Republica Moldova urmeaza sa obtina vineri statutul de observator al Procesului de Cooperare in Europa de Sud-Est, in cadrul unei reuniuni ministeriale ce se desfasoara la Bucuresti, tara care detine presedintia anuala a organizatiei. Cu acceasi ocazie, Croatia va deveni membru cu drepturi depline.

Scopul procesulului de cooperare in Europa de Sud-Est este de a sprijini apropierea tarilor membre de structurile euro-atlantice.

Presedintele Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, Peter Schieder a cerut impunerea de sanctiuni asupra “regimului nedemocratic” de la Minsk.

Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite, Kofi Annan a declarat ca, din punct de vedere tehnic, alegerile din Irak programate pentru ianuarie 2005 mai sunt posibile. Annan si-a exprimat speranta sa trimita personal suplimentar in Irak, subliniind insa ca conditiile de securitate trebuie imbunatatite.

Ministrul de Externe irakian, Hosyar Zebari, a deplans sprijinul insuficient acordat de Organizatia Natiunilor Unite in organizarea alegerilor din ianuarie 2005.

Sergentul american, Ivan Frederick a fost condamnat la 8 ani de detentie pentru abuzuri fizice si sexuale asupra detinutilor irakieni din inchisoarea Abu Ghraib de langa Bagdad.

Elizabeth Jones, asistent al secretarului de Stat american pentru Europa şi Eurasia, a declarat la Bucuresti ca parteneriatul intre România si SUA va continua indiferent cine va cîştiga alegerile în cele două ţări.

Elizabeth Jones a tinut sa precizeze, potrivit Mediafax, că este foarte important pentru România să rezolve probleme precum: respectarea contractelor încheiate, transparenţa în procesul de achiziţie, distribuirea corectă a publicităţii guvernamentale în mass-media, aplicarea corectă a legislaţiei privind impozitele şi taxele, fără preferinţe politice.

Accesul jurnalistilor de la "România Libera" în Senat ramane suspendat pentru încă o săptămînă. Biroul Permanent al Senatului a cerut miercuri Comisiilor juridica şi pentru cultură să ofere in termen de o saptamana o soluţie în privinţa acreditarii ziarului "România Liberă" la Senat.

Singurii care au cerut anularea imediata a suspendarii acreditarii au fost vicepeşedintele Senatului, liberalul Paul Păcuraru şi liderul grupului Democrat, Maria Petre.

Preşedintele Uniunii Democrate a Maghiarilor din Romania, Marko Bela si liderul Partidului Noua Generatie, George Becali şi-au depus, joi, candidatura pentru alegerile prezidenţiale din Romania.

Presedintele Statelor Unite, George Bush a semnat o lege privind sustinerea democratiei in Belarus. Bush si-a exprimat ingrijorarea ca guvernarea Lukashenka devine “un regim de opresiune in inima Europei”.

Presedintele american a aratat ca alegerile si referendumul de duminica trecuta s-au desfasurat intr-o atmosfera de abuz si frica.

Legea prevede acordarea de sprijin financiar pentru organizatii neguvernamentale ce promoveaza democratia si pentru mass-media.

Ministerul de externe de la Minsk a calificat aceasta lege drept “o actiunie neprietenoasa” si reminiscenta a atitudinii de confruntare din timpul razboiului rece.

Presedintele rus, Vladimir Putin va intreprinde saptamana viitoare o vizita la Kiev, cu doar trei zile inainte de alegerile prezidentiale din Ucraina din 31 octombrie.

Candidatul opozitiei la presedintia Ucrainei, Victor Yuscenko a calificat vizita presedintelui rus drept un gest de sustinere pentru candidatul sprijinit de guvernul lui Leonid Kucima.

Organizatia Reporteri fara frontiere a cerut unui tribunal din Ucraina sa ridice sechestrul conturilor singurei televiziuni independente inaintea alegerilor prezidentiale.

Conturile bancare ale postului de televiziune Canalul 5 au fost sechestrate luni dupa ce unul din proprietarii acesteia a fost dat in judecata de un parlamentar.

Reporterii canalului 5 au amenintat sa intre in greva foamei, iar formatiunea de opozitie Ucraina Noastra a cerut o sesiune extraordinara a Consiliului suprem de securitate pentru a discuta ceea ce au numit, teroarea guvernamentala.

Intretimp, primarul Kievului a avertizat ca ar putea declara stare de urgenta daca nelinistile civile nu vor fi oprite.

Ministrul de Externe irakian, Hosyar Zebari a deplans sprijinul insuficient acordat de Organizatia Natiunilor Unite in organizarea alegerilor din ianuarie 2005.

Zebari a precizat ca ONU a trimis un număr insuficient de experti electorali in Irak, invocînd situaţia precară a securitatii in tara.

Natiunile Unite si-au retras personalul international din Irak dupa ce anul trecut o bomba plasata la sediul organizatiei din Bagdad s-a soldat cu moartea a 22 de persoane. Doar 35 de experti internationali ai Natiunilor Unite au fost trimisi de atunci in Irak, cursurile pentru functionarii irakieni organizandu-se in afara tarii.

Oficialitati franceze, britanice si germane urmeaza sa se intalneasca cu reprezentanti ai Iranului pentru a-i convinge sa renunte la programele nucleare.

Potrivit unor relatari, cele trei tari ar urma sa propuna Iranului tehnologii nucleare speciale, in schimbul sistarii programelor de imbogatire a uraniului, care ar putea fi folosit si pentru armele nucleare.

In acest fel, Germania, Franta si Marea Britanie cauta sa evite sanctiunile Natiunilor Unite fata de Iran, sanctiuni cerute de Statele Unite.

Secretarul general NATO, Jaap de Hoop Schefer, aflat intr-un turneu in Asia mijlocie, a discutat cu presedintele turkmen Saparmurat Niyazov posibilitatea utilizarii unor coridoareaeriene si terestre de transport prin Turkmenistan.

Peste 30 de mii de copii si tineri sant dati disparuti in Rusia in fiecare an, iar o jumatate de milion de copii din Rusia nu au un loc de trai - a anuntat astazi organizatia neguvernamentala Copii sant viitorul Rusiei.

Potrivit sursei citate, in ultimii 5 ani, au fost descoperite 190 de retele de trafic de copii. In acelasi timp, Fondul pentru educatie din Rusia a acuzat politicienii din Rusia ca-si aduc aminte de copiii strazii doar in timpul campaniilor electorale.

Aflata la Bucuresti, doamna Elizabeth Jones, asistentul secretarului de Stat american pentru Europa şi Asia, a declarat că în problema canalului Bîstroe este nevoie de colaborare şi cooperare.

La randul sau, ministrul român de Externe roman, Mircea Geoană a subliniat că semnalele transmise de Statele Unite către Kiev sau alte state din regiune care au un interes direct sau indirect în această problemă sunt importante.

Potrivit Mediafax, Elizabeth Jones şi ministrul de Externe Mircea Geoană au discutat si despre retragerea trupelor şi a armamentului rusesc din Transnistria.

Presedintele rus, Vladimir Putin a pledat in favoarea reformei care ar urma sa sporeasca prerogativele Kremlinului, reforma initiata dupa masacrul de la Beslan, potrivit careia deputatii urmeaza a fi alesi doar pe liste de partid.

"Cat priveste transformarile politice si reformele economice si cele ale organizarii statului si societatii, santem absolut transparenti. Nu planificam sa facem nimic ce nu ar fi cunoscut colegilor din tarile europene sau care nu ar fi aplicat in tarile europene sau in Uniunea Europeana ca intreg" - a declarat Vladimir Putin la o intalnire cu viceprim-ministrul italian, Gianfranco Fini.

Declaratia survine dupa criticile aduse de Statele Unite si Uniunea Europeana, potrivit carora reforma nu ar fi democratica.

25 de mii de militari rusi au murit in timpul celor doua razboaie din Cecenia - a anuntat organizatia de aparare a drepturilor omului din Rusia, numita Comitetul mamelor de soldati.

Liderul organizatiei, Valentina Melnikova a declarat ca numarul mortilor civili in Cecenia s-ar putea ridica la sute de mii.

Potrivit surselor oficiale ruse, numarul militarilor morti in razboiul din Cecenia este de numai 10 mii, cifra contestata de organizatiile neguvernamentale.

Cele 10 tari care au aderat anul acesta la Uniunea Europeana nu sunt pregatite sa adopte valuta unica europeana, Euro - se arata intr-un raport comun al Bancii Centrale si al Comisiei Europene.

Raportul face referinta la carente de buget si la inflatia mare. Raportul a fost deja calificat drept „usor pesimist” de catre ministrul de finante al Poloniei, care a spus ca tara sa va fi gata sa adopte Euro in 2007.

O organizatie internationala de monitorizare a alegerilor avertizeaza ca exista posibilitati de falsificare a alegerilor prezidentiale din Ucraina din 31 octombrie.

Potrivit organizatiei, alegatorii ar putea sa nu aiba acces la informatii esentiale pentru alegeri, iar listele alegatorilor ar putea fi intocmite incorect, lucru ce ar putea rezulta in falsificarea alegerilor.

Intre timp opozitia ucraineana a anuntat actiuni de protest pe intreg teritoriul Ucrainei.

Fortele de securitate israeliene intaresc securitatea premierului Ariel Sharon si a parlamentarilor ca urmare a tensiunilor politice produse de planul primului ministru de evacuare a coloniilor din Fasia Gaza.

Parlamentul urmeaza sa dezbata saptamana viitoare documentul, care este contestat de organizatiile colonilor israelieni.

Republica Moldova obţine al doilea an consecutiv 2,3 puncte din zece posibile şi se plasează pe locul 117 în clasamentul privind Indicele de Percepţie a Corupţiei calculat de Organizatia Transparency International pentru un numar de 146 de tari.

Potrivit indicelui perceperii corupţiei, în anul 2004 Republica Moldova se plasează printre cele mai afectate de coruptie trei ţări din Europa alături de Ucraina şi Georgia. In limitele Comunităţii Statelor Independente, Republica Moldova este pe locul cinci, după Belarus, Armenia, Rusia şi Uzbekistan, aceste ţări fiind percepute mai puţin corupte.

Experţii au ajuns astfel la concluzia că în Republica Moldova corupţia este combătută mai mult la nivel declarativ, iar în campania electorala asemenea declaratii ar deveni tot mai frecvente.

În şedinţa CNSAS din 4 octombrie a.c., în baza articolului 5, alineat 4 din Legea 187, în care, conform documentelor făcute publice de către Consiliu, se încadrează cazul preşedintelui P.R.M., Corneliu-Vadim Tudor, patru din cei opt membri în funcţiune ai Consiliului – Andrei Pleşu, Mircea Dinescu, Horia-Roman Patapievici şi Claudiu Secaşiu - l-au găsit pe C.-V. Tudor vinovat de a fi făcut poliţie politică.

Mai multe înscrisuri dovedesc negru pe alb că C.-V. Tudor a făcut în mod voluntar la Securitate, în timpul regimului lui Nicolae Ceauşescu, denunţuri de natură să aducă atingere gravă drepturilor şi libertăţilor unor marcanţi reprezentanţi ai culturii române, precum şi redacţiilor unor publicaţii literare (România literară, Convorbiri literare, Ramuri, Vatra, Secolul XX ş.a.), acuzate că ar urmări să creeze o stare de tensiune în România comunistă.

În pofida acestor documente, precum şi a multor articole din defuncta revistă Săptămîna, care dovedesc fără putinţă de tăgadă că preşedintele P.R.M. a fost nu doar un colaborator fervent al Securităţii ceauşiste, ci şi un stîlp al sistemului comunist, CNSAS, prin votul decisiv al şefului său, Gh.Onişoru, l-a declarat pe C.-V.Tudor exonerat de vina de a fi făcut poliţie politică. Gh.Onişoru a spus în presă, afirmaţie stupefiantă, că el, prin acest vot, a vrut să respecte legea (altfel, “i-am fi făcut o nedreptate lui Vadim”) şi că votul celor patru ar avea la bază nişte “răfuieli între grupări de scriitori”.

Ca urmare a acestei decizii a CNSAS, împotriva căreia au protestat vehement Andrei Pleşu, Mircea Dinescu şi H.-R. Patapievici, aceştia au fost ameninţaţi cu darea în judecată de către Corneliu-Vadim Tudor şi chiar de către Gh.Onişoru.

Într-un an electoral cu o presiune politică uriaşă, cu o presă controlată majoritar de puterea actuală, nu putem să privim decizia CNSAS decît ca pe un motiv foarte serios de îngrijorare cu privire la viitorul democraţiei româneşti. Ne solidarizăm cu membrii CNSAS care au protestat împotriva deciziei Consiliului şi considerăm drept flagrant neavenită şi profund dăunătoare prezenţa lui Gh.Onişoru în funcţia de preşedinte al CNSAS. Cerem, totodată, reanalizarea cazului C.V.Tudor, ceea ce ar fi un prim semn că activitatea CNSAS ar putea intra în normalitate.

Cum numele lui Gh.Onişoru a fost şi este asociat, prin accident biografic, cu spaţiul spiritual ieşean, noi, intelectuali ieşeni, am iniţiat acest protest şi facem un apel către colegii din ţară să ni se alăture.

Mariana Codruţ, scriitoare; acad. Al. Zub, directorul Institutului de istorie «A.D.Xenopol»; Alexandru Călinescu, profesor universitar; Livia Cotorcea, prof. univ.; Daniel Condurache, prof. univ.; Emil Brumaru, scriitor; Alexandru Lăzescu, analist politic; Michael Astner, scriitor; Dan Lungu, conf. univ.; Horaţiu Decuble, scriitor; prof.univ. Florin Platon, Decanul Facultăţii de Istorie, Univ. «Al. I. Cuza»; Dumitru Irimia, prof. univ.; Silviu Lupescu, directorul editurii Polirom; Adrian Neculau, prof. univ. ;Lucian-Dan Teodorovici, red. şef al editurii Polirom; Florin Lăzărescu, director de promovare la editura Polirom; Al. Andriescu, prof. univ.; Liviu Antonesei, scriitor; Cristina Irimia, redactor; Radu Andriescu, lector dr. univ.; Gabriela Gavril-Antonesei, redactor şef revista Timpul; Florea Ioncioaia, conf. univ.; Adrian Cioflâncă, jurnalist ; Ovidiu Nimigean, scriitor; Codrin-Liviu Cuţitaru, conf. univ.; MihaiUngurean, profesor; prof. univ. Ştefan Afloroaei, Decanul Facultăţii de Filosofie, Univ. « Al I. Cuza » ; Dana Lungu, redactor; Silviu Predeanu, fizician; Liliana Răileanu, prof.univ.; Ludmila Bejenaru, prof. univ.

Preşedintele interimar al Partidului National Liberal, Călin Popescu Tăriceanu, co-preşedinte al Alianţei PNL-PD, a fost nominalizat oficial pentru funcţia de premier, in cazul castigarii alegerilor.