Linkuri accesibilitate

Vladislav Gribincea: „CSM-ul trebuie să existe. Judecătorii nu trebuie să fie administrați de Guvern sau de Parlament...” (VIDEO)


Vladislav Gribincea: Cel mai onorabil scenariu ar fi ca membrii CSM să demisioneze in corpore
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:44 0:00

Vladislav Gribincea: Cel mai onorabil scenariu ar fi ca membrii CSM să demisioneze in corpore

Interviu cu președintele Centrului pentru Resurse Juridice din Moldova.

Ministerul Justiției a lansat săptămâna aceasta preselecția pentru candidații la funcția de procuror general, așteptând depunerea dosarelor până pe 20 octombrie. Comisia de concurs încă nu a fost creată, iar candidații nu dau năvală, unii tocmai din acest motiv: vor să vadă mai întâi cine va face parte din comisie, pentru a decide dacă va fi un concurs credibil, după cum a sugerat într-un interviu expertul Vladislav Gribincea, președintele Centrului pentru Resurse Juridice și el un potențial candidat.


Europa Liberă: Prilejul acestei discuții este această criză. Sau încă nu s-a ajuns la criză în sistemul judecătoresc? Vorbim despre nevoia promovării unei reforme autentice în acest sector.

Vladislav Gribincea: „Criză noi avem de mult timp. Dezlegarea crizei probabil că începe acum.”

Europa Liberă: Și începe?

În justiție sunt găști care luptă între ele și pentru care interesul public este mai puțin important decât averile proprii...

Vladislav Gribincea: „Eu sper că o să înceapă. Cel puțin simt eu că și pe interiorul justiției sunt discuții în contradictoriu, ceea ce deja vorbește despre faptul că nu există un mediu monolit acolo, care nu vrea reforme. Și văd că la nivel politic se consolidează tot mai mult poziția că așa cum a fost până acum nu se mai poate.”

Europa Liberă: Dar unii observatori cred că e paralizată activitatea puterii judecătorești pe moment.

Vladislav Gribincea: Cel mai onorabil scenariu ar fi ca membrii CSM să demisioneze in corpore
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:44 0:00

Vladislav Gribincea: „Mai degrabă cred că ceea ce s-a întâmplat cu ceva timp în urmă la Adunarea generală a judecătorilor a convins și mai mult politicienii că în justiție este un dezastru, că judecătorii pot trece peste lege, când este vorba de interesul lor, ceea ce prin definiție este inacceptabil; că în justiție sunt găști care luptă între ele și pentru care interesul public este mai puțin important decât soarta sau averile proprii.

Să clarific aici un lucru: ceea ce s-a întâmplat la Adunarea generală a judecătorilor nu a fost o luptă clară între clanuri, nu, deloc nu. Au fost judecătorii care înțelegeau întrebările care există în legătură cu legalitatea Adunării generale și au fost judecători care nu-și puneau astfel de întrebări. Prima categorie în genere n-a apărut la Adunarea generală.

E pentru prima dată, de obicei prezența judecătorilor la Adunarea generală e de 90 la sută. De data asta, cu greu s-a ajuns la jumătate și încă nu este clar dacă au fost jumătate, iar din cei care s-au prezentat acolo erau persoane care înțelegeau ce se întâmplă și erau persoane care nu înțelegeau în genere ce se întâmplă, dar au venit, deoarece au fost rugați să vină. Așa că nu este corect să se pună semnul egalității între cei care au venit și cei care nu vor schimbare, plus că între cei care au venit și au dorit revocarea Consiliului Superior al Magistraturii sunt diferite tipuri de oameni. Sunt oameni care într-adevăr sunt supărați foarte mult pe Consiliul Superior al Magistraturii și pe bună dreptate.

Consiliul Superior al Magistraturii a făcut foarte multe greșeli. Consiliul Superior al Magistraturii cel puțin din respect față de acei judecători care au solicitat convocarea Adunării generale trebuia s-o convoace, să vină, să discute, să vedem care sunt problemele. În schimb, Consiliul Superior al Magistraturii, în stil sovietic, a spus că „nu, noi nu convocăm”. Și asta probabil a generat o supărare și mai mare față de Consiliul Superior al Magistraturii.”

Europa Liberă: Astăzi există CSM?

Vladislav Gribincea: „În opinia mea, ceea ce s-a întâmplat la Adunarea generală de acum o săptămână nu este perfect legal, dar deja depinde de câtă încredere mai au judecătorii în acest Consiliu Superior al Magistraturii. Fiindcă mesajul transmis de judecători, chiar dacă nu era cvorum, a fost clar, chiar și în cazul judecătorilor care au stat acasă - nu mai au prea multă încredere în Consiliul Superior al Magistraturii.

Cel mai onorabil ar fi ca membrii Consiliului Superior al Magistraturii să transmită un semnal că: „Da, noi am înțeles mesajul. Noi fără susținerea celor care ne-au ales nu putem funcționa. Da, noi înțelegem că ceea ce s-a întâmplat nu este perfect legal, dar în scopul sporirii încrederii în CSM, noi ne anunțăm toți demisia și organizăm noi alegeri pe bune la care nu candidăm și dăm o șansă celor care cred că pot face mai bine lucrurile să vină și să le facă”.”

Europa Liberă: Acesta e scenariul pe care îl vedeți Dvs. și care ar avea șanse?

Vladislav Gribincea: „Acesta-i cel mai onorabil.”

Europa Liberă: Va exista suficientă voință în rândul judecătorilor CSM ca să-și prezinte demisia?


Vladislav Gribincea: „Eu cred că acesta este cel mai onorabil scenariu pentru ziua de astăzi, fiindcă antagonizarea și în continuare a situației va duce la două lucruri: pe de o parte, va știrbi și mai mult încrederea judecătorilor în CSM, iar pe de altă parte, va anatagoniza și mai mult situația, astfel încât să se ajungă la situația în care judecătorii să nu mai respecte ordinele CSM sau să saboteze activitatea CSM. Și asta este și mai greu. Cum ai putea ca SCM să lucrezi în astfel de circumstanțe? Mai ales că eu nu înțeleg de ce trebuie să te ții de funcția de membru al CSM atunci când nimeni nu te dorește, doar scopul CSM e să reprezinte interesul judecătorilor. Dar atunci când cei pe care îi reprezinți nu-ți mai oferă încrederea lor, pentru ce ar trebui să te mai ții de acel fotoliu?”

În momentul în care judecătorii uită de rolul lor de a face dreptate oamenilor, totul se transformă într-un sindicat în care nu există interes public...

Europa Liberă: Mult timp s-a vorbit că judecătorii și-ar fi creat această structură ca fiind un „stat în stat”, adică ei aproape că de nimeni nu mai ascultau sau făceau ceea ce credeau ei că e bine, sau erau la cheremul unui politician de unde veneau instrucțiuni ce trebuie și ce nu trebuie să facă.

Vladislav Gribincea: „CSM-ul prin natura lucrurilor trebuie să existe. Judecătorii nu trebuie să fie administrați de Guvern sau de Parlament...”

Europa Liberă: În variantă ideală așa este.

Vladislav Gribincea: „În mod normal, ei ar trebui să se autoadministreze, numai că independența merge mână în mână cu responsabilitatea. CSM-ul nu este dat pentru ca să protejeze interesele de grup ale judecătorilor; CSM-ul este pentru a proteja oamenii și judecătorii ca să le dea lor independență să poată face dreptate la oameni. În momentul în care judecătorii uită de rolul lor de a face dreptate oamenilor, totul se transformă într-un sindicat în care nu există, practic, interes public și există doar interes corporativ.

Acesta e lucrul cel mai periculos care poate exista și asta, de fapt, a determinat politicienii să ia măsuri drastice în ultima perioadă de timp. Ei nu mai au încredere că Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Procurorilor pot lua decizii în interes public și nu în interes corporativ.”

Europa Liberă: Dvs. ziceți că începe deznodământul problemei? Eu am auzit mai multe idei care duceau la gândul că deznodământul va începe odată cu alegerea viitorului procuror general.

Vladislav Gribincea: „Eu cred că deznodământul va începe atunci când va fi aleasă noua Curte Supremă de Justiție, fiindcă procurorul general este cineva care într-o oarecare măsură investighează abaterile, dar regulile de joc în sistemul judecătoresc, modul în care judecătorii dau hotărârile îl determină Curtea Supremă de Justiție. În momentul în care Curtea Supremă de Justiție în loc de haos seamănă ordine, nu dă o mie de hotărâri, dar dă 200, dar toți trebuie să le respecte.

Dacă nu le respectă, atunci intrăm în sancțiuni disciplinare și atunci la sigur într-un an, un an și jumătate judecătorii înțeleg la cine trebuie să se orienteze – nu la politicieni, nu la procurori, nu la polițiști, ci la practica uniformă a Curții Supreme de Justiție și la legi. Asta va fi deznodământul cel mai important, dar această Curte Supremă de Justiție trebuie să fie compusă nu din oameni afiliați politic, ea trebuie să fie compusă din oameni în care judecătorii au încredere și asupra cărora nu planează suspiciuni de corupție.”

Europa Liberă: Dar există persoane din astea, dle Gribincea?

Vladislav Gribincea: „Da, există!”

Europa Liberă: Pentru că deseori auzim, inclusiv de la clasa politică, că ar exista prea puține persoane competente și, mai ales, care și-ar dori să ajungă în funcțiile-cheie.

Vladislav Gribincea: „Eu cunosc numeroși judecători și procurori care sincer doresc binele acestei țări, care sunt frustrați de ilegalitățile care există în sistem, care au fost stigmatizați de-a lungul ultimei perioade de timp. Eu cunosc judecători de genul dat, deja dacă nu avem suficienți ca să-i pună judecători în funcții de conducere în toate instanțele judecătorești asta-i altă întrebare. Eu sunt sigur că pentru Curtea Supremă de Justiție acest lucru este realizabil.”

Europa Liberă: Dar unii juriști sunt de părere că e greșit să se creadă că reforma trebuie să se concentreze doar pe Curtea Supremă de Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii.

Vladislav Gribincea: „De acord, am spus că acesta-i începutul deznodământului.”

Europa Liberă: Cică dacă nu mergeți mai departe și la curțile de apel, atunci în zadar, pentru că majoritatea dosarelor vin de la Curtea de Apel la alte instanțe superioare.

Vladislav Gribincea: „Regula generală pe care o cunosc eu și întotdeauna am văzut-o este că, dacă șeful este cu probleme, toți cei de mai jos sunt și ei cu probleme. În momentul în care șeful este o persoană onestă, toți de jos se orientează la șef, sunt câțiva care calcă strâmb, dar asta-i treabă scurtă de timp. Eu cred că același lucru s-ar întâmpla și cu Curtea Supremă de Justiție.

Curtea Supremă de Justiție are suficiente pârghii și acum, și probabil va avea și în viitor, ca să ordoneze procesele în justiție. Și eu nu-mi închipui cum, dacă Curtea Supremă de Justiție ar avea o practică judiciară uniformă, curțile de apel să nu urmeze această practică judecătorească. Îmi închipui că ar putea să fie anumite abuzuri, dar în asemenea situații pentru abuzuri întotdeauna sunt soluții. Eu sunt de acord cu cei care spun că doar reformarea Curții Supreme de Justiție nu este soluția.”

Europa Liberă: E prea puțin.

Vladislav Gribincea: „Într-adevăr, eu am revenit din Albania și am văzut ce fac ei acolo. Ei efectiv au distrus totul și construiesc de la zero, dar au intrat într-un colaps de câțiva ani.”

Europa Liberă: Și asta înseamnă că ani de zile trebuie să se mai aștepte în Republica Moldova ca lucrurile să intre în albia lor firească în justiție?

Vladislav Gribincea: „Convingerea mea este că, schimbând conducătorii de instanță sau lăsând în funcții

Schimbând Curtea Supremă de Justiție cu oameni onești, cu un mandat foarte limitat, se poate atinge o schimbare calitativă la nivel de conducere a justiției ...

oameni onești, schimbând Curtea Supremă de Justiție cu oameni onești, cu un mandat foarte limitat, se poate atinge o schimbare calitativă la nivel de conducere a justiției. Și această schimbare calitativă în 3, 4, 5 ani de zile va da rădăcini în jos. Asta trebuie să meargă mână în mână cu educarea noii generații de judecători, generație care să nu fie educată să urmeze ceea ce a spus șeful, o generație de oameni care au verticalitate, care își asumă deciziile și înțelege care este rolul unui judecător veritabil.”

Europa Liberă: Cetățeanul poate avea certitudinea că schimbările din sistemul de justiție nu au nevoie de blagoslovirea politicului?

Vladislav Gribincea: „Ba da, ba da! Politicul întotdeauna a avut o influență foarte mare asupra justiției. Și justiția... Cel puțin, oamenii cu probleme din justiție vor fi puternici atâta timp cât vor fi suspiciuni rezonabile că reformele doar sunt declarate, dar nu este nicio intenție să fie implementate pe bune. Și asta s-a întâmplat în ultimii 7-8 ani de zile, se declara cu mare tam-tam că vrem reforme, dar, de facto, chiar și Guvernul, și Parlamentul căutau virgule ca să încalce regulile. Și atunci, clar că oamenii cu combinații în sistem desenau alte combinații.

În momentul în care este declarată voință politică, care și este urmată de fief, de a reforma justiția, acesta-i principalul semnal pentru cei cu probleme din justiție că e timpul de plecat. În momentul în care cei din justiție vor găsi o portiță să se înțeleagă cu cei din politic, acesta va fi primul semnal că reformele nu vor merge.”

Europa Liberă: Dar percepția multora e că în vârful puterii nu ar exista viziune comună asupra felului cum trebuie făcută această reformă în justiție. Dacă Guvernul are viziunea pe care o tirajează de ceva timp, atunci președintele din când în când mai dă din deget și spune că nu e bine să se implice politicul în treburile justiției.

Vladislav Gribincea: „Politicienii întotdeauna fac ceea ce le cer lor oamenii, alegătorii. Dacă există o cerere socială în justiție...”

Europa Liberă: Și mai ales că suntem în perioadă electorală.

Vladislav Gribincea: „Exact! În momentul în care există o solicitare mare de schimbări în justiție, niciun politician nu va spune că nu vrea reforme în justiție. Asta s-a întâmplat în Albania, de fapt. Modificările din Albania au fost votate unanim în Parlament. Ei au modificat Constituția unanim, o treime din Constituție, pentru a realiza această reformă. Jumătate din deputați nu voiau să voteze, dar de frica presiunii publice au votat. Exact același lucru se poate întâmpla și în Republica Moldova. În momentul în care societatea va pune presiune, politicienii nu au încotro.”

Europa Liberă: La Chișinău astăzi s-a aflat în vizită înaltul reprezentant al UE, Federica Mogherini. A declarat, repetat, că UE va continua să sprijine reforma în justiție, dar și Chișinăul, autoritățile Republicii Moldova au de îndeplinit anumite condiții. Și oficialul de la Bruxelles a pus accentul pe reforma justiției și a Procuraturii, precum și pe asigurarea independenței instituțiilor statului, ceea ce va permite și creșterea economică a țării. Mesajul e subtil. A mai fost mesaj și din partea Ambasadei SUA la Chișinău referitor la nevoia unei reforme veritabile în acest sector. Cum citiți Dvs. mesajele acestor instituții, acestor parteneri de dezvoltare?


Vladislav Gribincea: „Voința politică întotdeauna este urmată de semne de întrebare când e vorba de reforma justiției, dar atunci când există o presiune socială majoră, atunci când societatea stă cu ochii pe guvernare, atunci când partenerii externi de asemenea sunt convinși că există dorință cât de cât de reformă a justiției, ei vin cu ajutor, ei nu substituie autoritățile, ei ajută autoritățile să implementeze pe bune acele lucruri.

Ceea ce este important acum să vină de la politicieni, este un singur lucru: să adopte o lege prin care să spună că, iată, există un organ care e independent de toți și care își face treaba și mai departe nu ne implicăm. Asta s-a întâmplat în Albania, de facto. Au luat o decizie prin care au spus: „Sunt 12 oameni. Acești 12 oameni au misiunea în 4-5 ani de zile să curețe tot sistemul de justiție și din procuratură și după asta noi nu intervenim”. Și asta s-a întâmplat. Din 200 de judecători, la ei au rămas 80 evaluați, adică două treimi din judecători nu au trecut procedura de evaluare.”

Europa Liberă: Dvs. credeți că modelul albanez ar fi valabil și pentru Republica Moldova?

Vladislav Gribincea: „În Albania, situația din 2005-2006 era chiar mai proastă decât în Republica Moldova, fiindcă pe lângă corupție mai era și crimă organizată, care-i chiar și mai periculoasă pentru evaluatori. A doua: politicienii în Albania sunt mult mai scindați decât în Republica Moldova, sunt mult mai multe partide politice...”

Europa Liberă: Mai mult decât 46, câte sunt în Republica Moldova înregistrate la Ministerul Justiției?

Vladislav Gribincea: „Mai multe, mai multe, dar diferența dintre noi și ei este una: ei aveau promisiune din partea Uniunii Europene că au o șansă de integrare în Uniunea Europeană și nu exista scindarea asta socială între pro-Vest, pro-Est. La ei 97 la sută voiau în Uniunea Europeană. Asta a fost una dintre condițiile puse de Uniunea Europeană.

Eu sunt sigur că atunci când va fi o voință declarată în Republica Moldova, că eu nu cred că dl Dodon vrea ca

Dacă nu va fi o justiție normală, nu vor fi investiții; nu vor fi investiții, nu vor fi bani la buget; nu vor fi bani la buget, nu vor fi pensii și salarii ...

această țară, dacă continuă așa mai departe, să nu aibă de unde plăti pensii și salarii că respectiv acolo este problema. Dacă nu va fi o justiție normală, nu vor fi investiții; nu vor fi investiții, nu vor fi bani la buget; nu vor fi bani la buget, nu vor fi pensii și salarii. Și atunci în 4-5 ani de zile ce faci? Fiindcă efectiv acum o parte considerabilă din plățile bugetare sunt din asistența externă.”

Europa Liberă: Dvs., în calitate de director al Centrului pentru Resurse Juridice, ați pus umărul la această reformă în justiție. Ce-i drept, în ultimul timp din mediul procurorilor și al judecătorilor vin critici la adresa Dvs., că dacă a eșuat până acum reforma, trebuie să vă presărați cenușă.

Vladislav Gribincea: „Da, CRJM a luat mită, CRJM a executat dosare la comandă, CRJM nu s-a conformat legii. E ușor să spui că legea e proastă când n-o execuți. De fapt, eșuarea în implementarea reformei justiției trebuie pusă, în primul rând, pe umerii judecătorilor și procurorilor, doar toți spun că la noi legile sunt bune. La noi implementarea e proastă. Atunci, cu ce-i vinovat acel care a scris legea?

E ușor să dai vina pe alții, dar trebuie să privim în ochi și să recunoaștem că judecătorii și procurorii, și o parte din Guvern, la o anumită etapă, nu au dorit reforme, ei au dorit doar să modifice ceva, să arunce praf în ochii europenilor și ai americanilor de dragul loialității acestora.”

Europa Liberă: Dar de ce nu s-a dorit la modul cel mai sincer această reformă?

Vladislav Gribincea: „Fiindcă la nivel de Guvern și la nivel de Parlament se dorea mai degrabă preluarea controlului schemelor vechi, decât destrămarea roții care măcina sorți și viitorul țării.”

Europa Liberă: Și s-au acumulat dosare grele. Acum ele sunt puse în cârca justiției moldovenești.

Vladislav Gribincea: „După ceea ce s-a întâmplat în iunie, este probabil o șansă unică pentru Republica Moldova să meargă pe o reformă profundă a justiției. Și eu nu văd niciun motiv pentru judecători să se teamă. Dacă ei sunt onești, de ce se tem?”

Europa Liberă: Dar cine a băgat frica în ei?

Vladislav Gribincea: „Frică în judecători a fost mereu. Dacă vă aduceți aminte, în timpul sovietic te temeai de partid; în timpul anilor ‘90 te temeai de bandiți; după 2000 te temeai de Partidul Comuniștilor; din 2009 - de Partidul Democrat. Nu prea au fost ei...”

Europa Liberă: Dar a fost sânge proaspăt totuși în această justiție?

Vladislav Gribincea: „Dar sângele proaspăt n-a simțit gustul independenței judecătorilor. Unicul lucru pe care l-au făcut au văzut capete plecate. Ceea ce s-a întâmplat în România, când a venit dl Băsescu, el a numit oameni buni în justiție și a permis 5-6 ani de zile oamenii buni să crească alți oameni buni jos. Și peste șapte ani de zile s-a văzut o rezistență a oamenilor buni deja la lucrurile proaste din sistem.”

Europa Liberă: Cum vedeți Dvs. mișcarea acestei pietre de încercare pentru a fi desemnat următorul, viitorul procuror general?

Vladislav Gribincea: „Poate fi luată o decizie bună atunci când există bună intenție. Dacă nimeni n-o să creadă în acele concursuri că-s făcute pe bune, pur și simplu, candidații buni n-au să vină.”

Europa Liberă: Pentru că până acum s-a dovedit și chiar au recunoscut și cei care le-au organizat că nu a fost totul în regulă vorbind despre concursuri.

Vladislav Gribincea: „Da, nu a fost, că noi făceam concursuri de dragul concursurilor.”

Europa Liberă: Exact!

Vladislav Gribincea: „Atunci de ce le mai faci? Mai bine le spui tranșat că vreai o persoană X în funcție și gata.”

Europa Liberă: Și de ce credeți că anume acum s-ar putea proba un concurs adevărat?

Vladislav Gribincea: „Eu nu știu dacă va fi un concurs adevărat, dar eu vreau să cred că cel puțin o parte din conducerea politică de la Chișinău acum dorește sincer o schimbare calitativă în justiție și ca oamenii în justiție să nu se teamă de politicieni, ci să se teamă de conștiința proprie și de ochii copiilor în care vor privi peste 5, 6, 7 ani de zile.”

Europa Liberă: Dvs. aveți dosarul pregătit pentru această importantă funcție în stat?

Vladislav Gribincea: „Interesantă întrebare. Ceea ce pot să vă spun este că am lucrat asupra reformei în justiție de mult timp.”

Europa Liberă: Asta o cunoaștem.

Vladislav Gribincea: „Am fost acuzat că am scris o reformă proastă și din acest motiv lucrurile nu merg. Eu sunt convins că problemele nu erau în lege. Asta a spus-o și Comisia de la Veneția, asta au spus-o și toți experții internaționali care au fost. Problema era în procurori.

De asemenea înțeleg că pentru ca să fii un procuror general eficient, trebuie să ai susținerea procurorilor. Eu cred că, în primul rând, procurorul general viitor trebuie să fie o persoană care-i cunoscută de procurori, o persoană în care procurorii să aibă încredere.”

Europa Liberă: Dar nu cred că cineva ar spune că Vladislav Gribincea nu e o persoană cunoscută.

Vladislav Gribincea: „Dar nu știu câtă încredere au ei în Vladislav Gribincea și încă o chestie: trebuie să fie o persoană care să înțeleagă riscurile care vin în spate, fiindcă singură o persoană nu face nimic.”

Europa Liberă: Dar cred că odată și odată trebuie cineva să-și asume și riscurile.

Vladislav Gribincea: „Cineva își va asuma, probabil, aceste riscuri.”

Europa Liberă: Dvs. ați fi gata să vă asumați aceste riscuri?

Vladislav Gribincea: „Eu nu am luat o decizie în acest sens și nu e atât vorba de riscuri, cât de responsabilitate. Atunci când poți face ceva, atunci trebuie să-ți asumi riscurile și să mergi înainte. În momentul în care nu ești sigur că poți face lucrurile acestea pe bune, atunci mai bine să eziți.”

Europa Liberă: Ținând cont de aceste realități, sistemul poate să-l doboare pe cel care va ajunge în fruntea Procuraturii Generale sau invers, dacă își asumă riscul, poate și cel care va fi viitorul procuror general să-i convingă pe cei din sistem că împreună pot face lucruri bune și frumoase și, mai ales, ca să fie în interesul cetățeanului?

Vladislav Gribincea: „Noi am avut situații foarte multe în care o persoană decidea totul în Procuratură. Asta înseamnă, de fapt, sisteme foarte fragile și care nu sunt sustenabile. În Procuratură, dacă își dorește să facă ceva, atunci trebuie să fie făcut ceva în echipă, prin convingeri, nu prin impunere; prin bun-simț, nu prin trișare; prin onestitate, nu prin lașitate. Și eu sunt sigur că o singură persoană nu poate face nimic; o persoană care are în spatele ei o echipă, un corp de oameni onești poate schimba lucrurile, singur nu.

Și uitați-vă împrejur și o să înțelegeți: un om poate schimba un lucru simplu; un om poate răsturna ceva, dar să construiască ceva din nou, care să reziste încă 20 de ani după el, asta-i o chestie greu de realizat de o singură persoană.”

Europa Liberă: Dl Gribincea, dar, de fapt, moștenirea lăsată de foștii procurori generali sperie sau din contra poate să mobilizeze întreg corpul de procurori și judecători ca să schimbe situația?

Vladislav Gribincea: „Îi sperie, probabil, pe unii și-i bucură pe alții. Îi sperie pe cei, pe de o parte, care înțeleg în ce constă toată responsabilitatea, dar îi sperie și pe cei cu pufușor pe botișor. De ce? Fiindcă judecătorii și procurorii care sunt onești nu au de ce se teme, pe de altă parte, funcția de procuror general – așa cum este scrisă ea astăzi în lege – este o figură extrem, extrem de puternică.”

Europa Liberă: Absolut!

Vladislav Gribincea: „Și în momentul în care acel procuror general este o persoană onestă, care înțelege ce trebuie, înseamnă că el o să taie adânc între oameni, dacă o să poată, bineînțeles, că trebuie să aibă o echipă în spate. Și atunci, pe de o parte, ar trebui să-l sperie pe el puterea care o dă această funcție, că îl poate corupe și pe el, iar pe

Sarcina viitorului procuror general – oricare va fi el – va consta din investigarea dosarelor de proporție...

de altă parte, ar trebui să-i sperie și pe ceilalți care sunt cu probleme, că ar putea să ajungă și la ei, dacă nu-l frânge puterea. Lucruri și lucruri. Eu cred că sarcina viitorului procuror general – oricare va fi el – va consta din investigarea dosarelor de proporție.”

Europa Liberă: Câte dosare vedeți Dvs.?

Vladislav Gribincea: „Eu cred că 4-5 dosare sunt emblematice pentru a arăta ce va face.”

Europa Liberă: Care sunt ele?

Vladislav Gribincea: „Este vorba de furtul miliardului, este vorba de „spălătoria rusească”, este vorba de ilegalitățile comise la Primăria municipiului Chișinău, este vorba de procesele de achiziții publice și este vorba de Vamă. Acolo ne sunt banii. În momentul în care aceste 5 sectoare mari vor fi soluționate, să vedeți cum se va respira în Chișinău. Și nu vorbesc doar de Primărie aici, eu vorbesc și de investiții, și de siguranța oamenilor în ziua de mâine, fiindcă procurorii nu trebuie să lupte cu oamenii.

Scopul procurorilor este să acționeze în interesul

Scopul procurorilor este să acționeze în interesul oamenilor, interesul comun al oamenilor ...

oamenilor, interesul comun al oamenilor, nu să vadă în fiecare om un potențial infractor. Asta-i vorba de dosare. Pe lângă dosare, în al doilea rând, trebuie să arate procurorilor că el vrea ceva într-adevăr pentru ei, nu pentru sine ca procuror general. Aici eu cred că el trebuie să ajute Consiliul Superior al Procurorilor să devină un organ, într-adevăr, de autoadministrare care decide, nu să asculte ceea ce spune procurorul general, dar să devină un organ care să stăvilească apucăturile nătângi pe alocuri ale procurorului general, el trebuie să-l ajute.

Doi: procurorul general trebuie să taie din elanul procurorilor și, practic, să subjuge inițiativa procurorilor ierarhic inferiori.

Trei: să introducă transparență în Procuratură, că Procuratura nu-i de tip sovietic, oamenii au dreptul rațional să știe: ce-i cu interceptările convorbirilor telefonice, câte dosare sunt pe primarul municipiului Chișinău...”

Europa Liberă: ...și pe alți primari...

Vladislav Gribincea: „...și pe alți primari, câți primari din opoziție sunt investigați, de ce anumite dosare durează ani de zile? Astea sunt întrebări legitime la care Procuratura nu trebuie să se ascundă, dar să răspundă. Dacă au o problemă cu expertizele, să spună că au problemă cu expertizele; dacă au probleme cu comisiile rogatorii, să spună că au probleme cu ceea ce fac alte țări când ne ajută să investigăm, dar dacă au probleme că procurorii nu-și fac treaba, tot trebuie să recunoască, fiindcă recunoscând problema, deja ai 50% din soluție.

În momentul în care procurorii încearcă să ascundă lucrurile, mergem pe o pistă greșită. Și ultimul lucru pe care trebuie să-l facă procurorul general este să creeze o nouă castă de procurori – cu procurori tineri, cu alte viziuni, inspirați, motivați și care să nu se uite la șef, dar la lege.”

Europa Liberă: Dar ca să faci curățenie în sistem astăzi, e imposibil să-i concediezi pe toți?

Vladislav Gribincea: „Clar că nu poți să ajungi la un colaps, dar nici nu trebuie să-i concediezi pe toți...”

Europa Liberă: Pentru că știți, o declarație pe care o făcea fostul ministru al Justiției, Alexandru Tănase, spunând că peste 90 la sută din corpul judecătoresc trebuie concediat, ca să pătrundă suflul acesta nou și lucrurile să se ia de la zero?

Vladislav Gribincea: „Ar fi cel mai simplu să începi de la zero, dar începând de la zero, înseamnă că 4-5 ani de zile sistemul va fi blocat, dar infractorii nu se odihnesc. Cineva trebuie să investigheze faptele acestea. Și atunci, dacă 4 ani de zile avem blocaj, să nu se întâmple așa, încât oamenii să creadă că decât nicio justiție, deja mai bine așa proastă.”

Europa Liberă: Mulțumim pentru această discuție și sperăm în viitorul apropiat să vă mai avem interlocutor, pentru că subiectul rămâne în actualitate.

Vladislav Gribincea: „Eu nu plec nicăieri, eu sunt în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Așteptăm concursul. Încă nu e clar cine va face parte din componența comisiei pentru desemnarea viitorului procuror general?

Vladislav Gribincea: „Dar vor fi mai multe comisii. Va fi, probabil, o comisie de evaluare a judecătorilor și procurorilor; va fi o altă comisie care va desemna procurorul general; va fi altă comisie, probabil, care va scrie noua strategie de reformă a justiției...”

Europa Liberă: Mă interesează comisia care va selecta noul procuror general.

Vladislav Gribincea: „Întrebarea asta trebuie să o adresați ministrei Justiției. Ea este responsabilă de crearea acelei comisii.”

Europa Liberă: Ea a promis în câteva zile...

Vladislav Gribincea: „Da, probabil, fiindcă, dacă nu greșesc, încă vreo două săptămâni este termenul pentru depunerea dosarelor pentru funcția de procuror general și comisia trebuie să se miște relativ rapid dacă doresc să aibă un procuror general pe la mijlocul lunii noiembrie.”

Europa Liberă: S-ar putea să se tergiverseze?

Vladislav Gribincea: „Deja tergiversarea procesului poate fi făcută, cred eu, doar de CSP sau de către președintele țării, deși cred că șansele sunt destul de mici. Și procurorii, și CSP, și președintele țării ar vrea să vadă odată acest proces finalizat, că deja e de mult timp, vreo 4 luni de zile de când nu avem procuror general.”

Europa Liberă: Cel mai probabil se consumă și perioada electorală și atunci ar trebui actorii politici să ia mai în serios realitățile din Republica Moldova și să pună umărul ca lucrurile să meargă repede și bine, așa cum așteaptă cetățenii, să nu se ajungă că speranțele au fost mari și acum dezamăgirea e și mai mare, și cu asta se perpetuează o stare de incertitudine în societate.

Vladislav Gribincea: „Ar fi bine să fie așa, numai că în Republica Moldova perioada electorală începe a doua zi după alegeri.”

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG