Casa Albă a anunţat că preşedintele George Bush va vizita în cursul acestei luni Japonia, Filipine, Tailanda, Singapore, Indonezia şi Australia. Turneul diplomatic se va desfăşura între 17 şi 23 octombrie, preşedintele american urmînd să participe în acest interval la lucrările Forumului de cooperare Asia Pacific de la Bangkok.

Generalul de brigadă Stuart Beare, comandantul brigadei nord-vest din Forţa de stabilizare Nato din Banja-Luka, în Bosnia, a anunţat descoperirea mai multor depozite de arme, ascunse de foşti ofiţeri ai armatei iugoslave şi de unităţi aşe sîrbilor bosniaci.

Numărul depozitelor descoperite în preajma oraşului Prijeder din nord vestul Bosniei, zonă locuită de sîrbi, se ridică la 36, ele conţinînd 126 de tone de arme.

Generalul a declarat că muniţia şi amele descoperite sînt suficiente pentru a purta război timp de o lună şi că stocuri imense, similare, pot fi găsite şi în alte locuri din Bosnia.

Purtătorul de cuvînt al Departamentului de stat Richard Boucher a declarat că Statele Unite speră în continuare că proiectul de rezoluţie privitor la Irak va fi acceptat de Consiliul de Securitate ONU

şi că guvernul american face eforturi pentru a veni în întîmpinarea solicitărilor exprimate de partenerii din Consiliu. Dar, a spus Boucher, Washingtonul îşi păstrează şi opţiunea de a retrage proiectul de rezoluţie. Peter Rodman, adjunct al ministrului american al apărării, responsabil cu problemele de securitate internaţională, a declarat tot astăzi că procesul de acceptare a proiectului de rezoluţie pare să fie blocat.

Arnold Schwarzenegger a fost declarat guvernator ales al statului California, după ce a cîştigat alegerile pentru a-i succeda guvernatorului demis, Gray Davis. Swarzenegger urmează să-şi preia oficial funcţia pînă la 15 noiemrbie.

La Washington, purtătorul de cuvînt al Casei Albe a spus că preşedintele aşteaptă să conlucreze cu guvernatorul Californiei, un stat împovărat de datorii însumînd 38 de miliarde de dolari, unul din principalele motive ale declanţării procedurii de demitere a fostului guvernator.

Miniştri apărării din statele membre în Nato s-au întîlnit la una din bazele militare americane secrete din statul Colorado, pentru un "studiu-exerciţiu", de patru ore, menit să testeze capacităţile de reacţie rapidă a Alianţei în cazul unei crize inopinate.

La exerciţiu au fost invitaţi să participe şi reprezentanţii celor şapte naţiuni ce vor intra anul viitor în Nato. Detaliile despre exerciţiu au fost ţinute secrete, dar oficialităţi Nato afirmă că este vorba de un scenariu care include acţiuni de terorism şi arme de distrugere în masă.

Prezent la vernisajul unei expoziţii de documente diplomatice, ministrul de externe Mircea Geoană s-a referit la relaţiile româno-ruse, amintind că preşedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu şi premierul Adrian Năstase vor vizita Rusia înainte de sfîrşitul acestui an, preşedintele Rusiei Vladimir Putin fiind aşteptat în România, anul viitor.

"Încrederea începe să se reconstruiască între Bucureşti şi Moscova", a spus Geoană, care s-a referit şi la afirmaţiile vicepreşedintei Parlamentului Europei, Catherine Lalumiere, făcute marţi. Ele ar reprezenta "elemente reziduale" ale unei dezbateri în relaţie cu războiul din Irak şi, a spus ministrul de externe, "cred că această expresie, "calul troian", care a fost folosită de foarte multe ori în ultimii ani, este o formulă care nu reflectă contribuţia pe care noii veniţi în Uniunea Europeană şi Nato o pot avea."

Alianţa PNL-PD a repetat cererea ca ministrul sănătăţii, Mircea Beuran şi cel al agriculturii, Ilie Sîrbu să demisioneze, afirmînd că primul se face vinovat de "un caz tipic de furt intelectual", iar al doilea, prin măsuri tardive, pompieristice, cu un pronunţat iz electoral", a pus România în situaţia de a pierde trenul aderării la Uniunea Europeană.

Agenţia de Monitorizare a Presei - Aşezămîntul Cultural Academia Caţavencu şi Asociaţia Pro Democraţia au emis un comunicat în care acuză guvernul de lipsă de transparenţă,

afirmînd între altele că fondurile alocate organizării referendumului asupra constituţiei au fost în mare parte cheltuite înainte de întrunirea Comisiei pentru transparenţă. Cum, prin hotărîrea guvernului, cheltuielile urmau să fie făcute numai sub supravegherea Comisiei amintite, cele două organizaţii cer guvernului ca informaţiile despre numele şi criteriile de selecţie ale firmelor contractate pentru organizarea referendumului de la 19 octombrie să fie aduse la cunoştinţa opiniei publice în zilele următoare.

Delegaţia Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control a atras atenţia că decizia administraţiei oraşului Tighina privind încetarea activităţii poliţiei moldovene în localitate poate conduce la sistarea activităţilor Comisiei Unificate şi la denunţarea acordului de încetare a focului din anul 1992.

Avestismentul este formulat într-un apel al delegaţiei molodvene adresat marţi Comisiei reprezentanţilor statelor mediatoare (Rusia şi Ukraina) şi celor ai OSCE. Decizia administraţiei oraşului Tighina a fost calificată drept neconstructivă de către Misiunea la Chişinău a Organizaţiei pentru securitate şi cooperare în Europa.

Relatări ale agenţiilor de presă DPA şi Infotag informează că negocierile asupra unei soluţii de federalizare a republicii Moldova cu regiunea separatistă transnistreană ar fi intrat într-un nou impas.

Convorbirile la nivel ministerial menite să contribuie la elaborarea unei noi constituţii au fost întrerupte, după ce părţile nu au reuşit să se pună de acord asupra titulaturii noi Constituţii: a republicii Moldova, după dorinţa Chişinăului sau a "republicii federale Moldova", cum insistă oficialităţile de la Tiraspol.

Ankara a respins criticile unor membri ai Consiliului interimar de guvernare de la Bagdad, faţă de proiectata trimitere în Irak a unor efective militare turceşti, ca parte a forţei de stabilizare.

Ministrul turc al educaţiei, Huseyin Celik a apreciat că reticenţele membrilor Consiliului de guvernare ar fi motivate de "anumite agende speciale." În cursul serii trecute, ministrul de externe turc Abdullah Gull minimalizase criticile parvenite de la Bagdad spunînd că doar oficialităţile de origine kurdă s-ar opune prezenţie trupelor Turciei. Dar, ministrul de externe interimar Hoshyar Zebari s-a alăturat celorlalţi membri ai Consiliului afirmînd că se opune desfăşurării de trupe dintr-o ţară vecină, cu atît mai mult cu cît între Turcia şi Irak există o istorie de divergenţe. Iar Mahmoud Othman, un kurd sunit membru al Consiliului, a confirmat opinia vorbind pentru nostru de radio: "În general, nu vrem ca nici o ţară învecinată să aducă trupe în Irak, deoarece, contrar opiniilor americane, gestul nu poate contribui la rezolvarea problemelor de securitate." Purtătorul de cuvînt al Departamentului de stat american, Richard Boucher a salutat însă aprobarea dată de parlamentul Turciei iniţiativei guvernamentale şi a spus că dezacordul poate fi reglementat, dat fiind rolul constructiv pe care îl pot juca forţele turce.

Laureaţii premiului Nobel pentru economie, anunţaţi miercuri la Stockholm sînt americanul Robert F.Eagle şi britanicul Clive W.J. Granger, distinşi pentru elaborarea unor noi metode statistice.

Într-o convorbire cu ziariştii la reşedinţa sa de lîngă Ialta, preşedintele Leonid Kutchma a declarat că Ukraina nu va fi pregătită să intre în Uniunea Europeană înainte de anul 2011 şi a apreciat că republica va fi invadată de imigranţi, venind din est şi dorind să călătorească spre occident, după extiderea Uniunii de anul viitor.

Comentariile lui vin după asigurările primite cu o zi în urmă, de la preşedintele Comsiei Europene Romano Prodi şi de la premierul Italiei Silvio Berlusconi că Ucraina este un candidat la integrare pe termen lung. Marţi, Silvio Berlusconi declarase că Ucraina se află "în cursa" pentru calitatea de membră a Uniunii şi că din acest motiv trebuie să pună în aplicare reforme politice şi economice.

Cu acelaşi prilej, Prodi afirmase că pînă la o eventuală aderare, Ucraina trebuie să facă patru paşi: să cîştige statutul de economie de piaţă, să fie admisă în Organizaţia mondială de comerţ, să stabilească o zone de liber schimb şi să-şi reformeze legislaţia.

La Bucureşti s-au desfăşurat convorbiri între preşedintele Ion Iliescu şi omologul său polonez Alexandr Kwasniewsky. În cursul lor, Kwsniewsky a salutat cooperarea între forţele armate trimise în Irak şi a declarat că procesul de inter-operabilitate va trebui să fie ameliorat. În declaraţii ulterioare, preşedintele Poloniei a afirmat că în momentul de faţă Alianţa Nord Atlantică nu discută ideea amplasării unor baze militare permanente în ţările din flancul ei estic.

Membrii Consiliului interimar de guvernare de la Bagdad se opun deciziei Turciei de a trimite trupe în Irak la cererea Statelor Unite. Şeful Consiliului Ilyad Allawi a spus că membrii acestuia vor să se întîlnească cu Paul Bremer,

administratorul civil american, pentru a discuta planurile de desfăşurare a acestor trupe. Purtătorul de cuvînt al departamentului de stat american, Richard Boucher a spus, pe de altă parte, că dezacordurile pot fi conciliate, deoarece "trupele turce pot contribui la stabilizare."

Richard Boucher: "Noi salutăm aprobarea de către parlamentul turc a iniţiativei guvernamentale de a trimite trupe să participe la forţa de stabilizare din Irak. Statele Unite consideră că trupele Turciei vor contribui la stabilitatea Irakului şi se vor consulta strîns cu guvernul turc asupra detaliilor operaţiunii." Ministrul interimar de externe irakian şi alţi membri kurzi din Consiliul de guvernare au formulat obiecţiile serioase faţă de desfăşurarea de trupe dintr-o ţară învecinată, iar un alt membru al consiliului a apreciat că prezenţa trupelor turce va întîrzia re-instituirea suveranităţii Irakului.

Primul ministru israelian Ariel Sharon a convocat cabinetul pe fundalul tensiunilor politico-militare din ultimele zile. Ministrul apărării Shaul Mofaz a ordonat armatei să mobilizeze forţe suplimentare de rezervişti pentru a face faţă eforturilor de consolidare a securităţii în ajunul sărbătorii de Sucot. Sîmbătă un atentator sinucigaş palestinian a ucis 19 israelieni în oraşul Haifa, în represalii forţele aviaţiei militare israeliene distrugînd o zi mai tîrziu o tabără de instrucţie a teroriştilor palestinieni din Siria, în timp ce la frontiera cu Libanul a fost înregistrat un schimb de focuri. Primul ministru palestinian, Ahmed Qorei, în prima zi a mandatului său a lansat o propunere de încetare a focului cu Israelul. Propunerea a fost respinsă imediat de Ierusalim declarîndu-se că premierul trebui mai întîi să-şi dovedească seriozitate în demantelarea organizaţiilor teroriste.

Arnold Schwarzeneger, popularul actor de film american, este noul guvernator al statului California, după retragea mandatului lui Gray Davis, criticat pentru rezultatele sale slabe în administrarea economiei, un mare deficit bugetar şi şomajul în creştere.

Schwarzeneger, care practic nu are nici o experienţă în politică, s-a situat pe primul loc între cei 135 de candidaţi la succesiunea lui Davis, declarînd că va încerca să unească naţiunea celui mai populat stat american, pentru a rezolva problemele de ordin economic.

Schwarzeneger urmează să preia funcţia imediat după certificarea rezultatelor alegerilor, dar nu mai tîrziu de 15 noiembrie. Republican, noul guvernator va trebui să formeze rapid o administraţie şi să lucreze cu legislatura controlată de democraţi, pentru a acoperi un deficit bugetar estimat la 8 miliarde de dolari.

Austria a salutat victoria în alegeri a lui Arnold Schwarzenegger, preşedintele Thomas Klestil trimiţîndu-i un mesaj în care se spune că austriecii sînt mîndri de el. Schwarzenegger s-a născut la Graz.

Ministrul de externe Benita Ferrero-Waldner a declarat că succesele lui, întîi în sport, apoi pe plan profesional şi acum în politică ar demonstra lumii cît de buni sînt austriecii.

Cancelarul german Gerhard Schroeder şi preşedintele Rusiei Vladimir Putin au început a două zile de convorbiri, la Ecaterinburg în munţii Urali. Schroeder a declarat că aşteaptă ca discuţiile să intensifice cooperarea în exploatare gazelor naturale, în domeniul transporturilor pe calea ferată şi a diverselor bunuri de consum. Germania este principalul partener comercial şi creditor al Rusiei, iar la Ecaterinburg s-au deplasat, alături de cancelar, o serie întreagă de oameni de afaceri din conducerea concernelor Ruhrgas, Deutsche Bank, Lufthansa şi E.ON.

Grupul Helsinki, organizaţia pentru apărarea drepturilor omului de la Moscova a denunţat alegerile prezidenţiale desfăşurate în Cecenia şi cîştigate de candidatul Kremlinului, Ahmad Kadyrov. Potrivit preşedintei grupului Helsinki, cifra oficială a participării la vot de 87,7% nu poate fi decît falsă, afirmînd că monitorii organizaţiei au semnalat numeroase iregularităţi în centrele de vot. Grupul calificase anterior alegerile, la care Organizaţia pentru securitate şi cooperare din Europa a refuzat să-şi trimită observatori, drept "o farsă organizată".

Laureaţii premiului Nobel pentru chimie de anul acesta sînt oamenii de ştiinţă americani Peter Agre şi Robert MacKinnon, ale căror lucrări au adus clarificări procesului de transport al sărurilor şi apei în celula umană.