Pentru prima dată Ministerul finanţelor din Republica Moldova a prezentat un proiect de lege al bugetului de stat care nu se confruntă cu deficit. Potrivit prognozelor guvernului moldovean, veniturile totale la bugetul consolidat în anul 2004 vor constituie 7 miliarde 112 milioane de lei, cu 340 de milioane mai mult decât cheltuielile.

Cele mai multe venituri Ministerul Finanţelor îşi propune să le obţină de pe urma aplicării accizelor, taxei pe valoarea adăugată, a impozitelor la comerţul exterior şi privatizarea unor întreprinderi de stat. Cele mai mari cheltuieli în anul viitor vor fi prevăzute pentru asistenţă socială şi plata dobânzilor la împrumuturile interne şi externe.

Preşedintii Statelor Unite si Rusiei au cerut Iranului sa dea curs cererilor internationale si sa permita inspctarea instalatiilor sale nucleare. George Bush si Vladimir Putin au declarat pe de altă parte la Camp David ca sustin refacerea unui Irak democratic.

Vladimir Putin: „As vrea sa-mi prezint opinia separata despre Irak. Tarile noastre, ca intreaga comunitate internationala, au un tel – normalizarea rapida a situatiei din Irak. Vrem ca Irakul sa fie o tara libera, unita si democratica. Propunem ca in rezolvarea problemelor complicate cu care se confrunta irakienii, un rol central sa fie acordat emisarului special al secretarului general ONU”. Putin a precizat ca eventuala participare a Rusiei in Irak cu trupe depinde de modul in care este formulata viitoarea rezolutie asupra Irakului.

Rusia si Statele Untie, a mai declarat Putin sint convinse ca nu exista alternativa in Orientul Apropiat, la actualul plan de pace.

Pe de alta parte, preşedintele american Bush a declarat ca cele doua tari sint decise sa lupte impotriva terorismului , inclusiv in Cecenia. „Rusia si Statele Untie sint aliati in războiul împotriva terorismului. Ambele tari au avut de suferit de pe urma teroristilor – ambele guverne iau masuri pentru a pune capat acestor amenintari. Nici o cauza nu justifica terorismul. Trebuie sa ne opunem teroristilor oriunde incearca sa raspindeasca haosul si sa distruga, inclusiv in Cecenia. Acest conflict va putea fi solutionat cind se pune capat terorismului, sint respectate drepturile omului si se ajunge la o intelegere politica ce va permite organizarea de alegeri libere si corecte” - a declarat presedntele Bush.

Criza irakiană este unul din cele mai importante subiecte ale convorbirilor ce au loc la Camp David între preşedinţii Statelor Unite şi Rusiei.

Este de aşteptat ca George Bush să-i ceară lui Vladimir Putin sprijinul în adoptarea unei noi rezolţii ONU care să stabilească o nouă distribuire la nivel internaţional a efortului de stabilizare şi reconstrucţie în Irakul.

După cum se ştie, Rusia s-a opus soluţiei de forţă pentru îndepărtarea de la putere a regimului condus de Saddam Hussein.

Convorbirile ruso-americane la nivel înalt de la Camp David au de asemenea pe agendă chestiuni legate de programele nucleare ale Iranului, armele de distrugere în masă, combaterea terorismului internaţional şi evoluţiile conflictului din Orientul Mijlociu.

Administratorul civil al Irakului americanul Paul Bremer a precizat că autorităţile pro-americane de la Bagdad au desemenat un comitet special de pregătire a proiectului noii constituţii irakiene,

iar în prima parte a săptămînii viitoare acest organism va prezenta un raport preliminar legat de procesul propriu-zis de elaborare a noii legi fundamentale irakiene.

Şeful diplomaţiei americane Colin Powell a anunţat ieri un posibil calendar al cedării atributelor de putere în Irak. Potrivit secretarului american de stat, Consiliul de Guvernare a Irakului are un termen de 6 luni pentru a definitiva proiectul noii constituţii, ceea ce va conduce anul viitor la organizarea de alegeri şi la numirea unui nou guvern.

“Dacă va fi posibilă definitivarea proiectului de constitutie în următoarele 6 luni, devine plauzibil să luăm în considerare ca, scurt timp după aceea, poporul irakian să aprobe noua lege fundamentală şi să se pregătească pentru alegeri” – a spus Colin Powell.

Declaraţia şefului diplomaţiei americane survine la doar două zile după discursul preşedintelui Statelor Unite George Bush, care, în plenul adunării generale ONU afirma că “nu se va lăsa grăbit” să cedeze puterea în Irak, aşa cum cer ţări precum Franţa, Germania sau Rusia.

Declaraţia lui Collin Powell a fost salutată de autorităţile de la Paris şi Berlin ca un pozitiv pas înainte.

Reţinerile altor ţări de a se implica militar în Irak determină Statele Unite să pregătească noi desfăşurări de forţe în această ţară. 10.000 de membri ai Gărzii Naţionale sînt deja activaţi pentru misiuni în Irak, iar altor 5000 li s-au trimis convocările pregătitoare.

Potrivit corespodenţilor, mobilizarea celor 10.00 de militari era un demers aşteptat. De altfel, mobilizarea fusese anunţată cu mai mult timp în urmă cînd se vorbea despre o rotaţie a efectivelor în Irak, unde acum armata americană are aproximativ 130.000 de oameni.

După încheierea negocierilor pentru formarea unei noi alianţe politice, forurile de conducere ale PNL şi PD se pregătesc să aprobe documentele noii construcţii politice intitulată Alianţa Dreptate şi Adevăr PNL-PD.

Într-o conferinţă de presă, preşedintele liberalilor Theodor Stolojan a declarat că "această alianţă răspunde intereselor românilor dezamăgiţi de corupţia din România".

Declaraţia a fost făcută după ce Delegaţia Permanentă a PNL a aprobat cu o zi în urmă documentele de bază ale alianţei cu Democraţii. Aceeaşi Delegaţie Permamnentă a adoptat ieri modificările la statut survenite în urma fuziunii PNL cu PNL-Cîmpeanu.

Astăzi şi mîine, liberalii sînt convocaţi la Bucureşti într-un congres extraordinar care va vota alianţa cu formaţiunea lui Traian Băsescu, precum şi fuziunea cu liberalii conduşi de Radu Cîmpeanu.

La rîndul lor, liderii PD vor lua parte mîiine la Consiliului Naţional de Coordonare, unde se va vota protocolul de alianţă cu liberalii. Protocolul cuprinde modul de alcătuire a unui eventual viitor guvern, structura programului de guvernare convenit de cele două partide, precum şi principiile care stau la baza noii construcţii politice.

La nivel naţional, Alianţa PNL - PD va fi condusă de un Consiliu Naţional de Conducere format din cîte şapte reprezentanţi ai conducerilor celor două partide, desemnaţi şi revocaţi conform procedurilor interne ale fiecărei formaţiuni.

La alcătuirea guvernului, ponderea celor două partide se stabileşte proporţional cu numărul de parlamentari aleşi ai fiecărui partid din alianţă. În calculul ponderii celor două partide în Guvern se va considera şi poziţia de prim-ministru, echivalentă în calcul cu două portofolii ministeriale.

Marile puteri care şi-au propus să mijlocească un acord de pace în Orientul Apropiat au adresat un apel Israelului şi palestinienilor, cerîndu-le să ia măsuri pentru a opri ciclul violenţei.

Reprezentanţii aşa-numitului “cvartet” de negociatori pentru Orientul Apropiat, Statele Unite, Uniunea Europeană, Rusia şi Naţiunile Unite s-au întîlnit pentru a discuta cum poate fi reluat procesul de pace prevăzut de aşa numita „foaie de drum” pentru Orientul Apropiat.

Secretarul General ONU Kofi Annan a citit o declaraţie comună a membrilor grupului, în care se spune că atît Israelul cît şi palestinienii trebuie să facă mai mult pentru a ţine seama de principalele preocupări ale celeilalte părţi, descrise în „foaia de drum”.

Liderilor palestinieni li se cere să ia imediat măsuri hotărîte pentru a pune capăt violenţei, iar Israelului i s-a cerut să înceteze construirea de aşezări în teritoriile palestiniene.

Cvartetul – a spus Annan – cere Israelului să facă eforturi mai mari pentru a evita victime în rîndul civililor, în acţiunile prin care îşi exercită dreptul la auto-apărare.

Secretarul de Stat al Statelor Unite, Colin Powell a declarat că Statele Unite ar dori ca liderii irakieni să elaboreze o nouă Constituţie în cel mult şase luni. Powell a precizat că Washingtonul nu a stabilit un termen, dar consideră că realizarea unei Constituţii a Irakului ar putea face posibilă revenirea acestei ţări la autoguvernare într-un interval de un an.

“Dacă va fi posibil să se îndeplinească obiectivul de a se încheia elaborarea Constituţiei în şase luni, atunci este perfect adecvat să ne gîndim că, la scurtă vreme după aceea, poporul irakian va fi în măsură să aprobe Constituţia şi se se pregătească de alegeri” - a declarat Colin Powell, la sediul ONU din New York.

Liderul minorităţilor naţionale din Parlament, altele decît cea maghiară, deputatul Varujan Pambuccian a declarat că minorităţile doresc înfiinţarea unei autorităţi naţionale speciale, care să se ocupe de problemele lor.



Pambuccian a declarat că "această autoritate ar trebui să fie independentă şi să fie ordonator principal de credite, adică să poată administra banii pentru minorităţi".

Deputatul a mai afirmat că minorităţile au constatat că, atît timp cît a existat un minister al minorităţilor, nu au întîmpinat probleme de natură materială, însă, în actuala formulă guvernamentală apar o serie de disfuncţii.

Preşedintele George Bush se va întîlni la Camp David cu preşedintele Rusiei Vladimir Putin. Cei doi lideri vor avea două zile de convorbiri privind războiul împotriva terorismului, Irak, Orientul Apropiat şi Iran.

Ieri, George Bush a spus că intenţionează să îi pună lui Putin întrebări legate de implicarea Rusiei în programul nuclear al Iranului. Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică a cerut Teheranului să dovedească pînă la 31 octombrie, că nu construieşte arme nucleare. Iranul susţine că programul său nuclear, în care este ajutat de Rusia, este destinat exclusiv unei utilizări civile.

Lidera Opoziţiei din Myanmar, Aung San Suu Kyi, laureată a pemiului Nobel, a părăsit spitalul unde a fost tratată şi a fost dusă la locuinţa sa de la Rangoon, unde se află sub arest la domiciliu. Într-o declaraţie a Guvernului se spune că Suu Qyi va continua să se odihnească la domiciliul ei, sub supravegherea medicilor.

Aung San Suu Kyi a fost arestată la 30 mai, după ce avuseseră loc ciocniri între adepţii săi şi membrii unei bande aliată a juntei militare care guvernează Myanmar-ul.

Cutia neagră a avionului MIG 21 Lancer prăbuşit, joi seara, lîngă localitatea clujeană Viişoara a fost recuperată şi este analizată de comisia care anchetează cazul – relatează Mediafax. Şeful Statului Major al Forţelor Aeriene, generalul maior Gheorghe Catrina, care conduce comisia de anchetă, a declarat că pilotului i s-a cerut să se întoarcă la bază în momentul în care a semnalat probleme legate de aerodinamica aparatului de zbor. Generalul a spus că, personal, regretă că pilotul – căpitan-comandor Sorin Popa, nu a luat decizia să îşi salveze în primul rînd viaţa.

Curtea Supremă de Justiţie a aminat din nou luarea uniei decizii in ce priveste recursul coloneilor Tudor Stanica si Mihai Creanga condamnati la inchisoare pentru complicitate la uciderea dizidentului Gheoghe Ursu.

Doi dintre judecatori s-au autorecuzat, sustinind ca sint in relatii de prietenie atit cu inculpatii cit si cu avocatii acestora. Sentinta va fi data pe 10 octombrie. Desi sint dati de mai mult timp in urmarire generala prin Interpol Stanica si Creanga sint inca in libertate.

Membrii Delegaţiei Permanente a PNL au aprobat cele trei documente care stau la baza realizării alianţei cu PD - a anunţat preşedintele liberal, Theodor Stolojan.

Cele trei documente - Platforma program, Protocolul politic şi Angajamentul, au fost fost adoptate simultan în şedinţa Delegaţiei Permanente.

În şedinţă s-au mai aprobat modificările la statutul PNL care au survenit în urma fuziunii cu PNL-Cîmpeanu şi a alianţei cu PD. "Această alianţă răspunde intereselor românilor dezamăgiţi de corupţia din România" - a afirmat Stolojan, care a precizat că la congresul PNL care va avea loc dumincă, va fi supusă aprobării delegaţilor din teritoriu modificarea la statut, care implică realizarea alianţei.

Diplomaţi şi personalităţi irakiene au luat parte la ceremonia funerară de la Bagdad, pentru Aquila al-Hashimi, membră a Consiliului de Guvernare a Irakului, un organism numit de Statele Unite.

Al-Hashimi a încetat din viaţă ieri, din cauza rănilor suferite sîmbăta trecută, cînd a fost împuşcată în abdomen de persoane neidentificate la Bagdad.

Reprezentantul special al Marii Britanii în Irak, Jeremy Greenstock a declarat: „Ne aducem tributul nostru umil de recunoştinţă acestei doamne de o calitate rar întîlnită şi ne rugăm ca sufletul ei să aibă parte de îndurarea divină.”

Al-Hashimi va fi înmormîntată în oraşul sfînt irakian Najaf, situat la circa 160 de kilometri sud de Bagdad.

Organizaţia pentru drepturile omului Amnesty International a condamnat, într-o declaraţie dată publicităţii la Geneva, ceea ce numeşte echivalentul unei "licenţe de a ucide”, care ar fi acordată militarilor americani din Irak.

În comunicatul Amnesty International se spune că „este inacceptabil faptul că forţele Coaliţiei par să utilizeze în continuare în Irak „forţă excesivă pe scară mare”, provocînd moartea unor civili. Amnesty International critică de asemenea „absenţa unor investigaţii serioase şi imparţiale ale cazurilor în care civili au fost omorîţi de forţele americane”.

Comunicatul organizaţiei adresează un apel liderilor de ţări care iau parte la sesiunea Adunării Generale ONU, cărora le cere să abordeze ceea ce Amnesty International numeşte „continua spirală a violenţei în Irak.”

Guvernul României afirmă într-un comunicat de presă că a aflat cu surprindere părerile ambasadorului Federaţiei Ruse la Bucureşti legate de discriminarea investitorilor ruşi şi de negocierile României cu Uniunea Europeană, exprimate în cursul unei vizite în judeţul Cluj.

În comunicat se afirmă că “întreaga problematică a negocierilor de aderare la UE aparţine exclusiv României, Comisiei Europene şi statelor membre UE. Calificativele acordate de Comisia Europeană României nu fac obiectul relaţiei noastre cu Federaţia Rusă, la fel ca şi negocierile de aderare la UE”.

La Palatul Victoria au fost semnate contractele de privatizare a trei societăţi: Tractorul Braşov, cumpărată de firma italiană Landini, Roman Braşov, achiziţionată de compania malaeziană Pesaka Astana, şi Aro Cîmpulung - privatizată cu Cross Lander, o firmă americană.