Presedintele moldovean Vladimir Voronin i-a convocat intr-o sedinta pe primul ministru si pe ministrii de Externe si al Reintegrarii, cu care a discutat despre intentia autoritatilor de la Tiraspol de a introduce de la 1 aprilie starea de razboi pe teritoriul Transnistriei.

Serviciul de presa al Presedintiei de la Chisinau relateaza ca liderul separatist, Igor Smirnov a ordonat tuturor structurilor de forta sa fie in stare de alerta de razboi si a anuntat mobilizarea generala a populatiei.

Vladimir Voronin a declarat ca aceste actiuni au drept scop zadarnicirea procesului de negocieri dintre Tiraspol si Chisinau.

Organizatia Mondiala a Sanatatii a recomandat tarilor puternic afectate de sindromul pneumoniei atipice sa organizeze in aeroporturile internationale trierea pasagerilor.

Intre timp, autoritatile de la Hong-Kong au anuntat ca vor pune sub carantina 1000 de persoane care au fost expuse virusului, caruia anterior i-au cazut victima 11 oameni.

La Singapore, medicii au anuntat ca de pneumonia atipica s-au imbolnavit 840 de persoane, iar in China sindromul, numit SARS, a ucis 31 de oameni. Printre statele afectate de pneumonia atipica se mai numara Taivanul, Vietnamul, Canada, Germania, Japonia, Statele Unite, Franta si Marea Britanie.

Polonia a cerut Washingtonului să fie mai discret în legătură cu rolul forţelor poloneze din Irak. Ukraina a dezminţit afirmaţia Statelor Unite că trupe ucrainene de protecţie anti-chimică vor acţiona în Irak. Iar Slovenia a respins o ofertă financiră din partea americanilor, spunînd că nu face parte din coaliţia condusă de Statele Unite în războiul cu Irakul.

Cererea Poloniei ca activităţile trupelor speciale poloneze în Irac să fie “menţionate cu mai puţine detalii în viitor”, survine după ce preşedintele Bush a dat ieri amănunte despre activităţile acestora, în cadrul unui discurs în Florida.

În Ucraina, ministrul de externe Anatoli Zlenko a dezminţit afirmaţia preşedintelui Bush că trupele anti-chimice vor acţiona în Irak, spunînd că vor acţiona numai în Kuwait.

Iar premierul sloven Anton Rop a declarat că Washingtonul a făcut o greşeală cînd a menţionat ţara sa ca parte a coaliţiei şi i-a repartizat pe această bază un ajutor financiar de 4,5 milioane de dolari.

Ministrul francez de externe Dominique de Villepin a declarat că reconstrucţia Irakului va trebui supravegheată de Naţiunile Unite. De Villepin a declarat de asemenea, într-o conferinţă ţinută la Londra, că administraţia post-belică din Irak va trebui să fie axată pe Naţiunile Unite.

Forţele terestre ale coaliţiei conduse de americani au profitat de încetarea furtunilor de nisip din ultimele două zile, pentru a-şi relua înaintarea spre nord către Bagdad.

Potrivit surselor americane, se anticipează lupte intense odată cu apropierea de oraşele Najaf şi Kerbala, la sud-vest de capitala irakiană. Forţele americane au anunţat din nou joi ciocniri frecvente în cursul înaintării spre nord.

La Bagdad s-au relatat noi bombardamente grele. În sudul ţării, surse militare britanice au anunţat că forţele lor au distrus 14 tancuri irakiene, în urma uneia din repetatele tentative ale forţelor irakiene de a ieşi din oraşul Basra, încercuit de forţele aliate.

În nordul Irakului, circa 1000 de paraşutişti americani fac pregătiri, în teritoriul controlat de kurzi, pentru sosirea de noi trupe americane, în vederea unui atac dinspre nord. Ministrul irakian al sănătăţii a declarat joi că în prima săptămînă a atacului aliaţilor au fost ucise 350 de persoane în Irak şi alte 4000 au fost rănite.

Comisia pentru drepturile omului a Naţiunilor Unite a votat împotriva convocării unei sesiuni de urgenţă în chestiunea Irakului. Săptămîna aceasta şase ţări africane plus Siria, Rusia şi Malaezia au cerut o sesiune specială pentru examinarea situaţiei umanitare şi a drepturilor omului în Irak ca urmare a războiului.

25 dintre cei 53 de membri ai Comisiei au votat însă împotriva unei astfel de sesiuni, mai multe ţări occidentale spunînd că Naţiunile Unite se ocupă deja de această chestiune.

Protestele împotriva războiului din Irak au continuat joi în multe ţări ale lumii. Peste 10 mii de persoane au manifestat în oraşul egiptean Zagazig.

Mii de palestinieni au luat parte la marşuri de protest în Cisiordania şi Gaza, purtînd portrete ale lui Saddam Hussein şi steaguri irakiene.

În Indonezia, aproximativ 30 de mii de musulmani au luat parte la rugăciuni pentru încheierea războiului. Peste 100 de mii de protestatari au manifestat în capitala yemenită Saana.

În urma referendumului constituţional de duminică din Cecenia, preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat că această republică va primi cea mai largă autonomie posibilă. Apărînd la televiziune împreună cu liderul cecen pro-moscovit Akhmad Kadyrov, Putin a spus de asemenea că va fi oferită o nouă amnistie luptătorilor separatişti.

Ministrul adjunct de externe al Rusiei Yuri Fedotov declară că forţele americane şi britanice sînt răspunzătoare pentru orice criză umanitară care ar apărea în Irak şi sînt obligate să aibă grijă de populaţia civilă.

Declaraţiile lui Fedotov survin în timp ce britanicii au anunţat că livrarea pe mare a circa 230 de tone de ajutoare a fost amînată cu o zi. Potivit unor relatări neconfirmate, întîrzierea s-ar datora descoperirii unei mine în portul irakian Umm Qasr.

Guvernul Slovaciei a aprobat în mod oficial tratatul de aderare a ţării la Nato. Tratatul, care a fost semnat miercuri la Bruxelles de ministrul slovac de externe Eduard Kukan, urmează să fie supus spre ratificare parlamentului. Premierul Mikulas Dzurinda a declarat că aderarea la Nato reprezintă “împlinirea visului unor generaţii întregi de slovaci”.

Presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin si-a exprimat ingrijorarea in legatura cu ceea ce a numit "preparativele liderilor tiraspoleni pentru decretarea starii de razboi in regiunea transnistreana". Voronin a exprimat asemenea ingrijorari la o intrevedere cu ambasadorul Federatiei Ruse la Chisinau, Pavel Petrovski.

Potrivit Presedintiei moldovene, asa-numitul minister al apararii de la Tiraspol a decis recent ca pina la 1 aprilie sa fie luate toate masurile pentru "mobilizarea generala" in autoproclamata republica transnistreana si trecerea de la "situatia de pace" la situatia "de razboi". Presedintele Vladimir Voronin a subliniat ca "aceste actiuni nu se inscriu in contextul procesului de negocieri purtate intre Chisinau si Tiraspol si sunt indreptate spre zadarnicirea acestuia".

Potrivit unui comunicat de la Presedintie, ambasadorul rus a "dezaprobat categoric gesturile de ultima ora" ale administratiei secesioniste de la Tiraspol, inclusiv introducerea restrictiilor de circulatie pentru 14 oficiali de la Chisinau. Potrivit oficialului rus, "un atare comportament denota clar dorinta Tiraspolului de a se retrage din procesul de negocieri".

Forţele britanice au anunţat că au distrus 14 tancuri irakiene care au încercat să părăsească oraşul Basra, din sudul ţării. Potrivit surselor britanice, forţele irakiene au făcut, de marţi, mai multe tentative de a ieşi din oraşul asediat, probabil cu scopul de a ataca forţele coaliţiei.

Comandantul forţelor britanice din Golful Persic, Brian Burridge a precizat că forţele britanice au deschis focul asupra unui asfel de convoi, după ce a devenit clar că militarii irakieni nu aveau intenţia de a se preda.

Brian Burridge: „O coloană de tancuri şi vehicule blindate irakiene a părăsit ieri Basra îndreptîndu-se către sud-vest, spre forţele britanice. După ce a devenit clar că aceste forţe nu încercau să se predea, forţele britanice au trecut rapid la acţiune distrugînd un număr de vehicule printr-o operaţiune combinată de artlerie şi atacuri aeriene”.

Autorităţile de la Bucureşti îşi exprimă regretul profund în legătură cu pierderile de vieţi omeneşti din rîndul populaţiei irakiene, a declarat purtătorul de cuvînt al Ministerului Afacerilor Externe Cosmin Dobran.

El a declarat că aspectul umanitar al operaţiunii devine o prioritate absolută. Romania, a mai spus Dobran, îşi reafirmă sprijinul faţă de poziţia Uniunii Europene, care susţine ca aspectul umanitar să fie tratat cu maximă responsabilitate.

Forţele americane din Irak au anunţat că se pregătesc să atace o coloană de vehicule irakiene uşoare, care se îndreaptă de la Bagdad către sud, înspre Kerbala.

Anunţul a survenit odată cu informaţii privind noi raiduri aeriene asupra capitalei Bagdad. Noaptea trecută, circa 1000 de paraşutişti americani au sosit în zona controlată de kurzi în nordul Irakului, începînd pregătirile pentru aducerea de noi trupe americane în vederea unei ofensive din nord.

La sud de Bagdad, forţele americane sînt angajate în ciocniri frecvente, în timp ce îşi continuă înaintarea spre capitală.

Ministrul irakian al sănătăţii Omid Medhat Mubarak a declarta că 36 de persoane au fost ucise şi peste 200 rănite în atacurile aeriene de ieri. Potrivit aceleiaşi surse, în prima săptămînă a atacului condus de americani au fost ucise 350 de persoane şi 4000 au fost rănite.

Pentagonul a anunţat că 24 de soldaţi americani au fost ucişi în război, şapte au fost capturaţi de forţele irakiene şi 10 sînt daţi dispăruţi. Britanicii spun că 20 dintre militarii lor şi-au pierdut viaţa şi doi sînt daţi dispăruţi.

În Parlamentul European au fost respinse ambele moţiuni asupra Irakului introduse de diferitele partide. O moţiune introdusă de socialişti, ecologişti şi liberali, atrăgînd atenţia asupra opoziţiei publice faţă de război şi deplîngînd faptul că nu s-a dat mai mult timp eforturilor de pace, a fost respinsă cu 255 de voturi la 218.

Totodată a fost respinsă şi o moţiune introdusă de Partidul Popular European, de centru dreapta, care dă vina pe Sddam Hussein pentru conflict şi cere o cooperare loială în parteneriatul cu Statele Unite. Această rezoluţie a fost respinsă cu 286 de voturi la 207.

Rezultatele voturilor ilustrează atît diferenţele politice cît şi diviziunile între ţările membre ale Uniunii – Marea Britanie, Spania, Italia, Portugalia şi Danemarca sprijină războiul contra Irakului, în timp ce Franţa, Germania şi Belgia i s-au opus categoric.

Colonelul George David din cadrul MAPN spune că nu s-au semnalat modificări în ceea ce priveşte activitatea trupelor româneşti în plan extern şi intern.Totodată, David afirmă că pînă în acest moment nu s-au primit noi solicitări din partea Alianţei pentru introducerea de efective suplimentare în teatrul de operaţii.

Statele Unite au afirmat că o rachetă care a căzut ieri într-un cartier de locuinţe din Bagdad, omorînd cel puţin 14 persoane, ar putea să fi fost una din rachetele lansate de irakieni. Generalul Vincent Brooks, într-o conferinţă de presă la Comandamentul central american din Qatar, a explicat că forţele irakiene au lansat mai multe rachete de tip vechi şi fără ghidare radar, pentru a evita detecţia.

Oficialităţile irakiene au dat vina pe aliaţi pentru victimele din cartierul al Shaab, dar potrivit lui Brook, cauza ar putea fi o rachetă irakiană. Sau, a adăugat generalul american, ar putea chiar să fi fost vorba de un atac deliberat al forţelor irakiene.

Peste 4.000 de angajaţi de la uzina Roman au blocat pentru a patra zi consecutiv, circulaţia rutieră pe Calea Bucureşti, la ieşirea din Braşov – dupa eşecul negocierilor dintre liderii sindicali şi reprezentanţii Guvernului.

Conform unei decizii guvernamentale, aproape 19.000 de angajaţi ai unor societăţi cu capital majoritar de stat urmează să fie disponibilizaţi pînă în iunie. La Uzinele Roman, vor fi concediati intre 3 mii si 3.300 de angajati. Disputa din acest moment se concentreaza asupra plătilor compensatorii: sindicalistii cer 36 de salarii – guvernul ofera 24.

Parlamentul a decis înfiinţarea unei comisii speciale care să analizeze proiectul de la Roşia Montana şi să depună un raport în termen de două luni.

Comisia va fi condusa de deputarul PSD Alexandru Sassu. Scopul comisiei este de a formula "un punct de vedere unitar în ceea ce priveşte aspectele economice, sociale, culturale şi de mediu" de la Roşia Montana.

Ministrul irakian al sanatăţii sustine ca ieri la Bagdad, 36 de persoane au fost ucise si alte 215 ranite in urma bombardamentelor fortelor de coalitie.

Prima saptamina a campaniei militare, a sustinut oficialul irakian, s-a soldat cu moartea a 350 de persoane si ranirea a 4 mii.

Consiliul Permanent de Conducere al PNŢCD a decis, miercuri noaptea, o serie de sancţiuni severe la adresa secretarului general şi a şase vicepreşedinţi, care au semnat o scrisoare critică, adresată preşedintelui Victor Ciorbea.

Ptrivit agenţiei MEDIAFAX, vicepreşedintele Tănase Barde, care a initiat scrisoarea, a fost exclus din partid; a fost exclus si vicepreşedintele Bogdan Piţigoi, care este şi preşedinte al organizaţiei de tineret. Scrisoarea adresată liderului PNŢCD constată neputinţa partidului de a reveni în prim planul scenei politice, precum şi faptul că partidul se scindează la nesfîrşit în alte partide creştin democrate, iar politica sa de cadre este caracterizată de măsura excluderii.

Se implineste o săptămîna de la lansarea campaniei aliate din Irak. La Bagdad au fost semnalate noi bombardamente ale aviaţiei aliate.

Agenţiile de presă relatează că în restul ţării fortele coalitiei internationale se lovesc in continuare de rezistenta izolata a unor trupe speciale irakiene. Situatia din Basra din sudul Irakului, ramine incerta – la fel de nesigura este si informatia ca in oras ar fi avut loc o revolta impotriva regimului lui Saddam Hussein.

Comandantul fortelor britanice, generalul Brian Burridge a declarat: “La Basra ne-am lovit de rezistentă puternică din partea unui amestec de forte paramilitare si rămăşite ale diviziei 51 – se pare ca militarii au fost fortati de regim sa-şi reaia pozitiile” –a declarat comandantul fortelor britanice. El a anunţat deasemeni că sosirea primelor ajutoare umanitare in portul Umm Qasar este aminata cu cel putin o zi.

La aceeasi conferinta de presa s-a declarat ca exportul de petrol irakian ar putea fi reluat in trei luni – este vorba despre petrol provenind din cimpurile din sudul Irakului, aflate acum sub controlul coalitiei. Ramine de rezolvat problema sondelor incendiate - din opt numai doua au fost stinse, pina in acest moment.