Onu şi Statele Unite au trimis ajutoare umanitare în Liberia, după ce forţele rebelilor au predat principalul port al ţării trupelor de menţinere a păcii. Două vase ale Naţiunilor Unite au adus în capitala Monrovia alimente, medicamente, combustibil şi pături.

De asemenea, un avion cargo american a sosit la aeroportul internţaional al capitalei liberiene cu ajutoare donate de Statele Unite. Directorul pentru Liberia al programului mondial de alimentaţie a declarat că agenţia sa pregăteşte pentru început distribuirea de alimente pentru 500 de mii de persoane.

Forţele rebelilor au început ieri să se retragă din Monrovia, după ce preşeidntele Charles Taylor a demisionat luni şi a părăsit ţara în urma presiunilor internaţionale.

Un purtator de cuvînt al armatei americane, de la Bagdad, a anuntat ca doi soldati americani si trei civili irakieni au fost raniti în urma atacarii cu grenade a unui convoi de autocamioane. Intr-un al doilea incident, mai multi soldati americani au fost raniti de explozia unor mine, în apropierea localitatii Fallujh.

La Bagdad, mii de musulmani siiti participa azi la înmormîntarea unui barbat ucis miercuri, atunci cînd trupe americane au deschis focul împotriva unei multimi de iranieni care protesta din cauza lipsurilor curente.

Australia s-a alaturat Statelor Unite si Marii Britanii emitînd un avertisment împotriva calatoriilor în Arabia Saudita. In declaratia ministerului de externe de la Canberra se afirma ca Arabia Saudita ar putea fi afectata de noi atacuri teroriste împotriva unor interese occidentale.

In mai, 35 de persoane au fost ucise la Ryad în urma unui atentat sinucigas la o resedinta locuita de occidentali. Zilele trecute, British Airways si-a suspendat zborurile spre Arabia Saudita.

Lideri din Statele Unite, Australia si Indonezia au salutat arestarea lui Riduan bin Isomuddin, cunoscut si sub numele de Hambali, suspectat a se fi aflat în spatele a numeroase atacuri teroriste executate în Asia de sud-est.

Oficialitatile americane afirma ca Hambali este un aliat al teroristului Osama Bin Laden si seful operational al organizatiei "Jemaah Islamyah", grup terorist sud-asiatic, acuzat de atacul din insula Bali, în care si-au pierdut viata 202 persoane, între care 88 de australieni.

Ministrul de externe al Australiei, Alexander Downer a declarat cu acest prilej: "Guvernul australian este încîntat de arestarea lui Hambali. Este o realizare importanta, ce nu trebuie subestimata. Hambali este în mare masura un Osama bin Laden al Asiei de sud-est."

Hambali este suspectat de a fi fost implicat si în atentatul de la 5 august împotriva hotelului Marriott de la Djakarta, în explozia unei masini încarcate cu explozibil murind 12 persoane.

Purtatorul de cuvant al Serviciului de Informatii si Securitate din Republica Moldova, Vitalie Burzacovschi a declarat, citat de agentiile France Presse si Flux, ca serviciul ar dispune de fapte ce demonstreaza "amestecul direct al reprezentantilor diferitelor servicii secrete straine in procesul politic din Republica Moldova".

Potrivit functionarului de la Chisinau, SIS ar fi descoperit ca "structuri, sub acoperirea de organizatii neguvernamentale, adopta o forma agresiva de activitate politica si sprijina idei ale sustinatorilor miscarilor ultra-nationalistilor si neofascistilor, în special pe cele ale partidului rus national-bolsevic".

Judecătorul britanic care conduce investigaţia privind moartea consilierului guvernamental David Kelly a anuntat că l-a convocat pe consilierul de presă al premierului Tony Blair, Alastair Campbell să depună mărturie săptămîna viitoare.

David Kelly a fost găsit mort, cu venele de la mînă tăiate, după ce a fost audiat luna trecută de o comisie guvernamentală ca posibila sursă pentru o relatare a BBC-ului în care Alastair Campbell era acuzat că a exagerat datele serviciilor de informaţi privind armele Irakului.

Judecătorul Brian Hutton, care conduce acum investigaţia privind circumstanţele morţii lui David Kelly, a spus că îi va convoca săptămîna viitoare şi pe alţi oficiali apropiaţi premierului Blair. Premierul ar urma să depună şi el mărturie, mai tîrziu.

Premierul Serbiei Zoran Zivkovici a luat parte în Kosovo la funeraliile a doi tineri sîrbi care au fost împuşcaţi săptîmîna aceasta pe cînd înotau într-un rîu. Zivkovici şi adjunctul său Nebojsa Ciovici au ignorat temerile de securitate şi au participat la înmormîntarea tinerilor Ivan Jovovici de 19 ani şi Pantelija Dakici de 13 ani.

A fost prima vizita la nivelul cel mai înalt a unor oficiali sîrbi în Kosovo după ce controlul provinciei a fost preluat de Nato şi Naţiunile Unite cu patru ani în urmă. Atacul de miercuri, care s-a soldat pe lîngă moartea celor doi tineri, cu rănirea altor patru, a fost aspru condamnat de Naţiunile Unite, Uniunea Europeană şi Rusia.

Tot vineri noul şef al administraţiei Onu din Kosovo, Harri Holkeri a făcut o vizită la Belgrad şi s-a întîlnit cu Zivkovici şi Ciovici. Holkeri a spus ieri că trebuie cităm “să se pună capăt barbariei interetnice” în Kosovo.

Premierul moldovean Vasile Tarlev a declarat că restabilirea relaţiilor de colaborare cu FMI şi Banca Mondială este una din priorităţile de bază ale Republicii Moldova. Tarlev a spus că Republica Moldova are posibilităţi reale de a ieşi mai rapid din criza economică decît s-a presupus, dar aceasta va depinde şi de relaţiile pe care le va avea cu organismele financiare internaţionale şi în primul rînd cu Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială.

Tarlev, care a făcut aceste declaraţii în şedinţa lărgită a consiliului colegial al Ministerului Finanţelor, a mai spus că în semestrul doi, guvernul va trebui să elaboreze un nou program de colaborare cu FMI, deoarece programul din 2000 este practic expirat.

Zeci de mii de credincioşi din România, Ucraina şi Republica Moldova au asistat la Sfînta Liturghie oficiată la mînăstirea Putna de Adormirea Maicii Domnului. Slujba religioasă a fost oficiată de un sobor de preoţi în frunte cu IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor.

În predica de la sfîrşitul slujbei, IPS Pimen a vorbit despre importanţa deosebită a sărbătorii de astăzi şi a amintit credincioşilor despre manifestările care vor fi organizate la Putna, în iulie 2004, cu prilejul împlinirii a 500 de ani de la moartea domnitorului Ştefan cel Mare.

Blocul Naţional Sindical (BNS) a criticat drept total insuficientă decizia Guvernului ca Ministerul Administraţiei şi Internelor şi cel al Educaţiei să vireze 120 de miliarde de lei în contul contractelor încheiate cu societatea ARO Cоmpulung.

"Adevărata reluare a producţiei presupune investiţii, planuri serioase de afaceri, bună administrare, dar în nici un caz, expediente, măsuri pompieristice, incompetenţă, tergiversare şi rea voinţă", se spune într-un comunicat al BNS.

BNS precizează că susţine acţiunile sindicaliştilor de la Aro şi că va atrage chiar atentia organismelor Uniunii Europene şi organizaţiilor sindicale internaţionale cu privire la situaţia de la Cîmpulung.

Dupa pană de electricitate care a avut loc în Nord-estul Statelor Unite şi Canada, autorităţile nu au stabilit încă precis cauzele incidentului, dar au exclus ipoteza unui atac terorist.

Reprezentanţii autorităţilor spun că alimentarea cu eletricitate este treptat restabilită în vasta regiune afectată, unde 50 de milioane de oameni au rămas fără energie electrică în cel mai grav incident de acest fel din istoria Americii de Nord.

Oraşele americane New York, Detroit, Boston şi Cleveland, precum şi oraşele canadiene Toronto şi Ottawa au rămas toare fără electricitate. Preşedintele american George Bush a spus că nu există nici un indiciu că pana ar fi fost cauzată de terorism, cauza fiind încă necunoscută precis.

George Bush: Lucrul pe care îl pot spune cu certitudine este că nu a fost un act de terorism. Altfel, am auzit diferite rapoarte, inclusiv că un trăznet ar fi lovit instalaţiile dela Niagara Falls. Bineînţeles autorităţile federale şi cele din New York verifică aceste rapoarte.

Guvernatorul statului New York George Pataki a declarat că după revenirea la normal, eforturile vor trebui axate pe prevenirea unor astfel de probleme în viitor. George Pataki:

Sînt cîteva întrebări dificile la care va trebui să găsim răspunsul. Acest lucru nu ar fi trebuit să se întîmple si pînă acum nu stim nici care a fost cauza şi nici de unde a pornit totul şi nici de ce mecanismele de siguranţă care ar fi trebuit să intervină pentru a împiedica acest lucru evident au eşuat, nu numai în Nord-est, dar şi în Midwest şi în provincia Ontario, din Canada.

Nou numitul şef al administraţiei ONU în provincia Kosovo, Harri Holkeri s-a întîlnit cu liderii sîrbi la Belgrad. Vizita coincide cu ziua de doliu naţional pentru doi tineri sîrbi, ucişi în vestul provinciei Kosovo, de indivizi necunoscuţi. Ieri, în capitala provinciei Kosovo, Priştina, noul şef al administraţiei ONU a cerut cităm “să se pună capăt barbariei interetnice”.

Guvernul roman a autorizat ministerul administratiei si internelor si ministerul educatiei si tineretului, sa acorde 80,3 miliarde lei si respectiv 39,7 miliarde lei pentru sustinerea contractelor pe care cele doua ministere le au de mai demult cu ARO-Cîmpulung. Potrivit unui comunicat al guvernului, sumele sînt acordate cu titlul de diferenţă de preţ.

ARO mai are de livrat 84 de autoturisme ministerului educatiei si 70 ministerului administratiei si internelor. Conform celor declarate de preşedintele autoritatii pentru privatizare Ovidiu Muşetescu, derularea acestor contracte va asigura productia ARO pentru încă două luni, pînă la finalizarea negocierilor de privatizare a societaţii din Cîmpulung Muscel.

Rusia şi Statele Unite se numără printre ţările care şi-au exprimat satisfacţia în legătură cu adoptarea rezoluţiei Consiliului de Securitate Onu care salută formarea Consiliului de Guvernare din Irak, numit de Statele Unite.

Rezoluţia, care autorizează totodată operaţiunile ONU în Irak pentru următoarele 12 luni a fost aprobată cu 14 voturi pentru şi o abţinere - Siria. Ambasadorul Siriei la ONU, Mikhail Wehbe a spus că Damascul a optat pentru abţinere deoarece consideră că numai irakienii pot judeca dacă un organism de conducere a ţării lor este legitim.

Ambasadorul american la Onu John Negroponte a spus că adoptarea rezoluţiei aduce poporul irakian mai aproape de auto-guvernare, şi consacră rolul Naţiunilor Unite în Irak. Ministrul adjunct de externe rus Yuri Fedotov a spus că Rusia e mulţumită că rezoluţia dă o nouă autoritate operaţiunilor Onu în Irak.

Autorităţile israeliene au eliberat 73 de deţinuţi palestinieni, calificînd măsura drept un gest de bunăvoinţă menit să sprijine aplicarea planului internaţional de pace.

Dar oficialităţile palestiniene precum şi militanţii palestinieni au minimalizat importanţa măsurii spunînd că cei eliberaţi urmau să îşi încheie oricum detenţia în curînd şi se aflau în închisoare numai pentru delicte minore.

Nici un militant palestinian nu se numără printre cei eliberaţi. Un lider al grupării Hamas, Abdel Aziz al-Rantisi a calificat măsura drept un “gest de rea-voinţă” şi a spus că Israelul trebuie să elibereze toate miile de deţinuţi palestinieni care se află în închisori.

Misiunea OSCE la Chişinău a salutat încheierea primei etape a procesului evacuării blindatelor Republicii Moldova şi ale Transnistriei din dotarea trupelor de pacificare dislocate în Zona de securitate de pe Nistru. Misiunea OSCE apreciază că, în acest fel, Chisinăul şi Tiraspolul au facut primii paşi reali spre demilitarizarea regiunii.

Joi, 17 blindate ale unităţilor militare moldovene şi 20 de blindate transnistrene au fost evacuate din Zona de securitate. Pînă la 22 august, din regiune urmează să fie retrase alte 23 de blindate ale Republicii Moldova şi 11 unităţi de tehnică grea ale Transnistriei.

În Zona de securitate vor rămîne 17 blindate ale trupelor ruseşti de menţinere a păcii, care ar urma să fie retrase pînă la sfîrşitul anului, dacă situaţia se va menţine calmă. Evacuarea completă a blindatelor din Zona de securitate de pe Nistru fusese convenită încă în anul 1998 printr-un protocol semnat la Odesa privind demilitarizarea Zonei de securitate.

Preşedintele Siriei Bashar al Assad a declarat în prezenţa adjunctului diplomaţiei americane William Burns că Statele Unite ar trebui să fie mai corecte şi mai puţin părtinitoare în contextul eforturilor de rezolvare a conflictului israelo-palestinian.

Agenţia oficială de ştiri de la Damasc îl citează pe Assad cu declaraţia că autorităţile de la Washington “trec cu vederea asasinatele comise de statul israelian”.

Aflat într-un turneu în regiune, William Burns a cerut preşedintelui sirian să nu mai susţină mişcările militante de genul Hezbollah-ului, care cu cîteva zile în urmă a atacat din nou de pe teritoriul Libanului zone de la graniţa israeliană de nord.

Un membru marcat al terorismului internaţional a fost arestat de autorităţile din Thailanda şi predat ulterior celor americane. Este vorba despre Riduan bin Isomudin - alias Hambali – pe care preşedintele SUA George Bush l-a descris drept “un criminal cunoscut şi unul dintre cei mai periculoşi terorişti ai lumii”.

Potrivit autorităţilor americane HAMBALI este şeful operaţional al mişcării Jemaa Islamiyah, o grupare teroristă din sudestul Asiei ce are legături apropiate cu reţeaua al Qaeda. Jemaa Islamiyah – în traducere “comunitatea islamică” - e suspectată de punerea la cale a atentatului de anul trecut din insula indoneziană Bali, atentat soldat cu peste 200 de morţi, dar şi a unor atacuri asupra unor lăcaşe de cult din Philipine şi Indonezia.

Hambali e de asmenea unul dintre principalii suspecţi ai atentatului sinucigaş de luna aceasta de la Hotelul Marriot din Jakarta soldat cu 12 morţi şi cu aproximativ 150 de răniţi.

Consiliul de Securitate a adoptat o rezoluţie care salută crearea Consiliului de Guvernare de la Bagdad şi autorizează începerea activităţii unei misiuni de asistenţă a Naţiunilor Unite în Irak, pentru început cu un mandat de 12 luni.

Documentul a fost aprobat cu unanimitate dar în absenţa reprezentantului Siriei singura ţară arabă membră a Consiliului. Ambasadorul american la ONU John Negrpoponte a declarat în urma votului că noua rezoluţie este importantă pentru viitorul Irakului dar şi pentru rolul pe care Naţiunile Unite îl joacă în această ţară.

Pe de altă parte, în Irak continuă atacurile împotriva coaliţiei. Un militar britanic şi-a pierdut ieri viaţa şi doi au fost răniţi la Basra în urma detonării unui dispozitiv exploziv peste care a trecut vehicolul cu care călătoreau. La nord de Bagdad trupele americae au omorît 6 irakieni înarmaţi şi au capturat 10 persoane în timpul raidurilor îndreptate împotriva grupruilor loiale fostului preşedinte Saddam Hussein.

Pana de curent de la New York, Cleveland, Detroit, Toronto şi Otawa continuă după ce sistemul energetic din zona de nord-est a Statelor Unite şi din sudul Canadei a căzut din cauze încă neelucidate.

Potrivit autorităţilor guvernamentale canadiene, un fulger a provocat un incendiu la o centrală din apropierea cascadei Niagara, incidentul provocînd o reacţie în lanţ şi scotînd din funcţiune instalaţiile de pe o suprafaţă de aproximativ 23.800 de km pătraţi.

Oficiali americani din departamentele de resort infirmă ipoteza canadiană, deşi declară că deocamdată nu pot preciza cu exactitate cauzele avariei. Pe străzile New York-ului au fost mobilizaţi 40.000 de poliţişti şi pompieri pentru a face faţă eventualelor tulburări. Pînă acum însă nu s-au raportat incidente majore.

Mobilizarea masivă de forţe de ordine la New York e menită să preîntîmpine jafurile şi devastările produse în 1977 cînd din motive asemănătoare oraşul a rămas fără electricitate timp de 25 de ore. Şeful administraţiei de la Washington George Bush a declarat că nu a fost vorba despre un atentat terorist şi a precizat că va ordona o investigaţie despre motivele care au făcut posibil un accident de asemenea proporţii.

Israelul se pregăteşte să elibereze circa 70 de prizonieri palestinieni, în pofida retensionării situaţiei provocate de uciderea unui lider al Jihadului Islamic.