincea: Ab initio, eu pot să spun că dl Clima era într-adevăr de departe cel mai bun candidat în acel concurs.”

Europa Liberă: În lipsa concurenței?

Vladislav Gribincea: „În lipsa concurenței.”

Europa Liberă: Fadei Nagacevschi, îl tot citez în discuția noastră, a spus că scoaterea cercetării penale ca mecanism de influență asupra judecătorilor ar fi o soluție. Oare sabia asta al lui Damocles e atât de influentă, încât îi determină pe judecători să ia decizii contrar conștiinței?

Vladislav Gribincea: „Atunci când judecătorii înșiși nu au încredere că colegii lor le vor face dreptate, orișicare pericol potențial pentru ei îi sperie, indiferent cât de probabil este. Și exemplul anilor 2018, 2017, când se porneau dosare pe bandă rulantă împotriva judecătorilor, când fapt nu era, scopul fiind de a impune anumite limite și de a da o lecție celorlalți, ca să nu se opună executivului sau legislativului este cel mai grăitor exemplu, aș spune.

Judecătorii din R. Moldova se mai tem de procurori, nu de orișicare procurori, dar de procurorii influenți.

Da, judecătorii din Republica Moldova se mai tem de procurori, nu de orișicare procurori, dar de procurorii influenți eu cred că se tem, fiindcă nimeni nu are garanția că, dacă se declanșează o procedură împotriva lor, legea va triumfa și nedreptatea nu va fi încurajată.”

Europa Liberă: Reformarea sau dezvoltarea justiției, așa cum este concepută de Ministerul Justiției, este imposibilă tocmai fără celelalte verigi. Procuratura este deja reformată suficient ca să funcționeze mână în mână cu o justiție dezvoltată, reformată?

Vladislav Gribincea: „Noi putem să avem o justiție perfectă, judecători perfecți, dar dacă procurorii nu vor lucra la capitolul justiției penale, oricum vom avea mari probleme. Strategia adoptată săptămâna trecută prevede măsuri și pentru procuratură, dar ce este important de asemenea este faptul că la procuratură lucrurile pot fi schimbate mult mai ușor din interior, fără a fi nevoie de intervenția actului legislativ, spre deosebire de justiție. Este totuși adevărat că în ultima perioadă de timp rolul procurorului general a fost fortificat considerabil, mai ales prin niște modificări adoptate în vara anului 2020.

Un procuror general puternic înseamnă o procuratură slabă, fiindcă totul depinde de un singur om.

Eu nu cred că, și spuneam de mai multe ori, un procuror general puternic înseamnă o procuratură slabă, fiindcă totul depinde de un singur om. Când totul depinde de un singur om, după ce acel om pleacă mult nu rămâne, pe de o parte, iar pe de altă parte, toți caută un fel de oblăduire a acelui procuror general, rămânând puțină independența și curajul procurorilor de a investiga oamenii influenți, iar oamenii influenți, la rândul lor, doresc dinadins să aibă o legătură, o conexiune cât mai strânsă cu procurorul general, astfel revenim la situația pe care o avem astăzi.”

Europa Liberă: Și ultima întrebare. Unii spun că, de fapt, se inventează bicicleta, totul ce trebuie să facă autoritățile de la Chișinău îi descris în anexele la Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Strategia adoptată săptămâna trecută nu cumva este o recunoaștere eufemistică a faptului că Acordul de Asociere a rămas până acum linie moartă în ceea ce privește independența justiției sau incoruptibilitatea?

Vladislav Gribincea: „Nu este chiar așa. Acordul de Asociere are niște prevederi extrem de generale, care nu spune concret ce trebuie de făcut, el se referă doar la penalitate, cum acest lucru de făcut e o altă chestiune.

Acest document de politici trebuia adoptat, el este adoptat, fiindcă el stabilește un fel de foaie de parcurs, ce se va face în următorii patru ani. Regret totuși că nu au fost discuții sau, mă rog, compromisuri pe anumite prevederi ale acestuia, această strategie a fost adoptată cu un număr foarte mic de voturi, însemnând că cei care au votat împotriva ei din parlament nu o vor susține în continuare. Atunci despre ce fel de consens politic putem vorbi noi pe reformarea justiției? Fiindcă noi știm ce înseamnă asta, în momentul în care nu există un consens la nivel politic, judecătorii știu că, he, bine, ăsta este cum este, mă duc eu la ceilalți să neutralizez cumva riscurile pentru mine, m-oi înțelege eu - asta este unu.

Doi: de acest document, strategie de asemenea era nevoie și pentru altceva, era nevoie, să spunem așa, pentru a consolida condiționalitățile care pot fi impuse de partenerii externi pentru acțiuni pe justiție.

Documentul era necesar, dar ca să producă efecte mai bune trebuia un consens politic mai mare.

Și trei: acest document de asemenea este necesar ca un fel de stăvilire a politicienilor, de ghidare a politicienilor că, OK, iată asta e ceea ce voi v-ați angajat, fiți buni și implementați, iar noi ca societate civilă vom monitoriza acest lucru. Documentul era necesar, dar eu cred că pentru ca un astfel de document să producă efecte mai bune trebuia un consens politic mai mare pe el și, eventual, dacă erau propuse anumite inițiative rezonabile, puteau fi acceptate cu condiția că aceste idei pot fi realizate în termeni practici.”

Europa Liberă: Buturuga mică a fost controlul extern?

Vladislav Gribincea: „Da, dar întrebarea este dacă noi avem elementele pentru un control extern și principalul element pentru control extern este un vot cvasi-absolut, aproape de majoritatea constituțională pentru ca acest mecanism să fie pus în joc, fie o înțelegere de durată că nimeni nu va interveni în acest proces, fiindcă evaluarea externă durează trei-patru ani.”

Europa Liberă: Dar ca să fie măsurabile, în general, obiectivele acestei strategii, cum peste n ani cineva în parlament va putea dovedi că s-a întâmplat ceea ce și-a propus strategia, cum va fi măsurată?

Vladislav Gribincea: „Lucrurile sunt simple, în momentul în care omul de rând va simți că lui i s-a făcut dreptate – înseamnă că succesul s-a realizat, în cazul în care el nu simte asta – noi putem să avem legi perfecte, dar dacă ele nu se execută, în practică rezultatul este același.

Finalitatea este schimbarea reală a justiției care se face la nivel, acesta este elementul principal, restul sunt doar decorațiuni.”

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG