Ministrul agriculturii din Republica Moldova Dmitri Todoroglo a declarat că în urma iernii aspre şi a secetei din primăvară s-a creat o situaţie dificilă în domeniul asigurării pieţei interne cu grîu alimentar. Todoroglo a mai spus că dacă anul trecut RM a exportat 357 de mii de tone de grâu, anul acesta va va fi nevoită să importe 300 de mii de tone de grîu pentru alimentaţie.

Tot astăzi, relatează AP FLUX, directorul general al societăţii Franzeluţa Spiridon Danilescu a dat asigurări că în Moldova preţurile la pîinea de calitatea întîi şi a doua nu vor creşte pănă la 15 august, dar a adăugat că “dacă se va recurge la majorări, acestea se vor face numai cu scopul compensării cheltuielilor de producţie”.

Problema importurilor de grîu a fost discutată şi la o şedinţă convocată la Chişinău de preşedintele Voronin. Potrivit unui comunicat de presă al preşedinţiei, d-sa a propus crearea unei unei comisii guvernamentale, în frunte cu premierul Tarlev, pentru achiziţionarea în caz de necesitate a grîului din străinătate, la preţurile cele mai avantajoase.

După o întîlnire între premierul Nastase si presedintele Iliescu a fost difuzată o declaratie a primului ministru în care se spune că între altele au fost abordate aspecte legate de reorganizarea Guvernului în perioada urmatoare.

Potrivit declaraţiei, premierul l-a informat pe preşedinte în legatura cu propunerile privind o noua structura a Cabinetului, precum si candidatii posibili pentru mandatele acestuia.

Urmeaza ca acestea sa fie prezentate pentru consultari la nivelul partidului, iar ulterior propunerile sa fie trimise Parlamentului Romaniei, care sa se pronunte pana la finele saptamanii viitoare, se mai spune în declaraţie.

Fostul şef al poliţiei secrete din Serbia, Jovica Stanisici, s-a declarat nevinovat în faţa tribunalului Onu de la Haga, respingînd acuzaţiile de crime de război. Stanisici este inculpat sub cinci capete de acuzare privind crime de război şi crime împotriva umanităţii.

El este acuzat, între altele, că a contribuit la înfiinţarea de unităţi paramilitare secrete sîrbeşti, pentru operaţiuni în Bosnia şi Croaţia, în timpul războaielor din 1991-1995, în fosta Iugoslavie.

Stanisici şi fostul comandant al poliţiei speciale Franko Simatovici au fost arestaţi în luna martie, după asasinarea premierului sîrb Zoran Djindjici.

Electoratul Cehiei votează astăzi şi mîine în referendumul privind aderarea ţării la Uniunea Europeană. Secţiile de votare vor fi deschise astăzi pînă la ora 22 şi mîine între orele 8 şi 14, ora locală.

Potrivit legislaţiei cehe, nu există un prag minim de prezentare la vot pentru validarea rezultatului, iar rezultatul referendumului va fi hotărîtor, decizia neputînd fi modificată de parlament sau guvern.

Primul ministru social-democrat Vladimir Spidla şi fostul preşedinte Vaclav Havel se numără printre personalităţile care i-au îndemnat pe cehi să voteze “DA” în referendumul privind aderarea. Actualul preşedinte Vaclav Klaus a evitat însă să facă vreo recomandare. Sondajele de opinie arată că majoritatea cehilor sprijină ideea aderării.

În lupte care au avut loc în Irak în ultimele 2 zile, forţele americane au ucis aproape 100 de agresori. Trupele americane au ucis vineri 27 de inamici după ce o patrulă de tancuri a fost atacată cu grenade cu reacţie în localitatea Balad, la nord de Bagdad.

Într-o declaraţie a Comandamentului Central american se spune că “un grup organizat de agresori” a deschis focul contra patrulei, după care tancurile americane au ripostat omorînd patru agresori şi forţîndu-i pe ceilalţi să se ratragă.

Tancuri şi alte vehicule militare, susţinute de elicoptere Apache i-au urmărit pe agresori, omorînd ulterior alţi 23. Incidentul a avut loc în timpul operaţiunilor de căutare care au loc la nord de Bagdad pentru neutralizarea unor formaţiuni care au rămas loiale fostului preşedinte irachian Saddam Hussein.

Agenţiile de presă citează totodată oficialităţi miltare americane cu declaraţia că cel puţin 70 de persoane au fost ucise într-un atac asupra “unei tabere de antrenament al teroriştilor” în centrul Irakului. Potrivit oficialităţilor americane, tabăra a fost bombardată ieri şi ulterior a fost luată cu asalt de forţe terestre.

Vice-preşedintele Partidului Popular European (PPE), Wim van Velzen a declarat că în urma analizei făcute cu reprezentanţii PNŢCD s-a ajuns la concluzia că "partidele şi fundaţiile surori" din Europa trebuie să continue sprijinul acordat ţărăniştilor. Van Velzen a atras, însă, atenţia că PPE şi fundaţiile creştin-democrate europene ar dori să vadă că PNŢCD obţine rezultate concrete, astfel încît partidul să devină "mai puternic şi mai vizibil".

Un nou proiect de organigramă guvernamentală discutat vineri de Preşedintele Iliescu şi premierul Năstase, prevede reducerea numărului actual de ministere cu cel puţin şapte.

Noua organigramă ar putea fi reglementată legal încă de săptămîna viitoare. Potrivit unor surse parlamentare citate de agenţia Mediafax, Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului ar urma să fie desfiinţat, Departamentul Ape urmînd să treacă la Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, iar cel de mediu la Ministerul Integrării Europene.

Ministerul Administraţiei Publice ar urma să fie comasat cu Ministerul de Interne. Ministerul Dezvoltării şi Prognozei ar urma să fie comasat cu Ministerul Industriei şi Resurselor pentru a forma o singură instituţie axată pe probleme economice.

Totodată, potrivit aceleiaşi surse, Ministerul Educaţiei şi Cercetării ar urma să fie comasat cu Ministerul Tineretului şi Sportului, iar Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul şi Ministerul Turismului ar putea fi transformate într-un departament, respectiv o agenţie guvernamentală.

În ceea ce priveşte Autoritatea pentru Privatizare, aceasta ar urma să îşi înceteze activitatea pînă la sfîrşitul anului. După aceea, APAPS nu va mai avea rangul de minister şi se va ocupa de monitorizarea contractelor de privatizare încheiate.

Comisarul european pentru muncă şi probleme sociale, Anna Diamantopolou a declarat la Bucureşti, că trebuie să existe o bună comunicare între Guvern, sindicate şi patronat, fără de care legislaţia în domeniul muncii nu poate avea finalitate.

Ea a spus totodată că pentru România şi pentru celelalte ţări candidate importantă este nu numai închiderea capitolelor de negociere, ci şi aplicarea aquis-ului comunitar.

În aceeaşi conferinţă de presă, comisarul european pentru muncă şi probleme sociale s-a referit la chestiunea romilor, spunînd că aceasta este o problemă europeană. Ea a spus că în anul 2007 Uniunea Europeană va avea o populaţie de etnie romă de şapte opt milioane de persoane.

"Va fi o populaţie mai mare decît cea a ţărilor baltice. De aceea, trebuie să existe o colaborare între Comisia Europeană şi ţările candidate şi acesta este motivul pentru care este important ca această problemă să se transforme cît mai curînd într-o prioritate", a spus Anna Diamantopoulou.

Guvernul României a dat o declaraţie în care neagă că ar fi avut loc un Holocaust pe teritoriul României în timpul celui de-al doilea Război Mondial. Potrivit agenţiei Associated Press, declaraţia i-a surprins pe liderii locali ai comunităţii evreieşti.

Associated Press adaugă că 250 de mii de evrei au fost deportaţi sau ucişi în timpul regimului lui Ion Antonescu. Agenţia menţionează că declaraţia guvernului survine, fără explicaţii, la o zi după ce guvernul a semnat un acord permiţînd Muzeului Holocaustului aflat la Washington să studieze arhivele româneşti în legătură cu Holocaustul.

Într-o declaraţie a Ministerului Informaţiilor Publice se spune că guvernul României “ încurajează cercetările despre Holocaustul din Europa, inclusiv a documentelor de acest tip găsite în arhivele româneşti”. Dar în declaraţie se mai spune:“Declarăm cu toată fermitatea că între graniţele Romaniei între 1940 şi 1945 nu a fost un Holocaust.”

Menţionînd cifre privind numărul victimelor, Associated Press scrie că România a fost criticată în repetate rînduri pentru refuzul de a admite rolul său în Holocaust.

Secretarul general Nato George Robertson a sprijinit public poziţia Statelor Unite în controversa asupra legii care permite judecarea în Belgia a unor procese privind acuzaţii de crime de război indiferent de locul unde s-au petrecut faptele incriminate.

Robertson a spus că aceasta este o problemă pentru întreaga alianţă NATO. Delaraţiile lui survin la o zi după ce ministrul ameircan al apărării Donald Rumsfeld a caracterizat legea respectivă drept absurdă şi a spus că Washingtonul va bloca finanţarea noului sediu NATO din Bruxelles dacă Belgia nu va schimba legea.

Robertson a declarat astăzi că Nato, Uniunea Europeană şi alte organizaţii internaţionale trebuie să aibă asigurarea că reprezentanţii lor pot să vină la Bruxelles pentru a participa la întîlniri fără teama că vor fi arestaţi în baza unor invinuiri politizate.

Secretarul de stat american Colin Powell a declarat că Statele Unite doresc ca Israelul să dea dovadă de reţinere în riposta împotriva atacurilor palestiniene. Powell a spus totodată că atacurile teroriste contra israelienilor trebuie să înceteze.

În declaraţii făcute reporterilor la departamentul de stat, Powell a mai spus că oficialităţile americane au avut “discuţii bune” cu liderii israelieni şi palestinieni în ultimele 24 de ore.

Potrivit lui Powell, ambele părţi au subliniat că vor să urmeze planul de pace susţinut de Statele Unite, aşa numita foaie de parcurs care cere măsuri menite să pună capăt violenţei şi prevede crearea unui stat palestinian în 2005.

Părţile trebuie să pună acest plan în practică, să continue efroturile în acest sens şi să nu se lase abătute din drum de violenţe - a mai spus secretarul de stat american.

Documentaţia adoptată de Convenţia asupra Viitorului Europei include şi o declaraţie anexă în care se face referire explicit la România şi Bulgaria.

Este vorba de o declaraţie anexă la proiectul de protocol care se referă la numărul de locuri în parlamentul european şi la ponderile de vot în Consiliu. În declaraţie se spune că în eventualitatea aderării la Uniunea Europeană a României şi Bulgariei, înainte de intrarea în vigoare a deciziei Consiliului European în chestiunea respectivă, adică practic înainte de 2009, numărul de reprezentanţi în parlamentul european pentru România va fi calculat lunîndu-se ca bază cifra de 33 şi pentru Bulgaria cifra de 17. Totodată, pînă la 1 noiembrie 2009, ponderea voturilor în Consiliu va fi de 14 pentru România şi 10 pentru Bulgaria.

Ministrul apărării şi ministrul de externe din Belgia au exprimat poziţii divergente în chestiunea controversatei legi care permite intentarea de procese în cazul unor acuzaţii de crime de război, oriunde ar fi avut loc acestea.

Oficialităţile americane au criticat aspru această lege belgiană din 1993, după ce irakieni şi iordanieni au intentat procese contra generalului Tommy Franks, comandantul forţelor coaliţiei din Irak, precum şi împotriva secretarului de stat american Colin Powell şi a altor demnitari americani.

Ieri, ministrul american al apărării Donald Rumsfeld a declarat că Washingtonul va bloca finanţarea noului sediu NATO din Bruxelles, dacă Belgia nu va schimba legea respectivă. Ministrul belgian al apărării Andre Flahaut a declarat astăzi că “poate” legea ar trebui schimbată.

El a adăugat că guvernul belgian va avea probabil tratative cu Statele Unite pentru găsirea unei soluţii. Dar Ministrul belgian de externe Louis Michel a afirmat că nu va fi nici o schimbare a legii fiindcă aceasta a fost deja amendată pentru evitarea unor procese motivate politic.

La Teheran au continuat noaptea trecută ciocnirile între forţele de securitate şi protestatari, soldate cu zeci de răniţi şi zeci de arestări. Manifestanţii, adunaţi, ca şi în protestele anterioare, în jurul Universităţii, cer schimbări în regimul clerical islamic din Iran şi o accelerare a reformelor.

Fostul preşedinte al Iranului Ali Akbar Hashemi Rafsanjani a acuzat astăzi Statele Unite că ar fi pus la cale aceste tulburări. Vorbind cu prilejul rugăciunilor de vineri, Rafsanjani a spus că tineretul Iranului nu trebuie să se lase înşelat “de conspiraţiile americane”.

Cuvintele sale s-au făcut ecoul declaraţiilor de ieri ale liderului suprem al Iranului, Aiatolahul Ali Khamenei, care a acuzat Statele Unite că incită la tulburări în Iran, întrucît “încearcă să stabilească o dictatură globală”. Khamenei i-a avertizat pe protestatri să nu se aştepte la milă din partea autorităţilor.

Convenţia asupra Viitorului Europei a adoptat primul proiect de Constituţie a Uniunii Europene. Preşedintele Convenţiei, Valery Giscard d’Estaing le-a declarat celor 105 delegaţi în acest forum...

că după 16 luni de lucru al Convenţiei, este în măsură să prezinte proiectul de Constituţie la Consiliul European din Grecia de la 20 –21 iunie. Giscard d’Estaing: „Voi prezenta, în numele vostru, Consiliului European de la Salonic rezultatul muncii noastre comune, ca bază a unui viitor tratat care va crea o Constituţie a Europei”.

Proiectul prevede un mandat pe termen lung al Consiliului European, în locul actualei preşedinţii prin rotaţie. Prevede de asemenea introducerea funcţiei de ministru de extene şi a funcţiei de procuror general al Uniunii.

Proiectul propune totodată o simplificare a procedurilor legislative şi juridice. Ultimul cuvînt asupra proiectului îl vor avea însă cele 25 de state membre şi candidate care vor începe negocierile inter-guvernamentale pe această temă în luna octombrie.

Ministrul belgian de externe Louis Michel a afirmat că nu este necesară modificarea legislatiei belgiene privind crimele de război, pentru că aceasta a fost deja amendată pentru evitarea proceselor inspirate politic.

Legea în cauză permite tribunalelor belgiene să deschidă procese pentru genocid, oriunde ar avea loc acesta. Între timp, Belgia a schimbat legea menţionând că cei acuzaţi de genocid pot fi judecaţi exclusiv în ţările lor de origine, în condiţiile în care ţara respectivă dispune de un sistem legal corect şi democratic.

Intervenţia şefului diplomaţiei belgiene a avut loc după ce ieri secretarul de stat american Donald Rumsfeld a afirmat la Bruxelles că Washingtonul va bloca finanţarea noului sediu NATO din Bruxelles, până ce Belgia nu va schimba legea în cauză.

Ministrul rus al apărării, Serghei Ivanov, aflat la Bruxelles pentru a participa la lucrările Consiliului NATO-Rusia, a afirmat că Moscova consideră lupta împotriva terorismului drept una din priorităţile cooperării sale cu NATO.

Ivanov a adăugat că Rusia şi NATO şi-au intensificat contactele în privinţa mai multor chestiuni precum apărarea anti-rachetă, neproliferarea armamentelor de distrugere în masă şi operaţiunile de menţinere a păcii.

La rîndul său, secretarul general NATO, George Robertson a salutat rezultatul discuţiilor din cadrul Consiliului NATO-Rusia. George Robertson: “Am făcut progrese reale în privinţa unor subiecte militare cheie precum terorismul, sistemul defensiv anti-rachetă şi reforma militară” .

La Teheran au continuat noaptea trecută ciocnirile dintre forţele de securitate şi protestatari, ciocniri care au provocat zeci de răniţi.

Manifestanţii, strânşi în jurul Universităţii din Teheran, scena unor proteste similare în această săptămână, demonstrează împotriva liderilor religioşi irakieni, cerând chiar executarea liderului suprem religios, aiatolahul Ali Khamenei. Zeci de demonstranţi au fost arestaţi de către poliţie.

Într-o intervenţie televizată, Khamenei i-a avertizat pe protestatari sa nu se aştepte la mila din partea autorităţilor. El a acuzat de asemenea Statele Unite că ar fi pus la cale tulburările din Iran.