La Bucuresti s-a încheiat primul congres al partidului Actiunea Populara. Noua formaţiune politică îl va avea în frunte pe fostul preşedintele al ţării Emil Constantinescu.

Au fost alesi 7 vice-preşedinti, un purtător de cuvînt în persoana lui Mugur Ciuvica si un Consiliu National de coordonare politica. Acest consiliu, insarcinat sa stabilească strategia partidului, este condus tot de Emil Constantinescu, vice-preşedinti sînt Smaranda Enache şi profesorul Sorin Alexandrescu.

Actiunea Populara doreste sa unească opozitia de centru-dreapta si exclude orice colaborarea cu Partidul social-democrat sau Romania Mare.

Noul raportor al Consiliului Europei pentru Cecenia, Andreas Gross a cerut Rusiei sa se concetreze mai mult asupra unei solutii politice in republica separatista.

Procesul politic, a sustinut Gross, trebuie extins si adincit, astfel incît să includă si forţele leale fostului preşedinte Aslan Maskhadov.

Agenţiile de presă relatează pe de altă parte că in cadrul ultimelor ciocniri cu rebelii ceceni au fost ucisi 9 militari rusi.

Un pas important spre normalizarea situatiei în Irakul post-belic a avut loc la Bagdad prin convocarea primei reuniuni a Consiliului interimar de guvernare. O structura care nu a fost aleasa ci numita...

si care va avea atit puteri executive cit si legislative. Administratorul american al Irakului, Paul Bremer va avea insa dreptul de a respinge sau schimba orice decizie a consiliului, care are 25 de membri, reprezentind toate grupările etice si religioase din Irak.

Ministrul american al apărării Donald Rumsfeld a declarat ca se asteapta ca atacurile impotriva militarilor americani din Irak sa continue sau chiar să se înmulţească. Rumsfeld a adăugat că majoritaea atacurilor sînt puse la cale de irakieni leali fostului regim Saddam Hussein.

De la 1 mai, data la care Preşedintele George Bush a declarat oficial încheierea luptelor, 77 de militari americani şi-au pierdut viaţa în Irak.

Israelul a salutat, cu rezerve insa, intentia guvernului belgian de a amenda legea in baza careia tribunalele din Belgia puteau judeca cazuri de crime de război sau crime impotriva umanitatii, indiferent unde fusesera comise.

In baza acestei legi a fost inaintat un dosar si impotriva premierului israelian Ariel Sharon, acuzat de complicitate in masacrul din taberele palestiniene de refugiati de la Sabra si Chatila din Liban.

Legea modificată de guvern va limita competenta tribunalelor care nu vor putea accepta decit dosare care au o legatura directa cu Belgia. Modificarea legii fusese ceruta insistent si de Statele Unite.

Grupările palestiniene radicale Hamas si Jihadul Islamic ameninta ca vor anula armistitiul privind atacurile anti-israeliene, daca Autoritatea palestiniana incearca sa le dezarmeze.

In Orientul Apropiat este asteptat ministrul de externe rus Igor Ivanov, care va avea discutii legate de ultimul plan de pace. Pe de altă parte, premierul israelian Ariel Sharon este asteptat la Londra, pentru convorbiri pe aceeasi tema.

Comentind aparitia Actiunii Populare, Partidul national-liberal a declarat ca este interesat sa colaboreze cu noua formaţiune politică.

Purtătorul de cuvint al PNL, Eugen Nicolăescu a tinut însă sa reaminteasca două lucruri: ca liberalii, ca partid parlamentar, sint deja angrenati in reconstructia dreptei si ca PNL este in acest moment cel mai puternic partid de dreapta din Romania.

In ultimul timp, liberalii si democratii au discutat eventualitatea unei colaborari – in vederea alegerilor locale si generale. Dar o fuziune nu intra in discutie - a tinut sa precizeze la sfirşitul acestei săptămîni, preşedintele PD Traian Băsescu.

Ministerul de externe rus a calificat drept „deplasata” declaraţia ambasadorului Statelor Unite la Moscova, care afirmase ca serviciile de informatii ruseşti ar trebui sa colaboreze cu cele americane in cazul Irakului.

Purtătorul de cuvint al ministerului de extene rus a precizat ca schimburile de informatii au loc prin alte canale, acest schimb nefiind un subiect de discutat in presa.

Preşedinţii Bulgariei, Macedoniei şi Albaniei se întîlnesc la Tirana, în a treia zi de discuţii. Summit-ul celor trei a început vineri în Bulgaria şi a continuat ieri la Ohrid în Macedonia.

Preşedintele bulgar Gheorghi Pîrvanov, cel macedonean Boris Trajkovski şi cel albanez Alfred Moisiu au discutat proiectele de construire a căii ferate şi autostrăzii care vor lega Adriatica de Marea Neagră.

Proiectul cunoscut sub numele de coridorul european de transport numărul 8 va face legătura între portul albanez Durres la Adriatica şi portul bulgar Varna aflat la Marea Neagră.

Uniunea Europeană a promis peste 900 de milioane de dolari pentru reconstrucţia autostrăzilor şi căilor ferate din Bulgaria care vor face parte din acest proiect.

Cei trei şefi de stat au cerut ieri într-o declaraţie comună Uniunii Europene să pună la dispoziţie fondurile necesare construirii coridorului care va lega Marea Neagră de Adriatica.

Congresul Acţiunii Populare continuă prin alegerea organismelor de conducere ale noului partid. Singurul candidat pentru funcţia de preşedinte este Emil Constantinescu. Fostul şef al statului a lansat ieri...

lucrările Congresului printr-o critică dură la adresa guvernării PSD. Emil Constantinescu a declarat că la Alianţa Populară au aderat deja peste 200 de primari şi consilieri judeţeni locali sau comunali, precum şi un parlamentar independent, Vasile Mîndroviceanu.

Preşedintele Partidului Democrat, Traian Băsescu a declarat că o fuziune a PD cu PNL ar fi o eroare. Vorbind la întîlnirea cu profesorii şi învăţătorii din partid, Traian Băsescu a precizat că viitoarea alianţă cu PNL are drept scop...

cîştigarea alegerilor locale, parlamentare şi prezidenţiale. Declaraţia preşedintelui PD răspunde unor consideraţii făcute de reprezentanţi ai PNL care au spus că alianţa dintre cele două partide ar putea fi un prim pas spre o fuziune.

Fruntaşul liberal Valeriu Stoica a declarat pentru Europa Liberă că o viitoare fuziune între PNL şi PD ar putea constitui o forţă politică eficace care să se opună PSD. Deputatul PNL Valeriu Stoica este de părere că o fuziune ar creea mecanisme mult mai eficace decît cele ale unei alianţe .

Guvernul belgian a decis aseară să modifice legea privind criminalii de război pentru a limita domeniul ei competenţă. Legea care datează din 1993 permite tribunalelor belgiene să-i judece pe cei acuzaţi de crime de război, genocid sau crime împotriva umanităţii indiferent de naţionalitatea celor acuzaţi sau de locul unde au fost comise faptele.

În ultimii ani au fost depuse plîngeri la tribunalele belgiene împotriva a 30 de lideri străini între care împotriva premierului israelian Ariel Sharon şi a preşedintelui american George Bush.

Premierul belgian Guy VERHOFSTAT a declarat că noile prevederi vor restrînge aplicarea legi doar asupra cetăţenilor belgieni sau a celor care au reşedinţa în Belgia.

Se aşteaptă ca parlamentul să ia în discuţie modificarea legii privind criminalii de război în săptămînile care urmează.

Fostul şef al echipei de inspectori ONU, Hans Blix consideră că guvernul britanic a făcut o ‘greşală fundamentală’ cînd a susţinut că Irakul ar fi putut lansa arme de distrugere în masă în 45 de minute.

Într-un interviu apărut în ediţia de astăzi a ziarului Sunday Telegraph, Blix spune că era ‘mai mult decît improbabil să fi existat în Irak mijloacele necesare lansării armelor biologice sau chimice în 45 de minute’.

Fostul inspector ONU, care s-a retras luna trecută. a acuzat din nou Statele Unite şi Marea Britanie că au exagerat în privinţa ameninţării pe care o reprezenta Irakul pentru a justifica războiul.

Preşedintele american George Bush s-a întors aseară la Washington după turneul făcut prin cinci ţările africane. El a spus că Statele Unite nu vor permite teroriştilor să ameninţe statele africane şi...

nici să folosească acest continet ca bază pentru operaţiunile lor. În timpul vizitei în Nigeria, George Bush şi-a exprimat încrederea în şeful CIA, George Tenet după ce acesta şi-a asumat greşala privitoare la unele informaţii din discursul preşedintelui american dinaintea începerii războiului.

Este vorba de discursul asupra stării naţiunii în care George Bush făcea legătura între programul nuclear irakian şi rezervele de uraniu din Africa. Casa Albă a fost nevoită să retracteze această informaţie. Şeful CIA a luat asupra sa greşala, precizînd că discursul fusese avizat de Agenţia Centrală de Informaţii.

Consiliul de guvernare irakian, susţinut de Statele Unite se va întruni astăzi pentu prima dată.Consiliul va avea în componenţă 25-30 de membri care vor reprezenta toate etniile şi confesiunile religioase din Irak.

Consiliul nu a fost ales ci numit. Astăzi Paul Brener administratorul american al Irakului va anunţa componenţa Consiliului, care va avea prerogative executive: va numi miniştri, va revizui legi, va aproba bugetul naţional şi va putea semna contracte. Deasemenea Consiliul va numi comisia însărcinată să elaboreze noua constituţie pe bază căreia se vor face alegeri libere.

12 persoane au fost rănite în urma mai multor explozii petrecute azi noapte la depozitele de arme ale flotei ruse din Pacific în apropiere de Vladivostok.

Ministrul de externe rus Igor Ivanov începe un turneu în Orientul Mijlociu. Turneul debutează cu întîlniri ai liderilor palestinieni. Pe agenda şefului diplomaţiei ruse se află întrevederi cu premierul palestinian Mahmoud Abbas şi cu preşdintele autorităţii palestiniene Yasser Arafat cu care va discuta punerea în aplicare a planului de pace cunoscut sub numele de foaie de parcurs. Ministrul rus de externe va face escale şi în Iordania, Siria, Liban şi Egipt.

Prinţul Charles al Ţării Galilor este aşteptat să sosească astăzi la Sankt Petersburg. El va face cadou un iaht aparţinînd Forţelor Navale Regale Britanice oraşului Sankt Petersburg cu ocazia aniversării de 300 de ani.