Linkuri accesibilitate

Emilian Galaicu-Păun

  • Parlament funcţional, după aproape trei luni de la scrutinul din 24 februarie 2019;
  • Guvern investit de către noul Legislativ, interimatul Cabinetului Pavel Filip, zis şi Miezonoptic, prelungindu-se sine die;
  • Primar ales (dar vai! invalidat) al municipiului Chişinău, interimatul numitului Ruslan Codreanu eternizându-se pe durata ultimului an;
  • Preşedinte de ţară, în câteva rânduri, interimatul asigurându-l locotenentul (de la: loco tenente) liberal Mihai Ghimpu, apoi locotenentul democrat Marian Lupu, iar în cazul suspendării în cinci reprize a lui Igor Dodon, locotenentul democrat Andrian Candu;
  • autoritate teritorială care ar controla raioanele din stânga Nistrului, alias Transnistria;
  • 106 cetăţeni care părăsesc zilnic Republica Moldova, fără a se mai întoarce;
  • alianţe & coaliţii (amintiţi-vă de soarta AIE-1 şi AIE-2), numai adversităţi;
  • nicio participare la Campionatul European/Mondial de fotbal;
  • copii în şcoli, locuitori la sate, specialişti de clasă în instituţii de învăţământ şi centre de cercetare ştiinţifică, medici în spitale raionale;
  • delege, la toate nivelele;
  • adăpost pentru numeroşi cerşetori, copii şi infirmi, omniprezenţi pe străzile capitalei;
  • capăt tranziţia moldovenească, spre ce însă?!;
  • în sfârşit, deşi capătul acestor „fără speranţă, fără speranţă, fără speranţă” (Alexandru Muşina) nu se mai vede, fără participarea reprezentantei Republicii Moldova (şi nici a României) în finala Eurovision din 18 mai…

Lista lipsurilor se poate întinde pe pagini întregi, mai uşor ar fi să numărăm (pe degete de la o mână) cu ce-am rămas. (Vorba regretatului poet Eugen Cioclea: „Ce mi-a rămas? Un fleac de trenci, un pix?”) Faptul că-n această ţară care aduce tot mai mult a No Man’s Land se întâmplă totuşi, într-o singură lună, Festivalul „Primăvara Europeană a Poeţilor” (8 – 10 mai), Festivalul Internaţional „Grigore Vieru” (14 – 15 mai), Bienala Internaţională de Pictură (cu începere din 17 mai), Festivalul „Zilele literaturii române la Chişinău” (21 – 24 mai), Festivalul Filmului documentar „Cronograf” (în aceeaşi perioadă) ţine mai degrabă de tenacitatea oamenilor de creaţie, care-şi „cultivă grădina” în ciuda „vremurilor sărace”, adeverind o dată în plus că – de la Hölderlin (1770 – 1843) citire – „în chip poetic locuieşte omul pe acest pământ” (fără punct)

Cea de-a IX-a ediţie a Festivalului „Primăvara europeană a poeţilor” de la Chişinău (7 – 9 mai curent) a întrunit scriitori din nouă ţări, cea mai numeroasă delegaţie constituind-o desantul liric din România (Stere Bucovală, Magda Cârneci, Daniel Corbu, Valeriu Stancu, Eugen Suciu, George Terziu), urmată de Franţa (Linda Maria Baros, Yekta), Azerbaidjan (Farid Huseyn), Belgia (Andy Fierens), Cehia (Mircea Dan Duţă), Germania (Christian W. Schenk), Israel (Luba Feldsher) şi Rusia (Evgheni Stepanov), la care se adaugă, fireşte, şi autorii din Basarabia (Alex Cosmescu, Margareta Curtescu, Nicolae Dabija, Silvia Goteanschii, Maria Şleahtiţchi, Arcadie Suceveanu). Faţă de alţi ani – ai „vacilor (puţin mai) grase” –, numărul poeţilor invitaţi s-a cam subţiat, semn că „vremurile sărace” îşi spun şi ele cuvântul, doar că valoarea unui festival nu stă în cantitatea participanţilor, ci în calitatea textelor.

După deschiderea solemnă de marţi seara, din incinta Muzeului de Artă, ziua de miercuri 8 mai a început cu lecturi în licee şi universităţi – o dublă sărbătoare pentru elevi & studenţi: să celebreze Ziua Europei, pe de-o parte, şi totodată să întâlnească pe viu mai mulţi „tenori” lirici de pe Bătrânul Continent (ca să nu mai spunem că, pe durata întâlnirilor, programul de cursuri a fost suspendat). Echipa noastră – belgianul Andy Fierens, poet de limbă neerlandeză, basarabenii Eugenia Bulat, Dumitru Crudu şi subsemnatul – a fost aşteptată la Liceul „Onisifor Ghibu”, cu profil artistic, din sectorul Buiucani al capitalei. Merită povestit cum am ajuns, trei din patru. La 10.30 l-am luat pe Andy Fierens de la hotelul „Dacia”, iar Dumitru Crudu ne-a propus s-o tăiem pe jos, pe scurtătură. Ceea ce am şi făcut – odată ajunşi la Universitatea de Medicină, iată-ne în faţa gardului de sârmă a Parcului dendrologic, pe care pur şi simplu l-am sărit (nu e un autodenunţ!) şi ne-am urmat calea prin cel mai frumos parc din Chişinău, spre încântarea oaspetelui nostru.

La celălalt capăt, odată ieşiţi din micul paradis verde, primul om pe care l-am întâlnit în maxi-taxiul ce ne ducea spre liceu a fost pictorul din Sankt Petersburg ce revine în fiece vară la baştină Mihai Ţăruş, un adevărat poet al nuanţării infinite în pânzele sale, pe care puţin a lipsit să nu-l luăm cu noi. Cât despre întâlnirea propriu-zisă, aceasta a fost memorabilă atât pentru noi – căci elevii ne-au pregătit un concert, cu dansuri, cântece din gură şi instrumentale, lecţii deschise de engleză, versuri etc., etc. – , cât şi pentru liceeni, care au asistat bouche bée la performance-ul lui Andy Fierens (recitând în neerlandeză şi engleză), dar şi la recitalurile celor trei poeţi basarabeni, în română şi – dat fiind că volumul Eugeniei Bulat a fost tradus şi în italiană – în limba lui Dante.

Cireaşa de pe tort a fost chiar… tortul aniversar (de cuvinte, apoi şi de dulciuri!) în onoarea lui Andy Fierens, care-şi sărbătoreşte pe 8 mai cea de-a 43-a aniversare. L-am întrebat apoi dacă i s-a mai întâmplat să-i cânte, de ziua de naştere, elevi în trei limbi (engleză, germană şi română) „La mulţi ani!”, iar reacţia lui a fost promptă (cu o sclipire de bucurie în ochi): „Dat fiind că textele mele sunt ceva mai slobode de gură, mi s-a întâmplat să fiu dat afară din vreo şcoală belgiană în chiar mijlocul recitalului…”

Închei aici, pe-o notă ridicată (la propriu, în aceeaşi seară ieşeanul Daniel Corbu ridicând deasupra capului trofeul de laureat al Marelui Premiu; laureaţii ultimelor ediţii se numesc: Liviu Ioan Stoiciu, Lucian Vasiliu, Nichita Danilov, Ioan Es. Pop ş.a.), ridicându-i la fileu prietenului din Anvers care ştie ca nimeni altul că „la vie est belge”, spre a se face auzit & aplaudat:

Andy FIERENS

plan b

uscătorul de păr precum un pistol

la tâmpla mea

e un lup rău şi astmatic

nimic nu mă poate atinge port o piele antiglonţ

dar peste tot pe unde mă duc

graurii stau aşezaţi pe cablurile electrice

asemenea unei partituri de marş funebru

cu rigurozitatea unui recordman îmi antrenez

la fiecare patru secunde ultimul meu suflu

în ce sertar oi fi pus planul meu b?

de ce tot mutăm lucrurile de la locul lor?

am rătăcit totul

din strâmbătura mea se face-o zeamă chioară

aşezaţi-vă!

spectacolul începe

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG