Linkuri accesibilitate

Politigraf

Politigraf: o caricatură video a anului 2016

Politigraf: o caricatură video a anului 2016 (VIDEO SATIRIC, data primei publicări - 23.12.2016)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:40 0:00

În premieră, printre protagoniștii Politigrafului se numără Nicolae Timofti, căruia i-a cam lipsit ceva cât a fost președinte, dar care nu știa exact ce-i lipsește. Îl mai întâlniți pe Alexandru Tănase, președintele Curții Constituționale, căreia poporul îi datorează bucuria de a-și fi ales din nou președintele prin vot direct. Și nu în ultimul rând - pe fostul premier condamnat pentru corupție, Vlad Filat, care-și scrie promisele memorii pentru a arunca „naibii o dată în aer” sistemul politic din Republica Moldova.

Dar caricatura video a lui 2016 pune cap la cap și câteva episoade mai vechi ale Politigrafului, care au expus promisiuni deșarte, declarații demagogice, discursul dublu și afirmații controversate ale politicienilor în sezonul septembrie-decembrie.

Îi veți reîntâlni pe premierul Pavel Filip, sărutând a câta oară drapelul și promițând „propășirea Republicii Moldova”, pe candidata prezidențială, Maia Sandu, care n-a mai aflat cine i-a plătit zborul cu avionul privat la Doha pe când era ministră, pe învingătorul prezidențialelor, Igor Dodon, care nu poate decide dacă s-o ia după presupușii săi strămoși către râul Don, sau mai bine să treacă Prutul, pe Marian Lupu, care nici președinte de țară n-a mai ajuns, nici președinte de partid n-a mai rămas.

În fine, caricatura video a anului 2016 este traversată ca un fir roșu de Vlad Plahotniuc – o prezență neoficială la guvernare, o prezență neoficială în caricatură.

Majorarea vârstei de pensionare: Marian Lupu a „garantat” că nu, dar a votat că da

Marian Lupu a „garantat” că nu, dar a votat că da (VIDEO SATIRIC, data primei publicări - 13.12.2016)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:11 0:00

Marian Lupu a promis cu numai două luni în urmă că guvernarea nu va majora vârsta de pensionare. „Vă garantez că actuala vârstă de pensionare n-o să sufere schimbări”, declara candidatul prezidențial Lupu, în octombrie. Dar peste două luni, deputatul Lupu vota în prima lectură pentru majorarea vârstei de pensionare, care era propusă de subalternii săi pe linie de partid. Testul cu Politigraful arată că fostul pretendent la fotoliul de președinte a făcut o promisiune electorală deșartă și, mai mult decât atât, a făcut-o degeaba.

Lupu a promis păstrarea neschimbată a vârstei de pensionare la o ceremonie dedicată Zilei Bunicii, la Drochia, pe 8 octombrie. Vorbind în fața câtorva zeci de femei adunate la eveniment, într-o sală de petrecere, liderul PD de la acea vreme a mai spus că vârstă va rămâne „aşa cum este: 57 şi 62 de ani”. Campania pentru alegerile prezidențiale era în toi, iar Lupu era primul candidat înscris în cursă. Nimic nu prevestea pe atunci retragerea sa din competiția electorală, care s-a produs cu doar câteva zile înainte de alegeri, din cu totul alte motive.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:11 0:00
Link direct

Dar în ciuda promisiunii făcute, Lupu a votat, pe 9 decembrie, pentru aprobarea în prima lectură a proiectului de lege nr. 470 despre reforma pensiilor, care prevede între altele majorarea treptată a vârstei de pensionare cu cinci ani pentru femei și cu trei ani pentru bărbați. Votul a avut loc seara târziu, la finalul unei ședințe maraton a Parlamentului. Reforma pensiilor fusese aprobată în aceiași săptămână de Guvernul Filip, dominat de Partidul Democrat al cărui președinte mai era, pe 9 decembrie, Marian Lupu.

Marian Lupu votează pentru majorarea vârstei de pensionare
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:27 0:00

Încă din 2009, reforma pensiilor s-a aflat în responsabilitatea Partidului Democrat, care a deținut Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei în toate guvernele de coaliție perindate de atunci.

Campioană a reformei a fost mai întâi ministra Valentina Buliga, care a lansat primele inițiative în 2011. Ea a spus atunci Europei Libere că reforma urmărea în primul rând „eliminarea inechităților” din sistem, care privilegiau demnitarii - de la deputați la miniștri și judecători. Aceștia pot ieși la pensie mult mai devreme decât angajații de rând, cotizând o perioadă mult mai mică și primind pensii la o rată mult mare, de până la 85% din salariu. În privința vârstei de pensionare, Buliga a spus de multe ori că „nu trebuie ridicată”, pentru că „speranţa de viaţă în R. Moldova este foarte scăzută”.

Reforma pensiilor a trenat multă vreme. Nici Buliga, nici ceilalți miniștri democrați care i-au urmat nu au avansat-o prea mult. Dar toamna aceasta, Guvernul Filip, aflat în mare dificultate financiară, și-a luat angajamentul să o ducă la capăt, făcând o astfel de promisiune și în Memorandumul cu privire la politicile economice și financiare încheiat cu Fondul Monetar Internațional, în octombrie.

Premierul Pavel Filip a spus de mai multe ori de atunci că reforma pensiilor incluzând majorarea vârstei de pensionare este și singura modalitate de a face sistemul de pensii sustenabil financiar. Fără aceasta, a declarat Filip la televiziunea publică Moldova 1, sistemul „cade” în „doi-trei ani de zile” și „nu există altă ieșire din situație”.

În vreme ce Marian Lupu, pe atunci lider al partidului de guvernământ, „garanta” așadar alegătorilor că vârsta de pensionare nu se va schimba, guvernul promitea donatorului internațional să mărească vârsta, pregătind-se să aprobe majorarea.

Testul cu Politigraful scoate la iveală două posibilități: fie că Lupu nu știa ce fac la guvern propriii subalterni pe linie de partid de la acea vreme, fie că știa, dar nu-i păsa și făcea o promisiune deșartă în speranța că-l va ajuta să câștige la prezidențiale. Mai mult decât atât, făcea promisiunea degeaba: Lupu s-a retras, la scurt timp, și din cursa prezidențială, și de la șefia partidului de guvernământ.

Editor: Mircea Țicudean

Igor Dodon are un principiu și îl aplică „în unele cazuri”

Președintele ales, Igor Dodon, a declarat că și el a avut motive de nemulțumire când a pierdut alegerile în trecut, dar că nu s-a comportat așa ca Maia Sandu, care nu-l recunoaște drept învingător și-i blochează învestirea prin procese nesfârșite. Dar testul cu Politigraful arată că Dodon le cere oponenților să respecte un principiu pe care el l-a cam încălcat, atunci când a fost în locul lor.

„În 7 ani, am avut 11 campanii electorale. Am avut motive să fiu nemulțumit. S-a luat decizia, a fost respectată, am recunoscut-o, în unele cazuri, am felicitat oponenții și am mers mai departe”, a declarat Dodon la o conferință de presă, astăzi.

El nu a spus când anume și-a recunoscut înfrângerea și și-a felicitat oponenții după alegeri. În câteva din cazurile recente a procedat, însă, cu totul altfel.

La alegerile locale din vara lui 2015, candidata Partidului Socialiștilor la primăria Chișinăului, Zinaida Greceanîi, pierdea în turul doi de scrutin în fața liberalului Dorin Chirtoacă. „Râia liberală care acum se bucură, se bucură prea devreme. De aceea, stimați chișinăuieni, vă promit că vom lupta pentru votul care ni l-ați acordat”, declara atunci Igor Dodon, în calitate de lider al PSRM.

Igor Dodon când a pierdut alegeri, 2011-2015
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:05 0:00

În 2014, după alegerile parlamentare la care socialiștii obținuseră cel mai mare număr de mandate, dar nu destule ca să formeze guvernul, Dodon declara: „Vom fi în opoziție? O să vedeți ce opoziție o să aveți, euro-unioniștilor, pentru că ați fraudat alegerile”.

Iar în 2011, când candidase la funcția de primar al Chișinăului din partea Partidului Comuniștilor, dar pierduse la mustață alegerile în fața lui Chirtoacă, Dodon spunea: „Nu recunoaștem înfrângerea în turul doi al scrutinului electoral, cu atât mai mult că diferența este doar de 1% și cu atât mai mult că au fost înregistrate multiple cazuri de fraudare”.

Testul cu Politigraful arată, așadar, că Igor Dodon le cere astăzi oponenților să respecte un principiu pe care el l-a încălcat în trecut, chiar dacă numai „în unele cazuri”.

Editor: Alexandru Eftode

Flexibilitatea lui Igor Dodon testată de Acordul de Asociere

Flexibilitatea lui Dodon testată de Acordul de Asociere (VIDEO SATIRIC, data primei publicări - 2.12.2016)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:07 0:00

Igor Dodon a spus de multe ori după alegerile prezidențiale că șeful statului nu poate denunța Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, că, pentru el, acordul este „o posibilitate de a face reforme” și că acesta „va fi implementat în continuare”. „Nu avem nevoie aici de un Maidan ucrainean”, a spus Dodon, într-o aluzie la protestele de la Kiev, declanșate de refuzul președintelui Viktor Ianukovici de a semna Acordul de Asociere Ucraina-UE. Dar până recent, Dodon promitea cu totul altceva. Testul cu Politigraful arată că Igor Dodon are o poziție elastică și reversibilă.

Chiar de la semnarea acordului cu UE, Dodon a promis „paşi energici” pentru a-l rupe. În programul Partidului Socialiștilor (PSRM) adoptat la un congres din septembrie 2014, Dodon, ca lider de partid, se mai angaja să ducă Moldova în direcția opusă, „alături de Rusia, Belarus și Kazahstan!”.

„Integrarea eurasiatică” rămânea o prioritate a lui Igor Dodon și la următorul congres al PSRM, din noiembrie 2015, când aceasta fusese declarată „garant al dezvoltării țării şi soluționării problemelor sociale”.

Când știa deja că o să se organizeze alegeri prezidențiale directe și că, probabil, o să candideze, Igor Dodon declara la congresul altui partid, Rusia Justă, la Moscova, în aprilie 2016, că este convins că Republica Moldova și Rusia au „un viitor comun” și că acesta va consta în „cooperarea în spațiul economic eurasiatic”.

Dar poziția liderului PSRM față de Acordul de Asociere a început să se schimbe. Vedeți aici o scurtă listă a declarațiilor sale și partidului său din septembrie 2014 până în noiembrie 2016.

Sociologul Ion Jigău, fostul director al Centrului de Investigații Sociologice și Marketing CBS-AXA, crede că schimbarea de mesaj are o explicație electorală pe termen scurt, și strategică pe termen mai îndelungat. Dacă ar fi păstrat un mesaj categoric pro-rus și împotriva Acordului de Asociere cu UE, Dodon risca să nu-și poată extinde baza electorală, punându-și în pericol victoria. „Circa 10-12% procente din alegători sunt multi-vectoriali, care sprijină oricare dintre cele două opțiuni de integrare ale Republicii Moldova. Aici a fost miza. Dacă ar fi avut un singur mesaj, ar fi pierdut, după mine, o parte din acești alegători”, spune Jigău. La o diferență de numai aproximativ 4% între Dodon și Maia Sandu în rezultatele turului doi, nuanțarea mesajului a fost crucială, crede sociologul.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:51 0:00
Link direct

După primul tur de scrutin, Igor Dodon și-a nuanțat mesajul atât de mult, încât a declarat că Republica Moldova „nu-și poate permite” să instaleze „o cortină de fier pe Prut” prin denunțarea Acordului de Asociere cu UE. El a insistat tot mai mult că „preşedintele nu are competenţe pentru a schimba vectorul geopolitic, pentru a suspenda sau a denunţa acorduri”. Despre „integrarea eurasiatică” a încetat să mai vorbească, limitându-și ambițiile numai la „revenirea pe piața rusă” și „rezolvarea problemelor migranților” moldoveni la Moscova.

Dodon a continuat să facă declarații din ce mai călduroase despre relația cu Uniunea Europeană și după încheierea alegerilor. A spus că „integrarea eurasiatică” și denunțarea Acordului de Asociere cu UE rămân numai obiectivele PSRM, nu și ale sale, și că tot ce ar putea încerca să facă ar fi organizarea unui referendum la care să-i întrebe pe oameni în ce direcție trebuie să meargă.

Politologul Nicu Popescu, expert al Institutului European pentru Studii de Securitate de la Paris, spune că evoluția lui Igor Dodon dinspre o poziție radicală spre centru este firească pentru politicienii din opoziție pe cale să ajungă într-o funcție de conducere, care presupune constrângeri. „Să ne amintim că, în 2009, și PLDM-ul promitea aderarea la NATO, dar, în momentul în care s-a regăsit la guvernare, a renunțat la acest punct din program. (…)La fel - și Dodon. Mai întâi caută voturi mai spre centru, își moderează discursul, iar în momentul în care accede la președinție și-l moderează și mai mult pentru că știe care sunt realitățile economice din Republica Moldova și anume că Republica Moldova este de câteva ori mai dependentă în plan comercial de Uniunea Europeană decât de Rusia”, spune Nicu Popescu.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:24 0:00
Link direct

Ion Jigău amintește că Igor Dodon cunoaște experiența fostului său mentor, Vladimir Voronin, care și-a început guvernarea cu o agendă radicală pro-rusă, dar a fost nevoit să devină pro-european după numai doi ani, din cauza neputinței de a integra Moldova în Uniunea Rusia-Belarus și a dificultăților apărute în relația cu Rusia în chestiunea transnistreană. De asemenea, Dodon încearcă să tempereze îndemnurile la proteste post-electorale motivate de presupuse încălcări în favoarea sa, fiind îngrijorat că orice declarație anti-occidentală poate precipita asemenea proteste, crede Jigău.

Într-adevăr, într-un interviu cu agenția rusă Interfax după alegeri, Igor Dodon a spus că nu-și dorește „un Maidan ucrainean” la Chișinău. „Noi nu ne putem permite să oprim colaborarea cu UE, să anulăm Acordul de Asociere cu UE. (…) De aceea, vom examina această chestiune cu multă chibzuință”, a spus Dodon, pe 21 noiembrie. În privința integrării eurasiatice, Dodon a spus că va propune numai „semnarea unui memorandum de colaborare cu Uniunea Economică Eurasiatică” în care „nu se va spune nimic împotriva acordului de asociere cu UE”.

Testul cu Politigraful arată că poziția lui Igor Dodon în chestiunea orientării geopolitice este așa de elastică, încât poate fi și reversibilă. O declarație făcută agenției ruse TASS sugerează că își face și alte planuri. Vorbind despre un posibil referendum consultativ pe care-l va iniția în chestiunea vectorului extern, Dodon a spus că la acesta „trebuie să ia parte și locuitorii Transnistriei nerecunoscute”.

Editor: Mircea Țicudean

Porcul lui Mihai Ghimpu prinde a zbura

Porcul lui Mihai Ghimpu a prins a zbura (VIDEO SATIRIC, data primei publicări - 22.11.2016)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:00 0:00

Liderul liberalilor, Mihai Ghimpu, spune acum că alegerile prezidențiale directe au fost o “capcană a Kremlinului” despre care a avertizat din timp, dar nimeni nu l-a ascultat. N-a ascultat nici măcar Ghimpu, intrând chiar el în cursa prezidențială și, o dată devenit candidat, a prezis înfrângerea candidatului Kremlinului. Testul cu Politigraful arată că Mihai Ghimpu și-a făcut-o cu gura proprie, iar după alegeri înflorește realitatea pentru a-și justifica scorul mic.

Într-o analiză post electorală pe Facebook, Ghimpu a scris că nu doar alegerile prezidențiale directe au fost „o capcană a Kremlinului”. Ar fi fost o capcană a Kremlinului și alegerile parlamentare anticipate, dacă aveau loc. Parlamentarele anticipate, scrie Ghimpu, au fost blocate de liberalii lui iarna trecută, când și-au dat votul pentru Guvernul Filip și au “oprit invazia lăcustelor roșii”.

„Vă amintiți de 20 ianuarie ziua când (…) m-au bătut pentru că le-am luat din palmă alegerile anticipate care era clar că le câștigau ei și nu Platforma, așa cum au câștigat astăzi funcția de Președinte?”, și-a întrebat Ghimpu fanii și rivalii pe Facebook.

Dar „după înfrângerea suferită în ianuarie a anului curent, în lupta cu liberalii, cu mine, dacă doriți”, scrie Ghimpu, Kremlinul și-a luat revanșa la prezidențiale.

„Eu și colegii mei de partid, a scris liderul liberal în postarea sa de pe Facebook, am vorbit îndeajuns cine poate veni la putere, în caz de alegeri anticipate și cine poate ajunge Președinte în cazul alegerilor directe, dar n-am fost auziți nici în primul caz, nici în al doilea”.

Dar nici Mihai Ghimpu n-a ascultat de propriul avertisment. A candidat și el la prezidențiale, a fost chiar primul candidat în buletinul de vot (după retragerea lui Marian Lupu) și a rămas în cursă până la urmă, nu s-a retras în sprijinul „candidatului comun” al dreptei. Ghimpu a prezis înfrângerea „Kremlinului”, spunând că Igor Dodon „va ajunge președinte când va zbura porcul”.

Testul cu Politigraful arată că Mihai Ghimpu și-a făcut-o cu gura proprie, iar acum înflorește realitatea pentru a-și justifica înfrângerea în alegerile prezidențiale, în care a obținut numai 1,8% din voturi.

Editor: Mircea Țicudean

Igor Dodon și Maia Sandu și-au inventat în campanie fiecare lumea lui, departe de cea a alegătorilor

În dezbaterile electorale televizate, candidații Igor Dodon și Maia Sandu au făcut afirmații eronate, au interpretat creativ datele statistice sau pur și simplu s-au contrazis. În acest episod al Politigrafului analizăm câteva dintre cele mai cunoscute asemenea situații, fără să facem, însă, o listă exhaustivă. Testul cu Politigraful arată, în cazul Maiei Sandu, că nu poți fi în trei guverne fără să ți se lungească nasul. Iar în cazul lui Igor Dodon – că nasul, o dată lungit, așa rămâne, chit că te-ai aflat în opoziție.

Zboruri charter cu avioane private

„A achitat zborul Guvernul Republicii Moldova. Legal și corect”, a declarat Maia Sandu, la prima dezbatere găzduită de Pro TV Chișinău, când Igor Dodon a criticat-o că a zburat cu un avion privat la Doha, pe 10 decembrie 2012, împreună cu premierul de atunci, Vlad Filat. Dodon a mai spus că zborul charter la Doha (Qatar), apoi la Bruxelles și înapoi la Chișinău a costat circa 60 de mii de euro și că „a fost achitat privat, cash, din banii furați din Banca de Economii”.

Liderul socialiștilor nu și-a probat ultimele afirmații, care nu pot fi verificate în totalitate. Dar afirmațiile Maiei Sandu, care a spus că „deplasarea de serviciu” a fost organizată și plătită de Guvern, conform unei Hotărâri de Guvern, este eronată.

Într-un răspuns oficial dat Europei Libere, Guvernul a spus că cheltuielile de transport ale vizitei la Doha „nu au fost achitate din bugetul de stat”. „Cancelaria de Stat a achitat din surse bugetare doar diurna în sumă totală de 337 euro”, se mai spune în răspunsul Guvernului, precizându-se că este vorba de diurna primită de primul ministru de atunci și doi angajați ai Cancelariei de Stat.

În dezbateri, Maia Sandu a mai spus că „este o decizie a Guvernului care autorizează această deplasare”. „Eu eram ministru și am zburat în conformitate cu hotărârea Guvernului”, a spus Maia Sandu.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:29 0:00
Link direct

Dar Hotărârea de Guvern nr. 985 despre vizita la Doha a fost adoptată post-factum, pe 24 decembrie 2012. Când Maia Sandu și restul delegației oficiale urcau, în dimineața de 10 decembrie, în avionul privat Challenger 60, având codul de înregistrare TC-FIB, al companiei turcești FIBA Air, hotărârea nu exista (zborul și avionul au fost identificate de bloggerul Eugen Luchianiuc).

Adoptată cu o întârziere de două săptămâni, Hotărârea de Guvern nu spune nimic despre achitarea transportului. Ea prevede doar componența delegației oficiale care l-a însoțit pe Vlad Filat la Doha, plata diurnei primului ministru și angajaților Cancelariei de Stat. Guvernul nu spune nimic despre achitarea transportului nici în răspunsul la solicitarea de informație adresată de Europa Liberă.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:15 0:00
Link direct

În ultima dezbatere televizată, Maia Sandu a revenit, spunând că este și ea „foarte curioasă” să afle cum a fost achitat acel zbor, într-o confirmare că atunci când a călătorit cu avionul privat nu a știut cine a achitat nota de plată. Despre scopul vizitei în Qatar, o monarhie din Peninsula Arabă, care se conduce după legislația islamică Șaria, Maia Sandu spune că a fost discutarea unor „proiecte de colaborare în educație”. „Am discutat cu ministrul învățământului de acolo și am realizat și proiecte în comun”, a spus Maia Sandu. Căutarea pe site-ul Ministerului Educației cu cuvintele „Qatar” și „Doha” nu dă alte rezultate decât comunicate despre participarea unor funcționari ai ministerului la două conferințe internaționale la Doha, în alte perioade decât vizita Maiei Sandu și un comunicat lapidar despre o convorbire purtată de un ministru adjunct cu ambasadorul Qatarului, la doi ani după vizita Maiei Sandu. Comunicatul din 2014 mai vorbea încă la viitor despre potențiale proiecte de colaborare cu Qatarul „cum ar fi: studierea limbii şi culturii celor două popoare, schimbul de bursieri”.

Igor Dodon a fost și el criticat de Maia Sandu pentru zboruri charter în perioada în care era deputat, cu un avion al companiei Nobil Air, care ar aparține fruntașului democrat Vlad Plahotniuc. Sandu a citat o investigație a comunității de jurnaliști RISE Moldova care prezintă documente ale autorităților ucrainene, sugerând că Igor Dodon a zburat de două ori de la Odessa cu avioane având codul de înregistrare NBL-01 și NBL-02: o dată la Moscova, în iulie 2010 și o dată la Nisa, cu întoarcere prin Geneva, în luna august 2010.

„Stimați cetățeni, Dumneavoastră vi se plătește un avion privat ca să mergeți undeva în deplasare în altă țară? De ce domnului Dodon i se fac asemenea invitații și pentru ce beneficii?”, a întrebat Maia Sandu.

Igor Dodon a recunoscut numai un singur zbor, de la Odessa la Moscova. E a spus că a zburat în 2011, împreună cu soția, cu un avion charter, la invitația unui prieten, care a și achitat zborul. „Este o persoană privată, nu am dreptul să-i dau numele, atât timp cât dânsa nu este de acord”, a spus Dodon despre prietenul care l-ar fi invitat la Moscova. „Nu este politician din Republica Moldova, nu este persoană în funcție de stat în Republica Moldova”, a adăugat Dodon, refuzând să ofere alte detalii despre misteriosul său prieten rus.

Moștenirea în educație, economie, politică

Igor Dodon a criticat-o repetat pe Maia Sandu pentru reformele făcute de ea la Ministerul Educației, în special pentru introducerea camerelor de luat vederi la examenele de bacalaureat pentru descurajarea copiatului.

„În perioada când Maia Sandu a fost ministru al Educației, în premieră, în anii 2012-2015 au fost înregistrate peste 400 de cazuri de suicid și tentative de suicid la copii. Acesta este rezultatul reformelor”, a spus Dodon. Dar afirmațiile acestuia, despre care Maia Sandu a spus că reprezintă o „minciună crasă”, sunt speculații.

El nu a spus care este sursa datelor despre presupusele tentative de suicid și nu a explicat de unde cunoaște ce motive au dus la acestea. Dar datele Biroului Național de Statistică îl contrazic limpede în ceea ce privește numărul tinerilor aflați la vârsta absolvirii liceului, care și-au pusa capăt vieții. În perioada 2012 -2015 invocată de Dodon, numărul cazurilor de suicid a scăzut, de la 30 în 2012, la 9 în 2015. Acte de suicid printre tineri nu au avut loc „în premieră”, cum a spus Igor Dodon. Dimpotrivă, numărul cazurilor de suicid a fost mai mare în anii de până la venirea Maiei Sandu în frunte Ministerului Educației. Datele statistice nu spun nimic despre motivația celor care și-au pus capăt zilelor.

Afirmația lui Igor Dodon a trezit reacții din partea experților. Directoarea asociației Altruism, Liuba Cebanu, a spus despre ele că sunt „iresponsabile, nu corespund adevărului și sunt jignitoare față de familiile care și-au pierdut copii prin suicid”.

Igor Dodon a mai atacat-o pe Maia Sandu, spunând că, din cauza reformelor acesteia în Educație, „cinci mii de profesori au fost dați afară”, iar „sute de școli” au fost închise. Sunt afirmații pe care Igor Dodon le-a făcut și în trecut, și care au fost analizate deja la rubrica Politigraf: închiderea școlilor și concedierea profesorilor prin așa numita „optimizare” a fost chiar ideea sa, de pe când era ministru comunist al Economiei și Comerțului (urmăriți mai jos un video satiric din arhiva Politigrafului, produs în august 2015).

Igor Dodon cel din 2015 nu-i de acord cu Igor Dodon cel din 2007
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:46 0:00

În dezbaterile electorale recente, Maia Sandu l-a atacat la rândul său pe Igor Dodon, spunând că închiderea școlilor este și o consecință a stării deplorabile a economiei la care ar fi contribuit și el, în trecut, ca ministru. „În perioada cât Igor Dodon a fost ministru al Economiei, numărul populației angajate s-a redus cu 130 de mii”, a spus Maia Sandu.

Datele Biroului Național de Statistică arată că situația s-a înrăutățit într-adevăr în perioada 2006-2009, dar nu atât de mult. Numărul salariaților a scăzut cu mai puțin de 52 de mii de la începutul anului 2006, până la sfârșitul anului 2009. Numărul populației ocupate s-a redus din 2006 până în 2009 cu mai puțin de 73 de mii. În ambele cazuri sunt cifre mai mici decât cele avansate de Maia Sandu.

Cei doi candidați s-au mai angajat într-o dispută pe tema exportului. Maia Sandu a afirmat că exporturile în Uniunea Europeană au crescut după ce Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE în 2014 și au ajuns, în 2015, la peste 60 la sută din totalurile exporturilor moldovene. Igor Dodon a insistat că exporturile moldovene în UE au scăzut în cifre reale.

Datele statistice le dau dreptate ambilor, dar și Dodon și Sandu au interpretat statisticile în mod creativ.

Exporturile moldovene în UE au scăzut cu aproape 28 de milioane 400 de mii de dolari în 2015 față de 2014. Dar ele au scăzut o dată cu prăbușirea întregului export din cauza crizei cauzate de furtul miliardului. Exporturile în UE au scăzut într-o măsură mult mai mică decât cele în alte țări, cu numai 2,3% față de scăderea de 16% a tuturor exporturilor.

Exporturile în UE au ajuns într-adevăr să constituie 60% din totalul exporturilor moldovene în 2015. Dar proporția a crescut datorită scăderii exporturilor în alte părți, nu datorită majorării exporturilor în UE.

În timpul dezbaterilor televizate, Igor Dodon a făcut mereu asocierea între Maia Sandu și „guvernarea oligarhică”, spunând că a fost votată de trei ori de actualii adversari din Partidul Democrat ca să devină ministră. „Ca răspuns, la începutul lunii ianuarie (2015 n.r.), l-ați votat pe finul lui Plahotniuc în funcția de președinte al Parlamentului”, a spus Dodon despre alegerea lui Andrian Candu ca spicher, adăugând că votul a fost unanim. Dodon a arătat și o fotografie, care ar fi înfățișat-o pe Maia Sandu ridicând mâna la votul pentru Candu.

Dar Sandu l-a contrazis spunând că nu a votat pentru Candu, iar votul a fost secret.

Stenograma ședinței Parlamentului din 23 ianuarie 2015 confirmă spusele Maiei Sandu că votul a fost secret, așa încât fotografia demonstrată de Dodon drept dovadă că ea l-a votat pe Candu spicher este falsă. Stenograma mai arată ca alegerea lui Candu nu s-a făcut unanim. La votul secret, un deputat s-a pronunțat împotrivă, fiind posibil că acesta a fost votul Maiei Sandu.

Alegerile au trecut și au un singur învingător. Dar nici unul din cei doi candidați nu dispare din politică, cu năravurile sale cu tot. În cazul Maiei Sandu, testul cu Politigraful arată că nu poți fi în trei guverne în perioada furtului miliardului fără să ți se lungească nasul. Iar în cazul opozantului de odinioară, Igor Dodon, care a fost eroul altor două episoade ale Politigrafului în trecut, testul arată că nasul, o dată lungit, așa rămâne.

Editor: Mircea Țicudean

Politigraf Electoral - Dragii Candidați

Politigraf Electoral: Dragii Candidați (VIDEO SATIRIC, data primei publicări - 25.10.2016)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:39 0:00

Înainte de alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016, rubrica satirică Politigraf are o ediție specială.

Politigraful Electoral dă peste cap sloganurile și imaginile pe care și le-au construit candidații în campania pentru alegerile prezidențiale din 30 octombrie, arătându-le adevărata față. ​

Îi veți întâlni pe Marian Lupu care se vede demult în fotoliul de președinte și se complace în taină, pe Mihai Ghimpu și Anna Guțu care promit tocmai unirea între două țări, în vreme ce nu se pot uni între ei ca indivizi în numele acestui obiectiv, pe Iurie Leancă, omul de cuvânt care își uită cuvântul peste noapte, pecum și pe ambasadoarea autoproclamată a frumuseții din cursa prezidențială, exclusa între timp Inna Popenco.

Îi mai puteți întâlni pe fostul jurnalist de la Panorama, Dumitru Ciubașenco, încercându-și din nou norocul în politică, de data aceasta sub îndrumarea lui Renato Usatîi, pe Maia Sandu admirându-se în oglinjoara popularității spre regretul nedisimulat al lui Andrei Năstase și, nu în ultimul rând, pe Igor Dodon care spune că este viitorul Moldovei, dar nu precizează cum o să arate viitorul construit de el.

În fine, îi mai vedeți pe Silvia Radu care știe bine ce înseamnă președinția - a fost deja președintă la rețelele electrice, pe activista Maia Laguta, care candidează deși a fost împotriva alegerilor prezidențiale directe și pe Valeriu Ghilețchi, care ocupă pe buletinul de vot cam același loc ca în sondajele de opinie.

Politigraf Electoral - un carusel al promisiunilor mai mult sau mai puțin deșarte și al vanităților atât de omenești.

Editor: Mircea Țicudean

Iurie Leancă, om de cuvânt

Iurie Leancă, om de cuvânt (VIDEO SATIRIC, data primei publicări - 10.10.2016)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:10 0:00

Fostul premier s-a grăbit să facă promisiuni electorale, dar și mai tare s-a grăbit să și le încalce (VIDEO SATIRIC).

Iurie Leancă a promis că o să aibă o campanie prezidențială „pozitivă” și că nu o să-și atace rivalii. A făcut promisiunea, pe 30 septembrie, într-o emisiune televizată față în față cu potențiala sa contracandidată Maia Sandu. A spus, rupând cu moda moldoveană, că el va vorbi numai despre sine, despre echipa sa și despre propriile planuri. Dar fostului premier i-a luat o singură noapte ca să-și încalce promisiunea. Leancă a atacat-o pe Sandu chiar a doua zi dimineața, când și-a lansat oficial campania. A spus că ea nu are destulă experiență ca să fie președintă și că „a fost păcălită de omului Țopilor”. Sloganul de campanie al lui Iurie Leancă este „Om de Cuvânt”. Dar testul cu Politigraful arată că acest cuvânt se schimbă peste noapte.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:57 0:00
Link direct

La finalul unei ediții tumultoase a emisiunii „Piatnița” din 30 septembrie, moderatorul ei, Anatolie Golea, l-a întrebat pe Iurie Leancă ce comportament o să aibă în campania electorală față de Maia Sandu, cu care se ciondănise toată emisiunea (vezi min. 57:50). „Aș dori în genere să avem o campanie pozitivă, ca fiecare să vorbească despre sine și nu despre alții după cum se obișnuiește la noi și chiar este la modă, cum să-l plesnești mai vârtos pe celălalt candidat. Nu, eu voi vorbi despre mine, despre echipa mea, despre sarcinile proprii și despre cum să le traduc în viață”, a spus Leancă.

A doua zi dimineață, fostul premier și-a lansat oficial campania electorală. „Îmi pare rău că Maia a fost păcălită de omul Țopilor, din păcate asta e realitatea și acum nu avem ce face”, a declarat Leancă (min. 48:25), la ore numărate după ce-i promisese Maiei Sandu să n-o atace. „Dacă Maia a fost păcălită așa de ușor de Năstase, atunci cum crede ea că poate negocia cu șefii de stat?”, s-a întrebat Leancă și a continuat: „Cum poate Maia să conducă cu mână de fier serviciul de securitate fără de care nu putem reforma justiția din Republica Moldova și să dăm o lovitură corupției”? „Funcția de președinte „presupune mai multă experiență în diplomație, mai multă experiență de viață și mai multă credibilitate și duritate”, a mai spus Leancă despre Maia Sandu, prima femeie care candidează cu șanse la președinție.

Leancă a devenit el însuși ținta ironiilor când partidele guvernării nu l-au mai sprijinit pentru un nou mandat, în ianuarie 2015, inclusiv propriul său Partid Liberal Democrat. I s-a spus „simplu prim-ministru” după o replică a sa când i se reproșaseră decizii controversate, ca înstrăinarea acțiunilor Băncii de Economii, garantarea împrumutului pentru băncile devalizate sau concesionarea aeroportului. Leancă s-a plâns că au existat mereu mai multe centre de putere, la partid și la guvern și că, acceptând să semneze decizii controversate, a cules ponoasele. „Unul e cu responsabilitatea, cu semnătura, cu imaginea nu neapărat pozitivă în urma unei decizii, alții contribuie la aceste decizii, fără a-și asuma și responsabilitatea finală”, a spus Leancă într-o emisiune a televiziunii Realitatea (min. 11:50), în martie 2015, când a decis să-și facă propriul partid.

„Îmi doresc să fiu un altfel de politician unde în primul rând va conta cuvântul”, declara atunci Leancă (min. 38:25). „În momentul în care îl dai, fie că e public, fie că mai puțin formal, să se știe că acest cuvânt este sigur și că voi face tot ce este posibil ca să-l implementez”, a asigurat fostul premier.

Dar încă de la despărțirea de fostul său partid, s-a confruntat cu suspiciuni că ar avea o alianță ascunsă cu oligarhul Vlad Plahotniuc, pe care le dezminte. „Din păcate, timp de un an și chiar mai mult, din moment ce am ieșit din Partidul Liberal Democrat, sunt atacat în felul acesta de dimineață până seara”, spunea Leancă și în emisiunea „Piatnița” (min. 53:25), de săptămâna trecută. „De unde ați luat că mă interesez de banii luii Plahotniuc? Nu sunt pur și simplu povești, ci acuzații sfruntate”, a mai spus fostul premier. Astă vară, el a semnat un parteneriat pentru integrarea europeană și spune că acest parteneriat este singura chestiune în care comunică cu Plahotniuc. „Interacționăm cu el în anumite chestiuni, foarte concrete, începând cu reforma justiției”, spunea Leancă.

Fostul premier confruntat cu probleme de credibilitate și-a ales în campania prezidențială sloganul: „Iurie Leancă, om de cuvânt”. Dar testul cu Politigraful arată că acest cuvânt se schimbă peste noapte și nu-i sporește nicidecum credibilitatea.

Editor: Mircea Țicudean

Primarul capitalei, Dorin Chirtoacă, confruntat cu mirosul înnoit al unei vechi „realizări”

Pute sau nu pute? (VIDEO SATIRIC, data primei publicări - 5.10.2016)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:55 0:00

Video satiric: Pute sau nu pute?

Dorin Chirtoacă și-a apărat din nou luna trecută una din principalele realizări care l-au ajutat să câștige ultimele două mandate de primar al Chișinăului – modernizarea Stației de epurare și eliminarea mirosului neplăcut care sufoca orașul. Mirosul urât eliminat în 2010 a reapărut, dar Chirtoacă a negat imediat că ar proveni de la Stația de epurare. „Nouă nu ne pute urma”, a insistat primarul, stând pe marginea gropii, la început de septembrie. Ceva mai târziu, Chirtoacă a fost însă contrazis chiar și de colegii săi de partid, recunoscând în cele din urmă că mirosul vine totuși de la Stația de epurare. Dar a insistat mai departe că nu Stația este de vină, ci o fabrică de votcă acuzată că deversează acolo borhot în exces. Testul cu Politigraful arată că primarul și-a apărat realizarea atât de tare, încât i s-a înfundat și nasul, apoi i s-a lungit și abia atunci i s-a desfundat la loc.​

„Am scos orașul din rahat, mai candidez pentru-un mandat”, așa și-a anunțat Dorin Chirtoacă intenția de a candida pentru un al doilea mandat de primar. A făcut anunțul în emisiunea „În Profunzime”, la Pro TV Chișinău, pe 11 octombrie 2010 (vezi min. - 1:09:20). A mai explicat atunci că autoritățile municipale au evacuat 250 de mii de metri cubi de nămol, l-au dosit de razele soarelui ca să nu degaje mirosul neplăcut, iar nămolul care se acumulează ulterior este sigilat în containere „geotub”. „Cu adevărat s-a rezolvat o problemă care avea 42 de ani”, a mai spus Chirtoacă.

Eliminarea mirosului neplăcut din capitală a rămas mereu un proiect-simbol al primarului. Aceasta și alte realizări, ca punerea în ordine a finanțelor municipale și renovarea câtorva străzi îl ajutau să câștige al doilea mandat de primar, în vara lui 2011. Apoi - al treilea mandat, în vara lui 2015.

Mirosul neplăcut a reapărut însă în Chișinău la sfârșitul acestei veri și a fost invocat de adversarii lui Chirtoacă drept un motiv pentru a cere un referendum de demitere a acestuia. Pe internet, s-a declanșat un val de critici, iar primarul nu le-a lăsat fără răspuns.

Pe 9 septembrie, Chirtoacă a organizat un tur pentru jurnaliști la Stația de epurare. „V-ați convins? Măcar voi să scrieți: am fost, am stat, am mirosit, nu pute”, a solicitat primarul și a respins, într-o înregistrare difuzată de Realitatea TV, spusele unei jurnaliste că, totuși, „miroase groaznic” (vezi min. - 23:53).

„Ne-am convins încă o dată, sper, că Stația de epurare funcționează corect, nu produce miros pentru oraș. Deci, nouă nu ne pute urma, așa cum fac unii spume pe internet. Pur și simplu, materia de aici de la Stația de epurare a depășit hotarele acestui loc și s-a sălășluit și prin mințile unor oameni care n-au cu ce se ocupa, umblă numai cu critici, cu denigrări, cu bătaie de joc, cu referendumuri și cu alte lucruri murdare. Locul lor e cam pe aici, tot în sacii ăștia în care îngropăm nămolul (…). Dar Stația de epurare eu sper să fie lăsată o dată și pentru totdeauna în pace”, a spus Chirtoacă.

Cel care nu a lăsat-o în pace este tocmai colegul de Partid Liberal al primarului, ministrul mediului Valeriu Munteanu. Acesta împreună cu o altă fruntașă liberală, Veronica Herța, directoarea generală a societății „Apă-Canal Chişinău”, au a inspectat Stația de epurare la mai puțin de două săptămâni după Chirtoacă, în fruntea unei comisii speciale.

„Membrii comisiei (…) au constatat cu certitudine că, recent, au apărut anumite deficiențe în procesul tehnologic, care nu permit epurarea apelor reziduale la parametrii acceptabili”, se spune într-un comunicat difuzat de minister după inspecție. Comunicatul mai spune că de buna funcționare a Stației de epurare Chișinău „depinde confortul cetățenilor și, nu în ultimul rând, sănătatea lor”, iar inspecția a avut loc „în contextul implementării acțiunilor imediate pentru identificarea surselor de poluare a aerului, dar și a apei râului Bâc”.

Primarul Chirtoacă a fost invitat de ministrul Mediului la o ședință a comisie speciale la minister, fiind nevoit în cele din urmă să accepte că mirosul neplăcut care a reapărut în Chișinău vine totuși de la Stația de epurare. Dar a dat vina pe o fabrică de votcă, spunând că ar deversa la Stația de epurare borhot peste cantitățile convenite. Borhotul ar cauza atât mirosul neplăcut, cât și deteriorarea unor elemente ale Stației de epurare. Chirtoacă a cerut o anchetă penală și o anchetă internă la Apă Canal, gestionara Stației de epurare, pentru a se afla de ce această întreprindere municipală condusă de colega sa de partid a acceptat borhotul fabricii de votcă.

Aflat în mijlocul celui de-al treilea mandat, primarul Dorin Chirtoacă depune eforturi mari pentru a-și apăra moștenirea. Testul cu Politigraful arată că primarul și-a apărat realizarea de la Stația de epurare atât de tare, încât i s-a înfundat și nasul, apoi i s-a lungit și abia atunci i s-a desfundat la loc.​

Editor: Mircea Țicudean

Primul ministru mizează pe slaba ținere de minte a oamenilor

Pavel Filip: „Am moștenit o mașină stricată, care se ducea la vale fără frâne”.

Într-un interviu proaspăt pentru audiența occidentală, premierul Pavel Filip spune că Republica Moldova era o „mașină stricată, fără frâne”, atunci când el și PD au „preluat mandatul”, în ianuarie anul acesta. Primul ministru afirmă că „este hotărât să curețe țara” și că a „inițiat reforme din prima zi”. Dar Filip nu a intrat la guvernare abia în ianuarie anul acesta, ci s-a aflat acolo tot timpul în ultimii cinci ani, trecând până acum prin șapte guverne, inclusiv două interimare. De fapt este, cel mai longeviv membru al cabinetelor de coaliție care s-au perindat după 2009. A jurat de fiecare dată, nu doar ultima dată să-și dăruiască „toată puterea şi priceperea propăşirii Republicii Moldova”. Testul cu Politigraful arată că primul ministru a luat și el parte la „stricarea” mașinii, dar mizează pe slaba ținere de minte a oamenilor.

Primul ministru a acordat interviul think tank-ului american Atlantic Council. „Adevărul este că am moștenit o mașină stricată, care se ducea la vale fără frâne”, spune Filip, vorbind despre scandalul bancar, pe care îl descrie drept „una din cele mai mari crize economice, politice și sociale” din Republica Moldova. „În opt luni de când am preluat noi mandatul, afirmă Filip, am reparat mașina și am pus-o din nou pe calea către Europa”.

Dar afirmația sa a fost pusă la îndoială imediat de o analiză a câtorva organizații neguvernamentale care monitorizează activitatea guvernului. În vreme ce Filip, susține că a reparat mașina, ADEPT, “Expert-Grup” şi Centrul de Resurse Juridice au spus într-un raport că guvernarea a îndeplinit numai parțial reformele promise într-o Foaie de Parcurs la începutul anului. Fără deficiențe au fost îndeplinite numai 55% dintre acțiuni, se spune în raport. Alte 28% au fost realizate cu deficiențe, iar 17% nu au fost realizate deloc. Potrivit acestei analize, mașina reparată de Filip n-ar trece testarea la poliție.

Spusele primului ministru mai ridică un semn de întrebare. Filip spune că el și PD au „preluat mandatul” abia în ianuarie. El începe abia din acel moment numărătoarea reformelor, spunând că au trecut numai opt luni.

Dar în realitate, Filip s-a aflat tot timpul în guvern în ultimii cinci ani și opt luni. A intrat ca ministru al Tehnologiei Informației și Comunicațiilor în guvernul Filat 2, în ianuarie 2011, când Alianța pentru Integrare Europeană își reîmpărțise funcțiile după alegerile anticipate. A depus jurământul chiar în fața liderului său de partid, Marian Lupu, care tocmai devenise președinte interimar.

Filip și-a păstrat acest fotoliu în patru guverne cu puteri depline și în altele două interimare. A sărutat drapelul și a jurat să-și dăruiască „toată puterea şi priceperea propăşirii Republicii Moldova” de fiecare dată, nu doar ultima dată, când a fost inaugurat ca premier înainte de miezul nopții, pe 20 ianuarie 2016, ca să evite protestele de stradă.

Ca ministru, nu s-a opus niciodată în mod public tranzacțiilor statului cu Banca de Economii, care au făcut posibilă frauda bancară. Nu s-a opus nici deciziilor de guvern pentru garantarea împrumuturilor de urgență ale Băncii Naționale pentru băncile falimentate, în 2014 și 2015. Stenograma adoptării ultimei asemenea decizii guvernamentale dată publicității chiar de Filip luna aceasta arată că nu a pus nici măcar o singură întrebare, nu a exprimat nici un punct de vedere, dar a votat pentru.

De fapt, Filip este cel mai longeviv membru al guvernelor de coaliție care s-au perindat din 2009 încoace. Și Partidul Democrat al lui Filip a fost tot timpul la guvernare după 2009. PD este singurul partid care nu a lipsit din nici o coaliție guvernamentală în ultimii șapte ani.

Testul cu Politigraful arată că primul ministru a luat și el parte la „stricarea” mașinii, dar mizează pe slaba ținere de minte a oamenilor, iar reparația cu care se laudă a fost făcută de mântuială.

Editor: Mircea Țicudean

Igor Dodon înflorește realitatea patentelor

Igor Dodon opozantul față cu Igor Dodon guvernantul (VIDEO SATIRIC, data primei publicări - 12.09.2016)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:04 0:00

Dodon opozantul încearcă să desfacă ceea ce a făcut Dodon guvernantul

Opoziția socialistă răspândește foi volante în care afirmă că „guvernarea a încercat să interzică” comerțul cu amănuntul pe baza patentei”, dar că „a capitulat” în fața socialiștilor, care „au reușit să prelungească” patentele. Acestea „vor rămâne și în anul 2017”, se spune în foile volante. Dar, în realitate, prelungirea nu a fost decisă deocamdată. Doar o comisie parlamentară a votat pentru, în timp ce votul Parlamentului încă nu a avut loc. În afară de aceasta, socialiștii trec cu vederea că autorul legii de interzicere a patentelor după 1 ianuarie 2017 este chiar propriul lor lider, Igor Dodon. Anume el a promovat pe când era prim-vicepremier legea care stabilea această dată limită de funcționare a patentelor. Testul cu Politigraful arată că Dodon înflorește realitatea în chestiunea patentelor și nu o singură dată, ci de două ori.

Foile volante în română și rusă sunt răspândite în târguri și piețe cu mai puțin de două luni înainte de alegerile prezidențiale la care Dodon intenționează să candideze.

Numărul deținătorilor de patentă se ridica la sfârșitul lui 2015 la aproape 100 de mii, potrivit unei statistici a Institutului Național de Cercetări Economice. Nu sunt neapărat o forță electorală, dar sunt bine organizați, au protestat în mod vizibil de fiecare dată când li s-au încălcat interesele, au mobilizat și alte grupuri și pot fi un atu în alegeri.​

Patenta de întreprinzător permite activități economice care nu necesită investiții mari și care de obicei pot fi practicate de o singură persoană, cum ar fi meșteșugăritul. Patenta presupune un control minim din partea autorităților, nu necesită folosirea aparatelor de casă sau rapoarte contabile.

Printr-o lege din 1998, a fost permis și comerțul pe baza patentei. Această activitate a devenit imediat dominantă, dând naștere suspiciunilor că patenta ar fi folosită pentru evaziune fiscală.

Președintele Asociației Micului Business, Eugen Roșcovanu, spune însă că trecerea la altă formă juridică va spori costurile deținătorilor de patentă onești până la un nivel nesustenabil și-i va forța să-și închidă afacerile.

Micii comercianți sunt nemulțumiți, organizează noi proteste, iar Roșcovanu crede că socialiștii vor să le folosească în interes politic. Dovada, spune el, este răspândirea foilor volante eronate.

Socialiștii lui Dodon au cerut într-adevăr prelungirea patentei și au introdus o inițiativă legislativă cu acest conținut. Dar, în ciuda afirmației din foile volante, propunerea socialiștilor n-a avansat deocamdată foarte mult. Numai comisia parlamentară de profil a sprijinit-o, pe 29 iulie. Votul în plen încă nu a avut loc. Chiar Igor Dodon a recunoscut atunci pe blogul său că votul în prima lectură o să aibă loc abia în sesiunea Parlamentului din această toamnă. Dar Parlamentul nu s-a întrunit încă în nici o ședință plenară după vacanță.​

„Nu vom crede în prelungirea patentei până nu vedem legea publicată în Monitorul Oficial”, a mai declarat Roșcovanu Europei Libere.

Relația lui Igor Dodon cu deținătorii de patente a început demult, pe când era ministru al Economiei și apoi prim-vicepremier pentru sectorul economic în guvernarea comunistă. A jucat un rol central în reforma prin care autoritățile de atunci au încercat să-i convingă pe micii comercianți deținători de patentă să treacă la alte forme antreprenoriale cum sunt întreprinderile individuale, unde statul poate exercita un control mai riguros.

Data limită a funcționării patentelor - 1 ianuarie 2017 - a fost propusă chiar de Dodon, ca prim-vicepremier, a fost adoptată de guvern în aprilie 2008 și a devenit lege în luna mai, același an.

Interzicerea imediată a patentelor nu a fost posibilă atunci, din cauza unei serii de proteste sonore. Dar Dodon declara citat de agenția Info Prim Neo că deținătorii de patentă vor trebui, între timp, să se reînregistreze ca întreprinderi individuale pentru „diminuarea volumului comerţului neoficial”.

De atunci și până astăzi, în mediul economic nu s-a produs nici o schimbare care poate explica de ce Dodon și-a schimbat radical opinia, spune jurnalistul economic Ion Preașcă de la portalul Mold-street și grupul de investigație RISE Moldova. Schimbările s-au produs în plan politic. Dodon nu mai este la guvernare, ci în opoziție, iar în mai puțin de două luni au loc alegeri, la care candidează pentru funcția de președinte.

Testul cu Politigraful arată că Igor Dodon înflorește realitatea de două ori în chestiunea patentelor. Prima dată – atunci când susține că el este cel care rezolvă problema deținătorilor de patentă, dar trece cu vederea că tot el a creat problema, stabilind limita de valabilitate a patentei până în 2017. A doua oară - Dodon înflorește realitatea când afirmă că problema a fost deja rezolvată, deși Parlamentul încă nu a votat să anuleze limita valabilității patentei.

Editor: Mircea Țicudean

Andrian Candu vinde pielea ursului din pădure în dosarele BEM

Candu: „Avem o estimare că până la cinci miliarde de lei se vor recupera din tot ceea ce înseamnă dosare penale”.

Spicherul Andrian Candu a promis că Parlamentul va adopta în noua sa sesiune începută luna aceasta legea care va transforma în datorie publică cele 13,6 miliarde de lei oferite de Banca Națională băncilor devalizate. Guvernarea spune că a amânat până acum votul asupra acestei legi de care depinde relația Moldovei cu donatorii pentru a explica mai bine cetățenilor cum se va plăti datoria. „A existat o lipsă de comunicare din partea noastră”, a declarat Candu înaintea vacanței parlamentare din august. „Cetățenii nici nu vor simți ceea ce înseamnă această sumă”, a mai spus spicherul. Dar testul cu Politigraful arată ca această afirmație este eronată.

Declarația spicherului Andrian Candu ridică mai multe întrebări de ordin matematic, economic și juridic.

Andrian Candu vinde pielea ursului din pădure (VIDEO SATIRIC, data primei publicări 6.09.2016)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:11 0:00

Guvernarea este nevoită să recunoască drept datorie bugetară și să înceapă să restituie Băncii Naționale (BNM) din buget aproximativ 13,6 miliarde de lei. Sunt bani pe care BNM i-a oferit ca împrumuturi salvatoare băncilor devalizate, ca acestea să-și poată plăti clienții și deponenții și să nu cauzeze pagube în întregul sistem bancar. Împrumuturile din 2014 și 2015 au fost acordate sub garanția guvernelor Leancă și Gaburici.

Dacă nu transformă suma în datorie bugetară, guvernarea riscă să eșueze în refacerea relației cu Fondul Monetar Internațional (FMI), de care are mare nevoie pentru că se află în dificultate financiară. Un acord cu FMI, care va lua decizia în octombrie, ar debloca și alte ajutoare externe pentru Moldova, inclusiv ajutoare ale Uniuni Europene.

Guvernul Filip a adoptat încă în luna iunie o hotărâre care prevede că datoria de 13,6 miliarde de lei va fi întoarsă BNM din buget, prin emisie de obligații de stat pe o perioadă de 25 de ani, cu o dobândă de 5% anual. În Parlament, aceste planuri au fost criticate aspru de opoziție mai ales din cauza procentului ridicat pe care guvernul i l-a promis BNM pe lângă datoria de bază

Dar spicherul Candu a respins afirmația opoziției care se regăsește și în moțiunea de cenzură împotriva guvernului Filip că „povara datoriei” este pusă pe umerii cetățenilor. La o conferință de presă pe 1 august, înainte de vacanța parlamentară, el a spus că o mare parte din suma de 13,6 miliarde de lei va veni din altă parte, nu din impozitele plătite de contribuabili. „Noi avem o estimare că până la cinci miliarde de lei se vor recupera din tot ceea ce înseamnă dosare penale”, a spus Candu.

În afară de aceasta, spune Candu, o parte din banii restituiți BNM se vor întoarce înapoi în buget așa încât se va reduce și mai mult povara de pe umerii contribuabililor. „Tot ce va plăti statul Băncii Naționale, Banca Națională urmează să restituie statului prin plata dividendelor, deoarece singurul acționar al Băncii Naționale este statul”, a mai spus Candu.

Economistul Natan Garștea, de la centrul analistic Expert Grup, spune că, în afirmațiile despre dividendele plătite statului de BNM, spicherul Candu a recurs la un șiretlic. Dacă are suficient profit, BNM plătește dividende oricum, iar guvernul le putea utiliza mai cu folos în alte scopuri decât să le dea înapoi tot BNM în contul datoriei.

Un alt expert, Viorel Gârbu, de la Institutul Economiei de Piaţă, spune că „schema” spicherului Candu este „speculativă și confuză”. BNM poate obține profit din obligațiile primite de la guvern în contul datoriei numai dacă le vinde la rândul ei mai departe. Dar nu există vreo garanție că tranzacțiile vor fi suficient de profitabile. „E o construcţie foarte ilogică şi confuză. Mesajul domnului Candu nu are o logică economică”, spune Gârbu.

Cealaltă afirmație a spicherului Candu despre recuperarea a cinci miliarde de lei din „dosare penale” ridică o altă serie de probleme.

Deocamdată, nu există nici o decizie de judecată definitivă pentru confiscarea averilor presupușilor criminali care au fraudat Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. De fapt, există o singură decizie de condamnare - cea a fostului premier Vlad Filat, dar este o decizie luată numai în prima instanță, într-un proces conex, care nu vizează direct frauda bancară.

Nu este limpede cum a estimat guvernarea că poate recupera anume cinci miliarde de lei din dosare penale.

Decizia Judecătoriei Buiucani din 27 iunie 2016 prevede că lui Filat i se vor confisca bunuri în valoare totală de 726 de milioane de lei, constând din patru mașini, capitalul social al unor firme, mai multe terenuri și imobile dintre care cele mai valoroase fac parte din complexul IPTEH din centrul Chișinăului. Toate acestea, dacă i se confiscă lui Filat cu adevărat, mai trebuie vândute și nu este limpede câți bani va obține statul.

Alte dosare îi privesc pe fostul șef al Băncii de Economii, Grigore Gacikevici și pe controversatul om de afaceri Veaceslav Platon. Dar nici prejudiciile care li se impută acestora adăugate sumelor pretinse de la Filat nu acoperă suma de cinci miliarde.

Această sumă avansată de Candu coincide însă cu cea din dosarul lui Ilan Shor, despre care procurorii spun că ar fi spălat cinci miliarde de lei obținute prin escrocherie de la Banca de Economii în 2014, pe când conducea banca.

Chiar dacă estimările guvernării sunt corecte iar sumele vehiculate în dosarele penale sunt într-adevăr recuperabile, afirmațiile spicherului Candu anticipează rezultatul proceselor în justiție.

Avocatul Vladislav Gribincea spune că, în condițiile respectării statului de drept, spicherul nu poate ști dinainte ce decizii o să ia justiția.

În acest sens, așteptările guvernprii pot să nu se materializeze niciodată. Chiar și dacă se materializează, procesele în justiție durează iar până la deciziile definitive pot trece mulți ani.

Între timp, restituirea datoriei BNM din bugetul public trebuie să înceapă, iar dobânda de 5% anual propusă de Guvernul Filip va trebuie achitată de două ori pe an indiferent când se încheie procesele în justiție.

Testul cu Politigraful arată că Andrian Candu nu face decât să vîndă pielea ursului din pădure atunci când afirmă că se vor recupera cinci miliarde de lei din „dosarele penale”. Iar afirmația sa că „cetățenii nici nu vor simți ceea ce înseamnă această sumă” este eronată. La urma urmei, după cum spune economistul Institutului de Reforme şi Politici Europene, Eugen Ghileţchi, cetăţenii deja au resimți povara când, în urma fraudei bancare, s-a devalorizat masiv leul (de la 13 lei dolarul la începutul lui 2014 pana la 19.7 la sfârșitul lui 2015) și li s-a micșorat puterea de cumpărare.

Editor: Mircea Țicudean

Politigraf: Vlad Plahotniuc revine în politică înainte de vreme

VP revine în politică, dar pică testul cu Politigraful (VIDEO SATIRIC, data primei publicări - 22.12.2015)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:50 0:00

La autosuspendarea din PD, Vlad Plahotniuc afirma că va rămâne retras „până la clarificarea anchetei în cazul BEM”

Vlad Plahotniuc a renunțat la autosuspendarea din funcția de prim-vicepreședinte al Partidului Democrat și a revenit în partid ca să participe la tentativa de formare a unei majorități numeroase. Dar testul cu Politigraful arată că omul de afaceri controversat revine deschis în politică în mod prematur, încălcându-și promisiunea făcută la autosuspendarea din PD, pe 15 octombrie, că o să rămână retras „până la clarificarea anchetei în cazul BEM”. Sunteți de acord cu această constatare? Citiți articolul și votați în sondajul din stânga.

Vlad Plahotniuc, care a intrat prima dată în politică în 2009, și-a anunțat revenirea în Partidul Democrat și la conducerea acestuia într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook în noaptea de duminică spre luni. El a scris că vrea să participe la eforturile de formare a unei majorități suficient de numeroase și pentru instalarea unui nou guvern acum, și pentru alegerea noului șef al statului, în martie viitor. Această majoritate ar trebuie să sprijine în Republica Moldova „o terapie de șoc, care să o scoată din criza în care se află, atât economic și social, cât și politic”.

Plahotniuc explică în mesajul de pe Facebook că a fost îndemnat de „mai mulți parteneri externi, oficiali veniți să discute situația politică din țara noastră, dar și membri ai corpului diplomatic” să se implice pentru a pune în practică soluții anticriză, care să asigure o guvernare stabilă.

Dar sub acest mesaj de pe Facebook, s-a păstrat cel publicat pe 15 octombrie, când Vlad Plahotniuc anunța că se autosuspendă din funcția de prim-vicepreședinte al PD și din partid în general și spunea că va sta în afara politicului așa încât „ancheta în cazul BEM să fie în afara oricăror suspiciuni legate de eventuale influențe externe instituțiilor de drept”. Publicăm alăturat imagini cu cele două mesaje, în stânga paginii, sub ilustrație.

Anunțul autosuspendării lui Vlad Plahotniuc din PD
Anunțul autosuspendării lui Vlad Plahotniuc din PD

Autosuspendarea lui Plahotniuc avea loc în ziua arestării fostului premier Vlad Filat sub acuzația de luare de mită și abuz în cazul devalizării Băncii de Economii. „Nu am avut niciodată vreo implicare în acest caz, dar consider că e important ca în acest moment să fac acest demers, pentru a nu lăsa campaniile de manipulare să afecteze activitatea instituțiilor de drept, dar și imaginea partidului din care fac parte”, scria Plahotniuc. El promitea că autosuspendarea o să dureze „până la clarificarea anchetei în cazul BEM”. În noul mesaj despre revenirea în politică, Vlad Plahotniuc nu mai spune nimic despre această anchetă.

Testul cu Politigraful arată că, revenind în politică acum, Vlad Plahotniuc își încalcă afirmația din 15 octombrie. Revenirea este prematură, pentru că ancheta bate pasul pe loc și nu a adus claritate deocamdată în cazul furturilor din bănci și implicării prezumtive a lui Vlad Filat.

Președintele CSJ se „miră” astăzi de propriile argumente din trecut contra instanțelor specializate

Președintele CSJ se „miră” astăzi de propriile argumente din trecut contra instanțelor specializate
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:58 0:00

Președintele Curții Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi, promovează în ultimele luni și săptămâni înființarea unei Judecătorii Anticorupție. Magistratul aflat aproape la final de mandat sprijină crearea unei instanțe specializate noi. Dar tot el criticase instanțele specializate în 2012, când au fost lichidate judecătoriile economice. Atunci, Mihai Poalelungi susținea că „sistemul trebuie să fie cât mai simplu”. „De ce ne creăm probleme ca apoi, eroic, să scăpăm de ele?”, spunea magistratul de la care se așteptau eforturi de curățare a justiției din interior. Astăzi, el crede că, dimpotrivă, instanțele specializate sunt utile și trebuie create. Utilitatea unei Judecătorii Anticorupție ar crește și mai mult dacă ședințele ei ar fi transmise online ca să aibă „impact în societate”. Testul cu Politigraful arată că poziția președintelui CSJ este inconsecventă și nu poate întări încrederea oamenilor că liderii justiției știu ce fac ca să asaneze acest domeniu la modul real, nu doar pentru camerele online. Citiți articolul și votați în sondajul din stânga.

Mihai Poalelungi are astăzi câteva argumente în favoarea creării unei judecătorii specializate pentru examinarea în primă instanţă a cauzelor de corupţie şi celor conexe.

Vorbind la o emisiune a postului Realitatea TV la începutul lunii, el a spus că o asemenea instanță specializată poate schimba percepția societății despre capacitatea justiției de a combate corupția. Astăzi, percepția este negativă.

În primul rând, percepția negativă s-ar crea din cauza tergiversării dosarelor de corupție. Actualmente, majoritatea dosarelor de corupție se judecă în municipiul Chișinău, unde instanțele obișnuite ar fi și așa supraaglomerate. „Când cauza este tergiversată sau amânată de multe ori, societatea aude despre aceasta și nu există impactul necesar în societate, chiar dacă sentința se pronunță și hotărârea este adoptată super legal”, spune Poalelungi. O Judecătorie Anticorupție, crede el, ar grăbi judecarea acestor dosare.

În al doilea rând, spune Mihai Poalelungi, o Judecătorie Anticorupție ar trebui să poată dispune întemnițarea inculpaților imediat ce se pronunță o decizie de condamnare în prima instanță, fără să mai aștepte deciziile definitive. S-ar preveni fuga unor inculpați, care este astăzi un alt factor major care dăunează imaginii justiției în societate, a mai spus președintele CSJ, la Realitatea TV, reluând argumente asemănătoare lansate cu câteva zile mai devreme într-un interviu cu portalul anticoruptie.md. „Chiar mă miră, de ce unii se împotrivesc. Ce e aici rău?”, se întreabă Mihai Poalelungi în acest interviu.

El pune accentul pe schimbarea imaginii pe care o are societatea despre justiție. O Judecătorie Anticorupție ar avea un mare rol de jucat. Ea ar trebui să aibă „5 – 7 judecători” selectați „de către Consiliul Suprem al Magistraturii cu rigori deosebite”, eventual în urma testării lor cu poligraful, așa încât „oamenii să creadă, să aibă încredere în acești judecători”. Apoi, ședințele unei Judecătorii Anticorupție ar trebui să fie transmise video pe internet ca „societatea să vadă procesele de judecată”.

Judecătoria Anticorupție ca primă instanță ar mai trebui însoțită de instanțe specializate de apel și de recurs. Acestea fie sunt instituții noi, fie colegii speciale afiliate Curții de Apel Chișinău și Curții Supreme de Justiție.

Dar propunerile de astăzi ale lui Mihai Poalelungi ar crea un sistem pe care tot el îl criticase în 2012, când a sprijinit lichidarea judecătoriilor economice.

”Conform practicii europene, în ţările mici nu sunt judecătorii specializate”, declara atunci magistratul, într-un interviu pentru portalul Adevărul. El tocmai preluase funcția de președinte al CSJ, la revenirea de la Strasbourg, unde petrecuse 4 ani ca judecător la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. „În opinia mea, cu cât avem mai puţini funcţionari de stat, cu atât e mai bine pentru popor”, spunea proaspătul președinte al CSJ, de la care se aștepta reformarea justiției moldovene din interior. „Sistemul trebuie să fie cât mai simplu. Din start am fost împotriva judecătoriilor economice, deoarece au existat dificultăţi chiar de la înfiinţarea lor. De ce ne creăm probleme ca apoi, eroic, să scăpăm de ele? (…) Chiar şi în teza mea de doctorat m-am expus împotriva instanţelor economice”, spunea Mihai Poalelungi.

Într-un alt interviu acordat Ziarului de Gardă în 2012, el s-a alătura corului general al politicienilor și experților care spuneau că judecătoriile economice s-au transformat în focare de corupție. Acolo se concentrau litigiile comerciale și economice în care se aflau în dispută sume mari. Argumentul era: cum să-i ceri integritate unui judecător cu salariu de câteva mii de lei (la acea vreme; între timp salariile judecătorilor au fost triplate) care judecă în procese de milioane?

”În opinia mea, lichidarea acestor instanţe constituie o decizie corectă”, spunea Mihai Poalelungi, Ziarului de Gardă, în 2012. De altfel, corupţia din cadrul judecătoriilor economice a avut o influenţă directă şi asupra situaţiei din cadrul instanţelor de drept comun. Corupţia se molipseşte destul de repede”.

Nu este limpede ce ar împiedica pătrunderea corupției în Judecătoria Anticorupție propusă acum de Mihai Poalelungi.

Dar care este istoria acestei propuneri și contextul în care a apărut?

Propunerea a fost lansată formal de Centrul de Reformă în Sistemul Judecătoresc (CRSJ), în 16 iulie. Această organizație afiliată Asociaţiei Judecătorilor din Moldova a fost creată în 20 mai de mai mulți judecători, care au spus că vor să promoveze reforma din interior și să colaboreze cu societatea civilă. La lansarea unde au fost de față între alții Mihai Poalelungi și președintele democrat al Parlamentului Andrian Candu, CRSJ a anunțat că organizează și o dezbatere publică de o lună pe tema unor reforme noi în justiție. Dezbaterea s-a încheiat la 18 iunie, cu un set de inițiative legislative trimise Ministerului Justiției.

CRSJ și setul său de inițiative au apărut în vreme ce la guvern s-a blocat din primăvară un alt pachet legislativ anticorupție. Sprijinit de donatori ca Uniunea Europeană și Statele Unite, pachetul blocat fusese elaborat în perioada guvernului Leancă pe baza Strategiei de Reformă a Sectorului Justiției pentru anii 2011-2016. El prevede între altele reformarea Comisiei Naționale de Integritate (care verifică declarațiile de avere ale demnitarilor, inclusiv ale magistraților) pentru a i se întări independența și extinde competențele.

Multe din inițiativele CRSJ vin pe contrasens, după părerea unui grup de 17 organizații neguvernamentale mai vechi, care au publicat o opinie separată. Printre critici se numără Centrul de Resurse Juridice, Amnesty International Moldova, Transparency International Moldova, Asociația „Promo-LEX”, Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, Institutul de Politici Publice, Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” și altele.

Nadejda Hriptievschi, directoare de programe la Centrul de Resurse Juridice, a comparat inițiativele CSRJ cu o contrareformă, care avansează rapid, în timp ce pachetul coordonat cu Uniunea Europeană trenează.

Pe de altă parte, Mihai Poalelungi spune că Strategia de Reformă a Sectorului Justiției „nu este o dogmă” și că „trebuie să fie adaptată la viața reală”. În emisiunea postului Realitatea TV, președintele CSJ a acuzat organizațiile critice de „rea credință”. „Nu-mi plac oamenii care tot timpul sunt împotrivă ca Baba Cloanța” fără să propună alte soluții, a spus Mihai Poalelungi. „Îmi pare stranie și atitudinea partenerilor internaționali în acest sens că sunt promovate unele ONG-uri și sunt lăsată fără suport alte ONG-uri”, a mai spus el.

Ideea înființării judecătoriilor anticorupție a fost preluată oficial de Guvernul Streleț la sfârșitul lunii septembrie. Un plan de acțiuni pentru îndeplinirea programului de guvernare (îl publicăm atașat, în stânga paginii, sub ilustrație) prevede crearea instanțelor judecătorești anticorupție specializate în trimestrul II al anului 2016. Ministerul Justiției condus de ministrul democrat Vladimir Cebotari a transformat-o deja intenția într-un proiect de lege, pe care l-a publicat pe site-ul său.

Vlad Gribincea, preşedintele Centrului de Resurse Juridice, spune că experții societății civile sunt nedumeriți de rapiditatea avansării acestei idei, care nu a fost suspusă consultărilor. El spune că specializarea judecătorilor în cauze anticorupție este necesară, dar crearea unei singure instanțe specializate la Chișinău – nu, pentru a evita concentrarea dosarelor de corupție într-un singur loc, în mâinile acelorași judecători, așa cum a fost și în cazul judecătoriilor economice.

În loc de aceasta, Gribincea crede că judecătorii instanțelor obișnuite trebuie specializați prin rotație în judecarea dosarelor de corupție. „Dacă vom avea o singură instanţă în ţară, care va fi la Chişinău ce se va întâmpla cu dosarele ce se examinează în raioane? De exemplu, un caz de corupţie a avut loc la Briceni. Pentru examinarea lui în instanţă la Chişinău va fi nevoie să fie aduși toţi martorii, procurorii, avocaţii etc. În plus, legislaţia actuală prevede că toate cazurile, inclusiv şi cele de corupţie mare se examinează la locul comiterii faptei”, spune Gribincea.

El mai susține că numărul dosarelor de corupție este mic, câteva sute de dosare pe an, din totalul de aproximativ 10 mii. Crearea unei Judecătorii Anticorupție și unor structuri specializate de apel și recurs ar fi costisitoare.

Vladislav Gribincea mai folosește argumentul României, care a devenit în ultimii ani o campioană a lupte împotriva corupției. „Acolo nu există astfel de instanţe. Problema nu este în examinarea cazurilor de corupție în judecată. Nu este o diferenţă mare în examinarea unei cauze obişnuite şi a unei de corupţie. Problema mare a cauzelor de corupţie este investigarea, cum sunt documentate aceste cazuri”.

Acesta este contextul în care a apărut propunerea de creare a judecătoriilor anticorupție și criticile la adresa ei. Disputa autorilor ei, judecătorii, cu experții societății civile o să mai dureze.

Președintele CSJ al cărui prim mandat expiră în februarie 2016 a îmbrățișat și promovează ideea judecătoriilor specializate, deși, atunci când își începea mandatul, instanțele specializate, cu judecători speciali i se păreau nepotrivite. „Noi, ceilalți judecători, pentru ce existăm? Dacă nu facem faţă cerinţelor, atunci să fim eliberaţi din funcţii”, spunea Mihai Poalelungi în 2012. Testul cu Politigraful arată că poziția președintelui CSJ este inconsecventă. Aceasta nu poate întări încrederea oamenilor că liderii justiției știu ce fac ca să asaneze acest domeniu.

Președintele CSJ se „miră” astăzi de propriile argumente din trecut contra instanțelor specializate

Președintele CSJ se „miră” astăzi de propriile argumente din trecut contra instanțelor specializate
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:58 0:00

Valeriu Streleț și-a încălcat promisiunea că Guvernul va aproba reforma CNI în 16 septembrie

Valeriu Streleț şi-a încălcat promisiunea că Guvernul va aproba reforma CNI la 16 septembrie
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:39 0:00

Testul cu Politigraful arată că nu este primul asemenea caz, dar primul ministru învață din propriile greșeli: a anunțat amânarea reformei fără să mai numească o dată exactă când se va reveni la ea.

Guvernul a amânat pentru a doua oară, în 16 septembrie, aprobarea unui pachet de legi anticorupție vizând reforma Comisiei Naționale pentru Integritate (CNI), prin care se urmărește între altele sporirea independenței și extinderea competențelor celor care verifică declarațiile de avere ale demnitarilor. Premierul Valeriu Streleț a explicat amânarea prin faptul că această reformă trebuie adoptată într-un pachet mult mai amplu de „resetare a sistemului anticorupție” moldovean, care nu a fost încă elaborat până la capăt. Dar premierul Streleț și-a încălcat propria promisiune făcută cu opt zile mai devreme, când a spus că reforma CNI „va fi votată în Guvern pe data de 16 septembrie” și că pentru aceasta „există voință politică”. Testul cu Politigraful arată că primul ministru a învățat din propriile greșeli”: anunțând amânarea, el a promis că Guvernul o să „revină la acest subiect”, dar … n-a mai spus când anume. Citiți articolul și votați în sondajul din stânga.

Reforma CNI „va fi votată în guvern, cele trei proiecte, pe data de 16 septembrie și va fi trimisă spre Parlament”, declara Valeriu Streleț la 8 septembrie, într-o emisiune de dezbateri a televiziunii publice (minutul 22’20’’ a înregistrării), răspunzându-i lui Arcadie Barbăroșie, directorul Institutului de Politici Publice.

Primul ministru vorbea la Moldova-1 la numai două zile după ampla demonstrație care a avut loc sub geamurile Guvernului la îndemnul Platformei Civice DA și la care zeci de mii de oameni au protestat față de furturile din bănci și corupție.

”- Este voința politică a Parlamentului?”, era întrebat primul ministru în emisiunea televizată și răspundea:

„-Este voința politică.”, (publicăm fragmente audio din discuție alăturat, în stânga paginii sub ilustrație).

Dar la 16 septembrie, Guvernul a amânat aprobarea pachetului de reformare a CNI și întregului mecanism de depunere și verificare a declarațiilor de avere ale demnitarilor, compus din trei proiecte noi: Legea privind CNI; Legea privind declararea averilor și intereselor personale; un set de amendamente de ajustare a legislației conexe.

Amânarea de la 16 septembrie nu a fost prima (publicăm alăturat, sub ilustrație, un calendar al reformei CNI amânate). Aprobarea pachetului a mai fost amânată de două ori de către fostul Guvern Gaburici, la 16 iunie, în ultima ședință dinaintea demisiei. Amânarea a fost cerută și obținută de vicepremierul pentru integrare, democratul Victor Osipov (găsiți aici mai multe amănunte, iar aici detalii ale reformei și comentarii despre motivele amânării ei).

Ambasadorul european, Pirkka Tapiola, a declarat imediateste „foarte dezamăgit”, spunând că Uniunea Europeană consideră această reformă „o prioritate fundamentală” de către depinde „asistenţa noastră”. „Regret foarte mult că nu s-a votat. Este important ca această lege să ajungă cât mai curând în Parlament”, declara ambasadorul Tapiola.

În debutul ședinței guvernului din 16 septembrie, premierul actual Valeriu Streleț, a anunțat cea de-a doua amânare, explicând că reforma CNI trebuie să avanseze doar împreună cu reforma Centrului Național Anticorupție (CNA) și a Procuraturii Generale. Ședința de Guvern avea loc pe fundalul unui protest al celor rămași în Piața Marii Adunări Naționale, dar mult mai puțini față de demonstrația din 6 septembrie.

”Am convenit cu conducerea Parlamentului ca să privim ca un proces complex câteva aspecte care vin să reseteze sistemul anticorupție în Republica Moldova”, a spus primul ministru (găsiți declarația declarația aici la minutul 6’28’’și publicată în versiune audio - publicăm fragmente audio din discuție alăturat, în stânga paginii sub ilustrație).

Valeriu Streleț numea printre elementele acestui „sistem complex” reforma CNA și Procuraturii Generale, precum și crearea unor instanțe de judecată specializate în cazuri de corupție așa încât „să obținem un sistem anticorupție resetat care să dea un randament maxim în perioadele viitoare care ne așteaptă”.

Nu este limpede ce l-a făcut pe primul ministru să renunțe la promisiunea aprobării reformei CNI făcută la 8 septembrie sau de ce elementele de „resetare a sistemului anticorupție” nu puteau fi adoptate și avansa separat.

”Asta este situația la moment la acest subiect vom mai reveni”, spunea primul ministru. Numai că, de data aceasta, primul ministru nu a mai spus când anume.

Nu este primul caz când primul ministru face promisiuni cu dată exactă și le încalcă. Politigraful l-a mai depistat o dată recent.

Dar acum testul cu Politigraful arată că Valeriu Streleț învață din greșeli. La amânarea adoptării reformei, Valeriu Streleț a promis că guvernul o să „revină la acest subiect”, dar, de data aceasta, nu a mai spus …când anume.

Valeriu Streleț şi-a încălcat promisiunea că Guvernul va aproba reforma CNI la 16 septembrie

Valeriu Streleț şi-a încălcat promisiunea că Guvernul va aproba reforma CNI la 16 septembrie
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:39 0:00

Andrian Candu a umflat prea tare „rândunica” anticorupție

Andrian Candu a umflat prea tare „rândunica” anticorupție
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:40 0:00

Andrian Candu a umflat prea tare „rândunica” anticorupție

Andrian Candu a umflat prea tare „rândunica” anticorupție
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:40 0:00

Așteptările inflamate de declarația spicherului până la „DNA trece Prutul” se dezumflă înapoi la ”„expert auxiliar pe termen scurt”.

Spicherul democrat Andrian Candu a spus că „o primă rândunică” anticorupție din România va sosi la Chișinău săptămâna viitoare, în urma îndemnurilor „ca DNA să treacă Prutul”. Ulterior, Candu a sugerat că declarația i-a fost înțeleasă greșit, a blamat presa pentru „speculații” și a promis clarificări marțea viitoare. Dar Politigraful a aflat deja că „rândunica” nu este altceva decât un „expert auxiliar pe termen scurt”, angajat de Delegația UE la Chișinău, care nu va sta în Republica Moldova decât două luni. În mandatul său nu se spune nici că „va revizui dosarele care sunt în investigație la CNA”, după cum a afirmat președintele Parlamentului. Politigraful ajunge la concluzia că Andrian Candu a umflat un eveniment ordinar și a făcut din țânțar armăsar, pentru a spune ceea ce ar vrea să audă publicul, inclusiv protestatarii din centrul Chișinăului, care cer de șase zile „Jos Hoții”. Sunteți de acord cu această concluzie? Citiți articolul și votați în sondajul din stânga.

„Aș vrea să vă fac un anunț”, a spus Andrian Candu, joi, când a prezentat la o conferință de presă prioritățile Parlamentului pentru sesiunea de toamnă-iarnă, printre care se numără iarăși planuri de reformă anticorupție.

„Săptămâna viitoare, pe data de 15 septembrie, în sfârșit cu aprobarea și suportul Uniunii Europene, în Republica Moldova vine un procuror din România cu experiență de DNA”, a spus Candu, vorbind la numai câteva sute de metri de Piața Marii Adunări Naționale, unse se scandează de la 6 septembrie „Jos Hoții!”.

Oficialul moldovean nu a precizat dacă este un procuror care mai lucrează la DNA, sau a lucrat în trecut. Dar a spus că acesta „va sta alături de CNA și de instituțiile care trebuie sa lupte împotriva corupției, va revizui chiar si dosarele, care sunt în investigație la CNA”. Invocând „ceea ce s-a menționat în trecut și pe rețelele de socializare, și în societate - DNA să treacă Prutul”, Candu a conchis că „o primă rândunică va fi deja săptămâna viitoare”. Găsiți alăturat, sub ilustrație, înregistrarea audio a declarației făcute joi de spicherul Candu.

Imediat, oficialul moldovean a obținut în presă titluri ca acestea:

Candu: DNA trece Prutul”, „Andrian Candu: DNA face primul pas peste Prut. Este prima rândunică”, „Andrian Candu: Prima rândunică DNA va trece Prutul săptămâna viitoare”, „Un procuror român anticorupţie vine să activeze în Moldova”.

Dar vineri, presa a început să publice și reacții ale DNA, faimoasa Direcția Națională Anticorupție de la București, care a condus lupta contra marilor corupți în România în ultimii ani.

Livia Săplăcan, purtătoarea de cuvânt a DNA, ne-a declarat că „informaţia potrivit căreia un procuror cu experienţă din DNA selecţionat de UE se va deplasa la Chişinău pentru a expertiza dosarele CNA nu se confirmă”. „Despre foştii procurori ai DNA, nu le cunoaștem activitatea și proiectele”, a spus Livia Săplăcan.

Într-un răspuns dat Politigrafului, se mai spune că „DNA îşi exprimă disponibilitatea, în limitele prevăzute de legea din România, să colaboreze cu partenerii din Republica Moldova, organizând conferințe, seminare, având ca obiect schimbul de experiență, schimbul de bune practici¨. Dar Livia Săplăcan a sugerat că asemenea solicitări nu au venit deocamdată din partea Chișinăului. „În momentul în care asemenea demersuri s-ar materializa, reprezentanţii mass media ar fi înştiinţaţi”, a spus Săplăcan.

În realitate, la Chișinău este așteptat un expert selectat de Delegația UE, în cadrul unui proiect de Asistență Tehnică. Într-un răspuns dat Politigrafului de Delegație se spune că va avea statut de „expert auxiliar (non-key expert) pe termen scurt”, iar misiunea lui va dura „aproximativ două luni”. Delegația

confirmă că expertul al cărui nume nu se precizează a avut într-adevăr „experiență profesională anterioară ca procuror în Direcția Națională Anticorupție a României”. Dar din răspuns se înțelege limpede că expertul nu lucrează în prezent ca procuror la DNA.

La o zi de la declarația despre „rândunică”, Andrian Candu s-a plâns, vineri, de „speculații” din partea presei. În precizările de vineri, spicherul moldovean a afirmat în mod eronat că ar fi spus de la bun început că rândunica ar fi un „expert tehnic”, cu suportul Uniunii Europene”.

Candu a insistat și vineri asupra afirmației de joi că expertul „va revizui chiar și dosarele, care sunt în investigație la CNA”.

Dar în răspunsul dat de Delegația UE nu se menționează așa ceva. „Sarcinile expertului vor consta în acordarea consultațiilor tehnice și expertizei, urmate de recomandări în privința aspectelor procedurale și legale legate de activitatea beneficiarului (CNA și Procuratura Generală”, se spune în răspunsul dat Politigrafului de Delegația UE la Chișinău.

În urma acestei analize, Politigraful ajunge la concluzia că spicherul Andrian Candu a făcut o afirmație ambiguă și confuză, încercând să spune ceva ce ar fi pe placul protestatarilor adunați în centrul Chișinăului. Testul cu Politigraful arată că spicherul a făcut din țânțar armăsar și a obținut titluri bombastice în presă. La sosirea expertului la Chișinău așteptată săptămâna viitoare, sunt așteptate și precizările promise de Andrian Candu, inclusiv despre accesului expertului la dosarele aflate în cercetare la CNA.

Anatol Șalaru a eșuat în explicarea sprijinului din 2013 pentru concesionarea aeroportului

Anatol Șalaru a eșuat în explicarea sprijinului din 2013 pentru concesionarea aeroportului
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:56 0:00

Politicianul liberal a spus că Aeroportul Internațional Chișinău „aducea pierderi”, dar, în realitate, aeroportul a fost profitabil tot timpul, de la 2009 încoace.

Fostul ministru liberal al Transporturilor, Anatol Șalaru, spune că a sprijinit în luna mai 2013 concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, pentru că aeroportul aducea pierderi. „Am fost pentru concesionarea aeroportului și am zis atunci că orice instituție de stat care aduce pierderi trebuie concesionată”, a declarat politicianul liberal, devenit între timp ministru al Apărării. În realitate, atunci când a fost concesionat, aeroportul era una din companiile de stat profitabile. A înregistrat profituri timp de mai mulți ani consecutiv, chiar în perioada în care Anatol Șalaru a fost ministru al Transporturilor și după. Testul cu Politigraful arată că explicația politicianului liberal nu este valabilă și reprezintă o încercare de a duce publicul de nas. Sunteți de acord cu această concluzie? Citiți articolul și votați în sondajul din stânga.

Într-o declarație făcută postului Pro TV Chișinău, Anatol Șalaru a precizat că ”a fost o greșeală” numai felul cum a fost concesionat aeroportul investitorilor ruși de la firma Avia Invest, pentru că ”nu s-a făcut liber, nu s-a făcut deschis”. ”Au fost invitate la licitație numai firmele care trebuiau să câștige”, a spus Șalaru.

Decizia de concesionare a aeroportului a fost luată în ultima zi de mandat al Guvernului în exercițiu Filat II, pe 30 mai, 2013. Decizia a fost pregătită de Ministerului Economiei, condus pe atunci de democratul Valeriu Lazăr, iar Anatol Șalaru, ca ministru al Transporturilor, a sprijinit-o. În apărarea poziției sale de atunci, Șalaru spune că aeroportul trebuia concesionat pentru că aducea pierderi iar „o administrație privată este mai bună”.

Însă, datele Agenției Proprietății Publice (le publicăm în stânga paginii, sub ilustrație, dar pot fi găsite și la www.date.gov.md), precum și datele Ministerului Finanțelor (www.mf.gov.md) arată că Aeroportul Internaţional Chişinău a înregistrat în ultimii șase ani un profit cumulat de circa 130 de milioane de lei. În anul 2009, profitul aeroportului a fost de 13,3 milioane de lei, în anul 2010 – de 54,8 milioane de lei, în anul 2011 – de 7,88 milioane de lei, în anul 2012 – de 16,14 milioane de lei, în anul 2013 - de 28,27 milioane de lei. În 2014, după transmiterea majorității activelor concesionarului Avia Invest, s-a obţinut un profit de 9,4 milioane de lei din ceea ce a mai rămas din întreprindere.

Profitul aeroportului a oscilat mult de-a lungul anilor, în funcție de operațiunile financiare ale întreprinderii, inclusiv rambursarea unor împrumuturi. Rentabilitatea sa este discutabilă, dar, din 2009 încoace, aeroportul nu a încheiat în pierdere niciun an.

Chiar și în nota de argumentare a Hotărârii de Guvern Nr. 321 din 30.05.2013 cu privire la aprobarea concesionării activelor Î.S. „Aeroportul Internaţional Chişinău” şi a condiţiilor concesionării acestora nu se spune nicăieri că întreprinderea ar genera pierderi.

Cum și din ce motive s-a ajuns, în acest caz, la concesionare?

Problema aeroportului nu era aceea că ar fi adus pierderi, cum spune Anatol Șalaru și nici aceea că nu ar fi avut profit. Problema a fost că profitul era prea mic pentru a se putea face investiții în modernizarea absolut necesară a aeroportului, mai ales că statul îi lua 50% din profit sub formă de dividende.

Situația era bine cunoscută și înțeleasă de autorități. Un prim proiect de modernizare a aerogării a fost realizat între 1998 și 2001 dintr-un împrumut de 12 milioane de dolari luat de întreprindere de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD – 9 milioane) şi de la Guvern (3milioane).

Din 2006, întreprinderea a inițiat noi negocieri cu BERD şi cu Banca Europeană de Investiții (BEI) în privința unui nou credit pentru a moderniza infrastructura aeroportului.

S-a negociat un împrumut de 47,25 milioane de euro din care se preconiza să fie renovate pista de decolare, căile de rulare și peronul, să fie procurat echipamentul specializat de aerodrom, să fie extinsă capacitatea terminalului de pasageri existent sau să fie construit un al doilea terminal.

Negocierile au decurs cu succes, iar contractele de finanțare au fost semnate cu BERD și BEI în decembrie 2008.

Lucrurile s-au împotmolit la selectarea antreprenorului care să efectueze lucrările. Conform contractelor, tenderul urma să aibă loc în trimestrul IV din anul 2009-trimestrul I din 2010, iar lucrările trebuiau să înceapă din trimestrul II al anului 2010.

Concursul a fost organizat însă cu întârziere de un an. La prima etapă, au fost selectate trei companii: Strabag AG din Austria, Cacgc & Catic Beijing JV din China şi Lagan Construction Limited din Marea Britanie.

La ultima etapă au rămas Strabag AG şi Cacgc & Catic Beijing JV, iar câştigătoare a fost desemnată compania austriacă. Dar chinezii au contestat rezultatul, iar Judecătoria Economică de Circumscripţie Chişinău a stopat semnarea contractului între întreprinderea de stat „Aeroportul Internaţional Chişinău" şi firma austriacă. Instanța a anulat rezultatele evaluării companiilor ce au fost selectate să participe la ultima etapă a concursului pentru a realiza lucrările de reabilitare a pistei.

Acesta a fost contextul în care, după mai multe amânări, Guvernul a renunţat la soluţia cu împrumutul de la BERD şi BEI, hotărând să dea aeroportul în concesiune. Decizia de principiu a fost luată în vara lui 2012, iar pregătirii ei a fost pusă în sarcina Ministerului Economiei

Oficiali din Ministerul Economiei și-au întemeiat propunerea de concesionare pe critica acordului cu BERD-ul, susţinând că instituţia financiară europeană ar fi inclus costuri exagerate pentru lucrările de modernizare.

”În total, doar pentru restabilirea pistei aeroportului trebuia să se cheltuie 45-50 de milioane de euro. Cu aceeaşi sumă, compania UK Komaks (acţionarul companiei Avia Invest care a câştigat licitaţia de concesiune), s-a angajat să modernizeze şi să extindă nu doar pista, dar şi terminalul, parcările auto etc.”, a declarat vice-ministrul Economiei, Tudor Copaci, în august 2013. ”Din punct de vedere economic, propunerile concesionarului sunt cu mult mai bune şi convenabile ţării noastre decât cele oferite de BERD“, a mai spus oficialul, justificând alegerea Avia Invest, o companie cu acționari ruși, care îl alegea ulterior pe controversatul om de afaceri Ilan Shor ca președinte al Consiliului său de Administrație.

Astăzi, guvernul Streleț examinează posibilitatea rezilierii contractului de concesiune cu Avia Invest, în urma recomandărilor Centrului Național Anticorupție (CNA). CNA a spus că nu sunt atrase investiții din afară în modernizarea aeroportului, că cele care se fac provin din profiturile obținute de aeroport și că o parte din banii aeroportului au fost direcționați spre clubul de fotbal Milsami Orhei al lui Shor.

Acesta a fost contextul ”economic”, dar concesionarea aeroportului a avut și un context politic pronunțat. Guvernul Filat II a adoptat decizia din 30 mai 2013 la finele unei crize guvernamentale, începută în ianuarie la izbucnirea scandalului vânătorii din Pădurea Domnească. A fost o criză în care fostul premier liberal-democrat Vlad Filat se certase cu prim-vicepreședintele Parlamentului, democratul Vlad Plahotniuc, demițându-se ulterior între ei cu sprijinul comuniștilor.

Cei doi s-au împăcat în luna mai, creând o nouă coaliție de guvernare din care liberalii lui Mihai Ghimpu nu mai făceau parte. În ultima zi a Guvernului Filat II în exercițiu, decizia de concesionare a aeroportului era adoptată la pachet cu o altă decizie controversată, cea de cedare a unei părți mari din acțiunile Băncii de Economii, ajunse tot la investitori ruși, reprezentați tot de Ilan Shor.

Partidul Liberal și liderul acestuia, Mihai Ghimpu, au criticat aspru ambele tranzacții. Dar fostul ministru liberal al Transporturilor, Anatol Șalaru, promovat în funcția de ministru al Apărării după revenirea liberalilor în coaliția de guvernământ a sprijinit concesionarea și nu și-a explicat convingător poziția de atunci.

Afirmația sa că aeroportul trebuia concesionat pentru că aducea pierderi nu are nimic în comun cu realitatea. Testul cu Politigraful arată că reprezintă o încercare de a duce publicul de nas.

Anatol Șalaru a eșuat în explicarea sprijinului din 2013 pentru concesionarea aeroportului

Anatol Șalaru a eșuat în explicarea sprijinului din 2013 pentru concesionarea aeroportului
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:56 0:00

Valeriu Streleț a descris drept „promisiuni deșarte” propriile promisiuni făcute agriculturilor

Valeriu Streleț a descris drept ”promisiuni deșarte” propriile promisiuni făcute agriculturilor
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:01 0:00

Primul ministru s-a răzgândit la trei zile după ce le-a promis agricultorilor că restanțele la subvențiile pe anul trecut le vor fi achitate până la 1 septembrie.

Cum recâștigi încrederea cetățenilor dacă ești politician și ai pierdut-o? Le faci o nouă promisiune, renunți la ea peste trei zile și îi cerți tot pe cetățeni că te-au crezut pe cuvânt. La 21 august, premierul Valeriu Streleț le-a promis unor lideri ai fermierilor că „producătorii agricoli vor primi restanțele la subvenții pentru anul trecut până la 1 septembrie”. Dar la 24 august, premierul Streleț s-a răzgândit și le-a spus agricultorilor că guvernul o să mai vadă, că trebuie să rectifice mai întâi legea bugetului, că rectificarea nu se poate face decât după convorbiri cu FMI (care abia încep la sfârșitul lui septembrie și care nu se știe cât vor dura). „Fără promisiuni deșarte și presiuni”, a spus de data aceasta Valeriu Streleț. Testul cu Politigraful arată că primul ministru și-a dat o apreciere exactă: le făcuse agricultorilor „promisiuni deșarte”. Sunteți de acord cu această concluzie? Citiți articolul și votați în sondajul din stânga.

Premierul Valeriu Streleț a spus de mai multe ori că va face „tot posibilul pentru a recăpăta încrederea cetățenilor” irosită de guvernele precedente, iar ultima dată a făcut această afirmație la o întâlnire cu un grup de lideri agricoli de la Căușeni, vineri, 21 august. Întâlnirea a avut scopul să-i convingă pe agricultori să renunțe la un protest în centrul Chișinăului la care intenționau să-și revendice subvențiile restante.

Presa nu a fost de față la întâlnire dar, potrivit unui comunicat de presă al guvernului, premierul Streleț a promis că „producătorii agricoli vor primi restanțele la subvenții pentru anul trecut până la 1 septembrie”. Fermierii au renunțat la protest, spunând că „dialogul este o soluție mai productivă decât să iasă cu tractoarele în Piața Marii Adunări Naționale”, după cum sunt citați în același comunicatul guvernamental. Chiar mai mult decât atât, ei ar fi afirmat că „susțin acțiunile Guvernului, condus de Premierul Valeriu Streleț”.

Dar până luni, 24 august, totul s-a schimbat. Premierul a mai avut o întâlnire cu agricultorii și le-a vorbit pe un ton cu totul diferit. „Suntem deschiși pentru cooperare, dar fără promisiuni deșarte și presiuni”, este citat Streleț într-un comunicat guvernamental despre a doua întâlnire. „În septembrie vom avea negocierile cu Fondul Monetar Internațional, după care vom rectifica bugetul pentru 2015 și vom identifica sursele de unde pot fi luați acești bani”, mai este citat șeful cabinetului de miniștri.

Convorbirile cu FMI urmează să înceapă la 22 septembrie, când la Chișinău este așteptată o misiune a Fondului. Nu se știe cu ce se vor încheia negocierile de la care guvernul așteaptă un nou program de colaborare cu FMI și noi ajutoare. Apoi, nu se știe nici cât va mai dura până la rectificarea bugetului.

Am alăturat cele două comunicate guvernamentale care se contrazic. Le publicăm în stânga paginii. Vă invităm să deschideți documentul, să numărați câte deosebiri găsiți între afirmațiile din cele două comunicate, iar apoi să le împărtășiți în Forumul de sub acest articol.

Dar ce s-a întâmplat între cele două întâlniri ale premierului cu liderii agricultorilor și cum s-a transformat peste week-end intenția de achitare a restanțelor în ”promisiuni deșarte”?

O reacție a Ministerului Finanțelor sugerează că primul ministru a făcut promisiunea fără să cunoască în detaliu nici procedura (inclusiv că este nevoie de rectificarea legii bugetului), nici situația la zi cu acumulările bugetare.

Cererile de subvenții sunt trimise de agricultori prin intermediul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) și „sunt finanţate către agenţii economici pe măsura încasării veniturilor la bugetul de stat”, se spune într-un comunicat difuzat de Ministerul Finanțelor.”

Premierul Streleț nu este primul care face „promisiuni deșarte” agricultorilor, iar promisiunea făcută de el în 21 august nu este prima care s-a izbit de poziția implacabilă a Ministerului Finanțelor: nu sunt bani.

Cel mai recent, a promis cam același lucru directorul AIPA, Petru Maleru. El a spus, la 19 iunie, că a început procesul de stingere a datoriilor pentru anul 2014 și că acest obiectiv se va realiza „până la finele săptămânii viitoare”, adică până la finele lunii iunie 2015. Promisiunea nu a fost îndeplinită, iar AIPA a dat vina pe Ministerul Finanțelor.

Cât de mari sunt restanțele pentru anul trecut, cât de mari sunt solicitările de subvenții pe anul acesta și cât de mare este fondul din care ar trebui acoperite?

Suma fondului pentru subvenționarea agriculturii prevăzută pentru anul 2015 este de 610 milioane de lei. Dar din acest fond trebuie achitate atât subvențiile pentru anul acesta, cât și restanțele pentru anul trecut.

Potrivit AIPA, din 2014 au rămas restanțe de 230 de milioane de lei. Până la 24 august, au fost emise ordinele de plată pentru numai 170 milioane de lei. Pentru primele opt luni ale anului curent, AIPA a primit de la agricultori solicitări de subvenții în valoare de 300 milioane de lei.

Dacă s-ar achita toate restanțele pentru anul trecut și ar fi satisfăcute solicitările pe anul acesta primite până acum, în fondul destinat agriculturii ar mai rămâne disponibile 80 de milioane de lei.

Dar nu toți cei îndreptățiți, au depus încă dosare pentru a primi subvenții.

Aliona Mandatii este președinta Asociației Exportatorilor de cereale și deține mai multe terenuri și plantații agricole. Ea spune că nu a depus solicitare pentru plata de subvenții, chiar dacă are nevoie pentru a continua dezvoltarea afacerii.

„Am stopat programul de investiţii din cauza incertitudinii, spune Mandatii, pentru că sistemul funcționează în felul următor: dacă vrei să faci o investiție, mai întâi trebuie să o faci iar apoi să ceri subvenția de la stat. Ca să faci investiția trebuie să te împrumuți, la bancă. Dar autorităţile achită subvenţia cerută cu o întârziere majoră, dacă o achită în general. Riști să nu poți rambursa împrumutul la timp. În plus, pentru o întârziere de câteva zile la plata taxelor sau contribuţiilor sociale, Fiscul îţi poate pune sechestru pe conturi. Aceasta în timp ce tot statul nu îşi onorează angajamentele”, spune Aliona Mandatii.

Nu este limpede câți agricultori se află în situația ei și câți vor mai solicita subvenții anul acesta. Dar la proteste organizate în primăvara acestui an, agricultorii cereau un fond de subvenționare de până la 1,2 miliarde de lei, de două ori mai mare decât cel prevăzut de autorități.

În urma acestei analize, Echipa Politigrafului constată că premierul Valeriu Streleț nu este singurul care promite agricultorilor achitarea subvențiilor restante pentru 2014. Dar este singurul care a renunțat la promisiuni la numai trei zile după ce le-a făcut. Testul cu Politigraful arată că primul ministru însuși a dat o aprecierea exactă când și le-a descris drept „promisiuni deșarte”.

Valeriu Streleț a descris drept ”promisiuni deșarte” propriile promisiuni făcute agriculturilor

Valeriu Streleț a descris drept ”promisiuni deșarte” propriile promisiuni făcute agriculturilor
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:01 0:00

Igor Dodon cel din 2015 nu-i de acord cu Igor Dodon cel din 2007

Igor Dodon cel din 2015 nu-i de acord cu Igor Dodon cel din 2007
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:46 0:00

Politigraful plasează poziția lui Igor Dodon între indicațiile: „Una-i politica internă și alta-i cea externă” și „Cine spune ăla e”.

Liderul socialiștilor, Igor Dodon, spune că închiderea multor școli sătești, case de copii și instituții medicale, precum și concedierea multor angajați bugetari se numără printre rezultatele „catastrofale pentru țară” ale guvernării din ultimii șase ani. „Ați optimizat/închis școli, spitale, case de copii”, le-a spus liderul opoziției socialiste politicienilor puterii pe 30 iulie, în Parlament, înainte de votul prin care Alianța pentru Integrare Europeană și-a instalat noul guvern. Dar Igor Dodon a trecut sub tăcere faptul că ”optimizarea” este chiar ideea sa, pe care a promovat-o pe când era ministru comunist al Economiei și Comerțului. Echipa Politigrafului consideră că fostul ministru a uitat în mod intenționat acest lucru, pentru că așa îi convine. La testul cu Politigraful, poziția lui Igor Dodon oscilează între indicațiile: „Una-i politica internă și alta-i cea externă” și „Cine spune ăla e”. Sunteți de acord cu această concluzie? Citiți articolul și votați în sondajul din stânga.

Vorbind în Parlament înainte de recentul vot pentru nou guvern, liderul opoziției socialiste a prezentat o listă mult mai lungă de eșecuri ale „creaturii teribile” după cum a numit alianța liberal-democraților, democraților și liberalilor venită la putere în 2009. Dar optimizarea/închiderea unor instituții bugetare pe care le-a reproșat-o Igor Dodon politicienilor puterii actuale este o idee lansată în 2007 de ministerul Economiei și Comerțului condus tot de Igor Dodon.

„Concepția optimizării numărului angajaţilor din sectorul bugetar” elaborată și promovată de Ministerul Economiei și Comerțului a fost aprobată în februarie 2008 printr-o hotărâre a guvernului comunist Tarlev. Prezentând Concepția la Guvern și apoi Parlament, ministerul spunea că, în decurs de trei ani (2008 – 2010), urmau să fie disponibilizați 10 mii de angajați bugetari, în principal din domeniile învățământului și asistenței sociale. Cu banii economisiți trebuia să fie majorate salariile angajaților bugetari rămași, așa încât să fie atinse ținte de salarizare aprobate anterior, iar cheltuielile totale să nu depășească 10% din Produsul Intern Brut.

„Deşi cheltuielile de personal în sectorul bugetar sînt impunătoare şi în raport cu produsul intern brut depăşesc nivelul atins în celelalte ţări din regiune, nivelul salarizării angajaţilor din acest sector este mult mai redus decît în sectorul real. Cauza principală a acestei situaţii este cota ridicată a angajaţilor în sectorul bugetar care constituie circa 25% din numărul total al salariaţilor din economia naţională”, se spune în Concepția sprijinită de Igor Dodon.

Printre căile de punere în practică a „optimizării”, Concepția numea „crearea şcolilor de circumscripţie” și ”organizarea transportului elevilor” din satele mici unde școlile trebuiau închise. Concepția mai prevedea „reducerea cu 50% a numărului de copii ce locuiesc separat de mediul familial” prin transformarea caselor de copii în instituții rezidențiale de tip familial și prin „închiderea treptată a instituţiilor care, din diferite motive, nu pot fi restructurate”. În domeniul sănătății, concepția cerea între altele „optimizarea statelor de personal ale centrelor de medicină preventivă municipale şi raionale”.

Dar propunerea lui Igor Dodon a fost considerată periculoasă de către Serviciul de Informații și Securitate. Fostul director al SIS și actualul deputat comunist Artur Reșetnicov l-a avertizat pe președintele comunist de atunci Vladimir Voronin că inițiativa ”şi-a găsit o critică dură atît din partea angajaţilor din sferele bugetare supuse reducerii, cît şi în rîndurile opoziţiei, susţinute din exteriorul ţării”.

Într-o notă trimisă de SIS președintelui Voronin în martie 2008 și desecretizată ulterior se spune că inițiativa „este dezagreată şi discutată pe larg sub aspect critic şi de neacceptare în păturile largi ale populaţiei”. „Nu excludem că pe viitor problema disponibilizării angajaților bugetari la inițiativa Ministerului Economiei și Comerțului poate fi utilizată și de alte forțe politice, în deosebi de cele ale opoziției, pentru a aduce noi critici în adresa conducerii de vârf a statului”, se mai spune în nota SIS.

Prevederile Concepției elaborate de Igor Dodon s-au regăsit într-o serie de strategii ale guvernelor care au urmat guvernării comuniste după 2009, inclusiv reducerea numărului de școli din localitățile mici și crearea școlilor de circumscripție. Dar nici una din aceste strategii nu-și propunea ca obiectiv primordial și declarat reducerea numărului de angajați bugetari.

Echipa Politigrafului ajunge la concluzia că liderul socialiștilor, Igor Dodon, le reproșează politicienilor Alianței pentru Integrarea Europeană în 2015 că au făcut exact ceea ce el propunea să se facă în 2007/2008: „închiderea școlilor, spitalelor, caselor de copii”. La testul cu Politigraful, poziția lui Igor Dodon oscilează între indicațiile: „Una-i politica internă și alta-i cea externă” și „Cine spune ăla e”.

Igor Dodon cel din 2015 nu-i de acord cu Igor Dodon cel din 2007

Igor Dodon cel din 2015 nu-i de acord cu Igor Dodon cel din 2007
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:46 0:00

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG