Statele scandinave, Danemarca, Islanda şi Rusia au semnat un acord privind scutirea de impozite care deschide carea pentru lansarea unii întîrziat proiect de eliminare ale deşeurilor nucleare din era sovietică. Acordul a fost anunţat în cadrul unui summit regional desfăşurat în portul norvegian de la Marea Barents Kirkenes.

Într-o declaraţie comună semnată de Rusia, Norvegia, Suedia, Danemarca, Finlanda şi Islanda se spune că după semnarea acordului privind scutirea de impozite, există mari şanse ca programul de curăţare a deşeurilor nucleare să înceapă în acest an şi că o înţelegere oficială în acest sens are putea fi semnată în Suedia. Programul a fost întărziat datorită solicitărilor Rusiei ca donaţiile străine pentru echipamentul de curăţare să fie suspuse unei taxe pe valoarea adăugată. Peninsula Kola din nordvestul Rusiei, fosta bază a flotei sovietice de nord, are cea mai mare concetrare de deşeuri nucleare din lume.

Yasser Arafat a declarat că militanţii palestinieni ar trebui să oprească atacurile împotriva cetăţenilor israelieni înaintea alegerilor programate să aibă loc în Israel la 28 ianuarie.

Într-o declaraţie oficială, Arafat afirmă că respinge toate actele de violenţă, care au ca ţintă palestinieni sau cetăţeni israelieni, şi adaugă că toţi palestinienii trebuie să dea dovadă de restrîngere înaintea şi în timpul alegerilor din Israel.

Arafat a cerut deseori grupărilor palestiniene militante să oprească atacurile sinucigaşe şi atacurile împotriva civililor israelieni, dar aceste apeluri nu au fost luate în seamă de grupările respective. Între timp, violenţele au continuat în regiune, trupele israeliene avînd astăzi schimburi de focuri cu palestinienii, în timpul unei incursiuni în oraşul Jenin din Cisiordania.

Armata israeliană a anunţat că a fost o operaţiune de rutină, adăugînd că interdicţia de circulaţie impusă în acest oraş şi în tabăra de refugiaţi de aici a fost ridicată. Cu toate acestea, tancurile israeliene au rămas în oraş.

Premierul Turciei se află în Arabia Saudită, prima etapă a unui turneu pe care şeful cabinetului de la Ankara îl face în mai multe ţări din regiunea Golfului.

Obiectivul acestui turneu este discutatea unor modalităţi de prevenire a unui nou conflict armat în această zonă. Înainte de a pleca de la Ankara, premierul Abdullah Gul a declarat că Irakul trebuie să respecte rezoluţiile Consiliului de securitate ONU, pentru a nu lăsa loc nici unei suspiciuni, dacă doreşte să evite un război.

Premierul turc a adăugat că ţările din zona Golfului vor avea cel mai mult de suferit de pe unui nou conflict şi trebuie să facă tot ce le stă în putinţă pentru a-l preveni. Turcia e îngrijorată că un război împotriva Irakului ar putea avea efecte dezastruoase asupra economiei sale şi ar duce la instabilitate la graniţa sa cu teritoriul administrat de kurzi în nordul Irakului, împotriva cărora guvernul turc a luptat din 1986 încoace, făcînd deseori incursiuni peste această graniţă în Irak.

Secretarul general al Ligii Arabe, Amr Moussa a avertizat că un război în Irak ar deschide o adevărată cutie a Pandorei într-o regiune şi aşa frustrată de politica guvernului israelian faţă de palestinieni.

Agenţia France Presse citează un discurs la cel de-al doilea forum economic din Golf, organizat în Dubai, în care se spune că Liga Arabă face eforturi susţinute pentru a evita un război în Irak, şi sînt enumerate consecinţele economice şi sociale devastatoare pe care le-ar putea avea acest război.

Moussa a adăugat că Orientul Mijlociu a fost acuzat în mod fals că sprijină violenţa şi că e o greşeală ca această regiune să fie identificată cu un teritoriu fertil terorismului.

Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova a respins iniţiativa Partidului Popular Creştin-Democrat de a organiza un referendum republican pentru a întreba populaţia dacă doreşte ca Moldova să se integreze în structurile euro-atlantice.

Mihai Buşuleac, singurul membru al comisiei care a votat împotriva deciziei a declarat că ea nu are la bază nici un temei juridic pentru că în acest moment comisia are dreptul doar să se pronunţe asupra documentelor în baza cărora ar urma să se colecteze cele 200 mii de semnături în favoarea referendumului.

Iurie Roşca, preşedintele Partidului Popular Crestin-Democrat, a declarat că formaţiunea sa politică va relua protestele stradale împotriva regimului comunist de la Chişinău.

Reprezentanul Coreii de nord la Agenţia internaţională pentru energie atomică a făcut cunoscut la Viena că centrala nucleară nord-coreeană de la Yongbong va fi operaţională în cîteva săptămîni.

Ambasadorul nord-coreean în Austria a spus pe de altă parte că Fenianul ar putea permite o verificare la uzina respectivă, pentru a dovedi că nu se produc arme nucleare. Diplomatul citat a adăugat că s-ar putea ajunge la un acord în acest sens, dacă Statele Unite încetează ceea ce ambasadorul nord-coreean a numit ameninţările nucleare ale Washingtonului la adresa Coreii de Nord.

Ieri, Fenianul a anunţat că se retrage din Tratatul de neproliferare nucleară, iar astăzi a luat o altă măsură controversată, anunţînd că ar putea să renunţe curînd la un moratoriu unilateral asupra testării rachetelor balistice. Ambasadorul Coreii de nord în China a precizat că decizia de a relua testele depinde de poziţia pe care o vor adopta Statele Unite.

Preşedintele PNL Teodor Stolojan a cerut demisia ministrului de finanţe, spunînd că decizia Guvernului de a cere Băncii Europene de Investiţii, prin intermediul Ministerului Finanţelor, să anuleze creditele pentru trei proiecte de infrastructură în Bucureşti este contrară intereselor României.

Liderul PNL consideră că decizia actualei puteri are raţiuni "pur politice". Intervenţia Guvernului în disputa dintre consilierii bucureşteni şi primarul Capitalei, inclusiv prin anularea creditelor Băncii europene de Investiţii " este în defavoarea cetăţenilor Capitalei şi este păguboasă” argumentează Teodor Stolojan precizînd că “modernizarea infrastructurii Capitalei necesită mari fonduri, iar creditele BEI sunt cele mai avantajoase surse de finanţare pe termen lung".

Rata şomajului în luna decembrie a anului trecut a fost de 8,1 se arată într-un comunicat al Agenţiei Naţionale pentru ocuparea Forţei de Muncă.

Cel mai scăzut nivel al ratei şomajului s-a înregistrat în judeţele Bihor, Satu Mare şi Timişoara între trei şi patru la sută. Cea mai ridicată rată a şomajului s-a constatat în judeţele Vaslui şi Galaţi – peste 14 la sută.

În absenţa lui Ristea Priboi, la Judecătoria sectorului 1 din Bucureşti au început ieri audierile în procesul intentat de deputatul PSD, lui Werner Sommerauer, lider al miscarii de la Brasov din 1987, care l-a acuzat pe Priboi că a făcut poliţie politică.

Plîngerea penală îi mai vizează pe istoricul Marius Oprea şi ziariştii Cornel Nistorescu, directorul Evenimentul Zilei, şi Petre Mihai Băcanu, directorul României Libere, care au facut publica mărturia cu privire la trecutul de tortionar al lui Ristea Priboi. Werner Sommerauer, sigurul audiat ieri, şi-a mentinut declaraţiile şi a afirmat că se consideră în continuare o victimă politică.

Werner Sommerauer a adăugat că i-a iertat pe cei care l-au anchetat, dar că nu are cum să-i uite. Mai multe cotidiane au scris că Ristea Priboi a fost colonel de securitate la o subdiviziune a spionajului lui Ceuaşescu, angajată în infiltrarea emigraţiei române din Europa şi în combaterea posturilor de radio străine care emiteau în limba română.

“Remanierea este o treabă care aparţine iniţiativei premierului” a declarat preşdintele Ion Iliescu ieri înainte de începerea turneului de o săptămînă pe care îl face în mai multe ţări din Africa.

Cu toate acestea şeful statului a precizat că printre temele dialogului pe care îl va avea cu liderii PSD se află şi cea privitoare la creşterea eficienţei guvernului. În acest context a notat Ion Iliescu ‘trebuie găsite măsuri’ care să ducă la o guvernare mai bună.

Parchetul Curţii Supreme de Justiţie a respins ca neîntemeiată plîngerea prin care mătuşa procurorului Cristian Panait a contestat soluţia de clasare a dosarului privind moartea nepotului ei şi a cerut redeschiderea cercetărilor în acest caz. Mătuşa procurorului Panait a cerut instanţei să analizeze două ipoteze neglijate de anchetatori: omorul şi determinarea sinuciderii.

Fostul procuror Ovidiu Buduşan, eliminat din magistratură din motive politice, este de părere că presiunea psihică făcută asupra tînărului magistrat Panait ar fi putut duce la sinuciderea acestuia. Fostul procuror Ovidiu Buduşan crede că instanţa putea lua în considerare plîngerea făcută de mătuşa magistratul Panait, care s-a sinucis în condiţii neelucidate.

Ministrul american al apărării a semnat un ordin prin care aproximativ 35.000 de militari vor fi trimişi în Golful Persic pentru o posibilă acţiune împotriva Irakului. Numărul forţelor armate americane comasate în Golf va creşte astfel la 100.000

Şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, Mahomed El Baradei a spus că echipa inspectorilor ONU are nevoie de mult mai mult timp pentru a evalua situaţia din Irak.

Baradei a făcut această declaraţie după o întîlnire cu oficiali americani, care suspectează regimul de la Bagdad că deţine arme de distrugere în masă. Şeful agenţiei ONU de monitorizare a mai precizat că Irakul trebuie să coopereze mai mult cu inspectorii Naţiunilor Unite, inclusiv prin interviuri private cu specialiştii irakieni.

El Baradei consideră, deasemenea, că inspectorii ONU au nevoie de mai multe informaţii secrete pentru optimizarea inspecţiilor în Irak.

La întîlniriea de ieri de la Moscova dintre premierul japonez Junichiro Koizumi şi preşedintele rus Vladimir Putin principalul subiect de discuţie a fost problema nord-coreeană.

Cei doi lideri au cerut Fenianului să revină asupra deciziei de retragere din tratatul de neproliferare a armelor nucleare. Premierul nipon consideră că trebuie găsită cît mai curînd posibil o soluţie pentru rezolvarea disputei teritoriale asupra Insulelor Kurile, astfel încît cele două state să poată semna Tratatul bilateral de pace.

Rusia şi Japonia nu au semnat după cel de-al doilea Război Mondial nici un tratat de pace din cauza disputei asupra insulelor din Pacific pe care ambele ţări le revendică. Unele mijloace de informare de la Moscova afirmă, însă, că preşedintele Putin prin declaraţia făcută la încheierea convorbirilor cu premierul nipon, a lăsat deschisă posibilitatea ca Rusia să retrocedeze Japoniei Insulele Kurile.

Guvernul României a luat notă cu profundă îngrijorare de hotărîrea Coreei de Nord de a se retrage din Tratatul de Neproliferare, se arată într-un comunicat primit la redacţie. Guvernul României îşi exprimă îngrijorarea şi solicită Fenianului să accepte dialogul cu instituţiile internaţionale şi să se conformeze reglementărilor internaţionale în materie de neproliferare nucleară, se mai precizează în declaraţie.

Departamentul de stat al Statelor Unite a declarat că preferă o soluţie paşnică pentru depăşirea crizei din peninsula coreeană.