Delegaţii din 55 de ţări au încheiat la Viena, o conferinţă privind combaterea anti-semitismului. Germania a propus ca o a doua conferinţă pe această temă să fie ţinută anul viitor la Berlin. Reuniune ade la Viena a fost prima de acest fel convocată de Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa.

Delegaţii au discutat modalităţile de combatere a diferitelor acte anti-semite, între care atacurile, actele de intimidare şi propaganda pe internet. Centrul Simon Wiesenthal susţine că violenţa împotriva evreilor în Europa a atins în ultima vreme cel mai ridicat nivel de la al Doilea Război Mondial.

Republica Moldova trebuie sa convinga Bruxelles-ul ca este un stat european si ca frontiera UE nu poate fi instalata la Prut - a declarat seful adjunct al Directiei integrare europeana a Ministerul moldovean de Externe Anatol Urecheanu.

Declaraţia a fost făcută in cadrul conferintei internationale "Republica Moldova si UE - parteneri pentru o Europa largita". Potrivit lui Anatol Urecheanu, Republica Moldova "intampina inca o serie de probleme in ceea ce priveste indeplinirea criteriului politic". El a precizat ca se refera in acest sens la conflictul transnistrean.

La randul ei, Sefa Directiei integrare europeana a Ministerului Economiei, Mariana Zolotco a spus ca indeplinirea criteriului economic presupune existenta unei economii de piata functionale si capabile sa faca fata concurentei economice in cadrul UE. "Capacitatea Republicii Moldova de a tine piept rigorilor economice europene este deocamdata redusa - a precizat Zolotco.

Secretarul de stat american Colin Powell i-a îndemnat pe israelieni şi palestinieni să convină asupra unui acord prin care Israelul să se retragă din Gaza şi de la Bethleem, iar Autoritatea Palestiniană să preia funcţiile de securitate în aceste zone.

Powell a făcut aceste declaraţii în cadrul unei conferinţe de presă comune cu premierul palestinian Mahmud Abbas, la Ierihon în Cisiordania. Cu scurt timp înainte, un israelian fusese ucis şi alte trei persoane, între care doi americani au fost răniţi de focuri de armă, într-un atac revendicat de gruparea Hamas, la Ramallah în Cisiordania.

După convorbirile avute anterior cu premierul israelian Ariel Sharon, Powell a denunţat gruparea Hamas ca “duşman al păcii”. Colin Powell: „Duşmanul păcii a fost oraganizaţia Hamas , în special în ultimele două săptămîni. Nu cred că mai este posibil să facem deosebire între diferitele sale componente” - a spus Powell, adăugînd că deşi unele părţi ale Hamas se ocupă de chestiuni sociale, organizaţia Hamas în ansamblu crede în teroare şi violenţă şi scopul ei este distrugerea Israelului.

Ministrul ucrainean al apărării, Volodymir Şkidcenko a demisionat. Potrivit relatărilor, el şi-a prezentat demisia în timpul unei reuniuni, prezidate de preşedintele Leonid Kuchma, asupra pregătirii de luptă a unităţilor staţionate în Crimea. Se relatează că preşedintele ucrainean a criticat ministerul apărării pentru “grave carenţe”.

Şkidcenko este ministru al apărării din toamna lui 2001, cînd predecesorul său a fost destituit în urma doborîrii unui avion rusesc de o rachetă ucraineană. Demisia ministrului apărării intervine la două luni după ce preşedintele Kuchma l-a destituit pe comandantul flotei militare a Ucrainei, Amiralul Mihailo Yezhel, pentru carenţe în pregătirea de luptă a unor unităţi militare.

Comisarul pentru afaceri externe al Uniunii Europene, Chris Patten a declarat că reuniunea la nivel înalt de mîine, la Salonic, între liderii Uniunii Europene şi liderii ţărilor din Balcanii de vest, va demonstra “destinul european al celor cinci ţări din această regiune”.

Chris Patten a mai spus că deşi nu se pot stabili date pentru aderarea acestor cinci ţări, ele se află pe urmele celor 10 ţări care vor intra în Uniune anul viitor. Cele cinci ţări din aşa numita regiune a Balcanilor de vest sînt: Croaţia, Serbia şi Muntenegru, Bosnia-Hezegovina, Macedonia şi Albania.

Liderii Uniunii Europene au salutat proiectul primei Constituţii europene ca pe un pas important spre stabilirea unei noi baze legislative pentru Uniunea extinsă. În cadrul unei ceremonii, fostul preşedintele francez Valery Giscard D’Estaing le-a înmînat liderilor europeni...

proiectul de constituţie elaborat de o convenţie specială, sub conducerea sa, în ultimele 16 luni. Proiectul prevede un preşedinte al Uniunii, un ministru de externe, o comisie executivă a Uniunii mai puternică şi adoptarea de decizii prin majoritate şi nu prin consens în mai multe domenii.

Cei 15 actuali membri şi cei zece candidaţi care vor fi primiţi în 2004 urmează să adopte varianta finală a constituţiei, în urma unei conferinţe inter-guvernamentale care începe în luna octombrie. Preşedintele Comisiei Europene Romano Prodi a lăudat proiectul, spunînd că va face mai clară funţionarea Uniunii pentru cetăţenii săi.

Totuşi, se anticipează că la conferinţa inter-guvernamentală vor fi introduse schimbări, întrucît mai multe ţări, între care Marea Britanie, Spania, Austria şi Portugalia au ridicat obiecţii legate de modul de votare şi de gradul în care ar fi slăbită suveranitatea naţională.

În apropierea locului de desfăşurarea a summitului, poliţia a făcut uz de gaze lacrimogene pentru a împrăştia sute de protestatari – anarhişti şi anti-capitalişti - care aruncau cu pietre.

Oficialităţile cecene au anunţat că doi atentatori sinucigaşi au fost ucişi de o puternică explozie care s-a soldat cu zeci de răniţi, lîngă un complex guvernamental din capitala Groznîi. Procurorul general al Ceceniei, Vladimir Kravcenko, este citat de agenţia Interfax cu declaraţia că, cercetîndu-se resturile camionului în care a avut loc explozia, au fost găsite trupurile unui bărbat şi unei femei, despre care se crede că au pus la cale atacul.

Potrivit lui Kravcenko, 25 de persoane au fost rănite. Ministrul rus de interne Boris Grîzlov a declarat că vehiculul încărcat cu combustibil nu a ajuns pînă la clădirile guvernamentale - poliţia a anticipat atacul şi a deschis focul asupra camionului, declanşînd prematur explozia. Se relatează totuşi că au fost avariate ministerul cecen al justiţiei, ministerul economiei şi o clădire a poliţiei.

În portul ucrainean Odesa au început exerciţii militare sponsorizate de Nato, la care participă 11 ţări. Dintre ţările membre ale Alianţei Nord-Atlantice participă Statele Unite, Franţa, Grecia, Italia şi Turcia. Ţările nemembre Nato care iau parte sînt Ucraina, Azerbaijan, Bulgaria, Croaţia, Georgia şi Romania – ţări membre ale Parteneriatului pentru pace.

Manevrele vor dura pînă la cinci iulie şi cuprind operaţiuni de menţinere a păcii, maritime, aeriene şi terestre, implicînd 45 de nave, 20 de avioane şi elicoptere şi peste 500 de soldaţi din trupe paraşutate. Potrivit relatărilor, în urmărirea exerciţiilor sînt implicaţi peste 5000 de ofiţeri din cele 11 ţări.

Majoritatea persoanelor straine, care au primit statut de refugiat in Republica Moldova, provin din Cecenia, informeaza AP FLUX. Directorul Directiei principale refugiati din cadrul Departamentului de Stat Migratiune, Ecaterina Silvestru a comunicat ca in prezent pe teritoriul Republicii Moldova sunt recunoscuti 101 refugiati, dintre care 75 sunt ceceni.

Celelalte persoane cu statut de refugiat sunt din Afganistan, Irak . In acelasi timp, 171 persoane straine, preponderent din Siria, Iordania, Liban, Irak, Iran, solicita azil in Republica Moldova. Referindu-se la persoanele din partea stanga a Nistrului, care solicita azil, Silvestru a spus ca directia "nu este abilitata, conform legii, sa acorde asistenta si ajutor celor de peste Nistru, desi s-a insistat asupra acestui fapt".

Summitul UE de la Salonic va reafirma obiectivele legate de procesul de integrare a României şi Bulgariei. În proiectul de declaraţie a reuniunii se spune că “pe baza progreselor semnificative realizate, Uniunea sprijină Romania şi Bulgaria...

în eforturile lor de a atinge obiectivul de încheiere a negocierilor în 2004”. În proiectul declaraţiei finale se adaugă: “Obiectivul este de a primi Bulgaria şi Romania ca membri în 2007”.

Ministrul grec de externe George Papandreu, a cărui ţară deţine preşedinţia Uniunii pînă la sfîrşitul lui iunie, a declarat că Romania şi Bulgaria sînt pe cale să încheie negocierile de aderare pînă la sfîrşitul anului 2004 şi să se alăture organizaţiei în 2007. “Credem că în ce priveşte progresele celor două ţări, concluziile vor fi pozitive”, a spus ministrul elen, adăugînd: “Cred că termenul de 2004 pentru încheierea negocierilor şi 2007 pentru aderare sînt respectate foarte atent”.

Preşedintele Ion Iliescu şi premierul Adrian Năstase vor participa vineri şi sîmbătă la lucrările Consiliului European de la Salonic.

Rusia şi Romania au perspective bune pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale şi viitorul tratat între cele două ţări va da un nou impuls acestui proces - a declarat preşedintele rus Vladimir Putin.

“Romania este partenerul nostru tradiţional şi de lungă durată în Europa” - a mai spus Putin, adăugînd că nu vede nici o problemă care ar putea umbri relaţiile. Mai mult, a spus Putin, citat de agenţia ITAR-TASS, “Romania poate şi ar trebui să fie partenerul Rusiei în rezolvarea multor probleme în Europa şi în lume”.

Răspunzînd televiziunii române, Putin a mai spus că se aşteaptă ca viitorul tratat “să pună o bună bază pentru întărirea relaţiilor economice”. Mărfurile occidentale le-au înlocuit pe cele romaneşti pe piaţa rusă, dar produsele româneşti sînt capabile să recîştige terenul pierdut – a mai spus Vladimir Putin.

Premierul Adrian Năstase a cerut sprijinul autorităţilor locale pentru proiectul de construcţie a autostrăzilor. El a spus totodată că doreşte să se implice foarte serios în această chestiune căci “ nu se poate ca România să rămînă singura ţară din Europa care are doar 100 de kilometri de autostradă".

Năstase a cerut sprijinul reprezentanţilor administraţiei locale întrucît “unii dintre colegi, în loc să se bucure că au o şansă de a derula proiecte locale, încearcă să cîştige din mecanismele de răscumpărare sau expropriere pentru utilitate publică a segmentelor de teren necesare pentru construcţia drumurilor.”

Liderii Uniunii Europene au reafirmat astăzi anul 2007 ca dată pentru admiterea în organizaţie a României şi Bulgariei. În proiectul de declaraţie finală al reuniunii...

liderilor europeni din Grecia se arată că “pe baza progreselor semnificative realizate, Uniunea sprijină Bulgaria şi România în eforturile lor de a atinge obiectivul de încheiere a negocierilor în 2004”.

Anterior ministrul de externe grec George Papandreu declarase că Bulgaria şi România sunt pe cale să încheie negocierile de aderare la Uniunea Europeană până la sfârşitul anului 2004 şi să se alăture organizaţiei în 2007.

Potrivit, Agenţiei Associated Press, Papandreu a adăugat că cele două ţări candidate au făcut progrese. “Credem că în ce priveşte progresele, concluziile vor fi pozitive” – a arătat ministrul de externe al Greciei, a cărui ţară deţine preşedinţia în exerciţiu a Uniunii Europene.

Secretarul de stat american Colin Powell i-a îndemnat pe israelieni şi palestinieni să continue să înainteze în direcţia aplicării planului de pace pentru Orientul Apropiat.

Colin Powell: “Dacă nu înaintăm şi nu găsim o cale pentru cele două părţi de a-şi asigura securitatea reciprocă, pentru a pune capăt terorii şi violenţei, pentru a face viaţa mai uşoară pentru poporul palestinian, pentru ca economiile să poată funcţiona din nou, atunci nu vom putea pune capăt crizei şi nu vom găsi calea către pace”.

Colin Powell a făcut această declaraţie în Israel unde se află pentru a stimula punerea în aplicare a planului de pace pentru Orientul Apropiat.

Liderul fractiunii majoritare a comunistilor din Parlamentul moldovean, Victor Stepaniuc a declarat ca formatiunea sa nu este de acord cu introducerea inspectiei inainte de expeditie, desi ieri a votat un proiect de lege in acest sens.

Stepaniuc a spus ca adoptarea acestui document reprezinta un compromis pe puterea de la Chisinau l-a facut pentru a determina organismele financiare internationale sa reia creditarea Republicii Moldova.

Liderii Uniunii Europene, reuniţi în Grecia, au căzut de acord azi dimineaţă, în privinţa proiectului de Constituţie Europeană. Premierul grec, Costas Simitis a afirmat că proiectul reprezintă o bază pentru documentul final...

ce va fi definitivat la sfârşitul acestui an. Proiectul viitoarei Constituţii Europene prevede, între altele, crearea posturilor de preşedintele al Uniunii Europene şi de ministru de externe.

Constituţia este menită să îmbunătăţescă capacitatea de decizie a Uniunii, în condiţiile în care, de anul viitor, organizaţia va avea 25 de membri, după înglobarea a 10 noi ţări.

Ieri seară, lucrările summitului de la Porto Carras au debutat printr-o discuţie legată de imigraţia ilegală în Uniunea Europeană. Liderii europeni au convenit să cheltuiască mai mulţi bani pentru a stopa fluxul de imigranţi. Marea Britanie a prezentat de altfel aseară un controversat proiect in acest sens, de oprire a imigraţiei catre Uniunea Europeană la graniţele organizaţiei, în ţări precum România sau Croaţia. Se pare că planul nu a întrunit consensul liderilor organizaţiei.

Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat că omologul său iranian Mohammad Khatami l-a asigurat că Iranul nu are intenţia să fabrice armament nuclear.

Putin a făcut această declaraţie, în cursul unei conferinţe de presă la Kremlin, la care au participat peste 700 de jurnalişti. El a afirmat că, în cursul unei convorbiri telefonice, Khatami i-a transmis că Iranul este pregătit să semneze orice protocoale solicitate de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică.

Ieri, AIEA a criticat Iranul pentru nerespectarea obligaţiilor în domeniul siguranţei nucleare şi a îndemnat Teheranul să accepte inspecţii internaţionale mai stricte la facilităţile sale nucleare.

Premierul şi liderul PSD, Adrian Năstase a declarat că partidul de guvernământ se află deja în campanie electorală. Adrian Năstase a mai spus la video-conferinţa cu prefecţii că nu s-a luat încă nici o decizie în privinţa decalării alegerilor parlamentare şi prezidenţiale.

Ieri seră, după consultările de la Cotroceni, opoziţia parlamentară s-a pronunţat împotriva decalării alegerilor.

Guvernul s-a reunit în şedinţă în noua sa formă de organizare, fiind vorba despre prima întîlnire a miniştrilor după restructurarea guvernamentală.

Pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern figurează un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru stabilirea unor măsuri privind înfiinţarea, organizarea, reorganizarea sau funcţionarea unor structuri în cadrul aparatului de lucru al Executivului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi a unor instituţii publice.

Premierul Adrian Năstase a declarat că nu a luat parte la consultările de la Cotroceni, deoarece nu i s-a părut normal să stea la aceeaşi masă cu cei care au părăsit şedinţa de validare a noului guvern.

"Nu mi s-a părut normal ca în aceeaşi zi să stăm la aceeaşi masă să discutăm politică, cînd în Parlament nu putem să facem acest lucru" - a afirmat Năstase reacţionînd la faptul că opoziţia a părăsit ieri lucrările sesiunii comune a celor doua camere ale parlamentului, la votul de validare a noului cabinet.

PNL şi PD au argumentat părăsirea lucrărilor prin faptul că puterea a restructurat Cabinetul numai din interes electoral, fără să recunoască problemele care au determinat remanierea guvernamentală. Potrivit lui Adrian Năstase, pentru politica românească nu este de bun augur alăturarea dintre PNL, PD şi PRM.

Preşedintele Ion Iliescu i-a invitat ieri la Cotroceni pe liderii tuturor partidelor parlamentare pentru a discuta pe marginea elaborarii proiectelor noilor legi electorale, graficul viitoarelor alegeri şi modificarea Constituţiei. Iniţial, consultările trebuiau să aibă loc simultan cu toate partidele.

După ce opoziţia a părăsit plenul Parlamentului înaintea votului pentru validarea noul Cabinet, la solicitarea PSD consultările de la Cotroceni s-au desfăşurat separat: mai întîi cu reprezentanţii PNL, PD şi PRM, iar apoi cu cei ai PSD, UDMR, PUR şi grupului minorităţilor altele decît cea maghiară.