Istoricul de origine română Randolph R. Braham, profesor la City University din New York, specialist în Holocaustul din Ungaria, a returnat presedintelui Iliescu ordinul Steaua Romaniei in semn de protest fata de atribuirea aceleasi distinctii lui C.V. Tudor. Într-o scrisoare deschisă adresată presedintelui Iliescu, profesorul Braham declara ca se vede obligat din punct de vedere moral să înapoieze medalia acordata ”dupa ce recent ati acordat onoruri la fel de mari unor persoane care de-a lungul anilor au întinat numele României prin campaniile lor anti-semite si de negare a Holocaustului.

Presedintele ales al Romaniei Traian Basescu a parasit conducerea Partidului Democrat in comformitate cu prevederile constitutiei. Partiul Democrat va fi condus in viitor de presedintele executiv Emil Boc, primarul orasului Cluj.

Emil Boc a avertizat: „Trebuie să învăţăm că puterea e trecătoare, că sîntem slujitorii puterii, nu stăpînii acesteia. Stăpînul puterii este poporul".

Consiliul Reprezentanţilor Unionali (un mini-parlameni al Uniunii Democrate a Maghiarilor din Romania) a adoptat o declaraţie de principiu privind continuarea negocierilor cu Alianţa D.A. PNL-PD, în vederea formării viitorului Guvern.

Potrivit declaratiei, UDMR va încheia o alianţă în vederea intrării la guvernare cu Alianţa D.A. PNL-PD doar dacă vor fi garantate obiectivele sale majore, printre care şi cel al autonomiei. Negocierile vor fi conduse de presedintele partidului Marko Bela.

Conducerea Partidului Social-Democrat din Romania a avut o videoconferinta cu liderii organizatiilor judetene in cursul careia presedintele in exercitiu Ion Iliescu a indemnat la pastrarea unitatii. Cu aceeasi ocazie s-a reconfirmat, conform agentiei Mediafax, revenirea lui Iliescu la conducerea PSD.

Administratia americana a salutat decizia Uniunii Europene de a incepe anul viitor negocieri de aderare cu Turcia. In opinia Casei Albe, integrarea Turciei in Uniunea Europeana va fi un cistig pentru ambele parti.

In cazul incheierii cu succes a tratativelor granitele Uniunii Europene se vor extinde la est pina in Iran, Irak si Siria.

La reuniunea la virf a Uniunii Europene, incheiata vineri seara, liderii de stat si guvern au mai decis inceperea negocierilor cu Croatia anul viitor si incheierea oficiala a negocierilor cu Romania si Bulgaria.

Romania si Bulgaria vor semna acordul de intrare in Uniunea Europeana in primavera anului viitor – urmind ca in 2007 sa devina membri cu drepturi pline.

In Israel, partidul conservator al premierului Ariel Sharon si Partidul Muncii din opozitie au incheiat un acord in vederea formarii unui guvern de unitate nationala. Astfel Sharon va avea majoritatea parlamentara necesara pentru a pune in aplicare planurile de retragere a coloniilor evreiesti din Gaza.

Statele Unite au radiat intreaga datorie a Irakului, in valoare de peste 4 miliarde de dolari. La sfirsitul lunii noiembrie, tarile creditoare din grupul de la Paris cazusera de acord sa stearga 80 la suta din datoria externa a Irakului. Este vorba numai de datoria fata de state, nu si fata de creditori particulari.

Conferinta internationala pentru protectia mediului, organizata sub egida ONU in Argentina, s-a incheiat fara un nou acord si fara ca Uniunea Europeana si Statele Unite sa fi ajuns la un compromis cu privire la emisiunile de gaze toxice. Este vorba de gazele despre care se banuieste ca provoaca asa-numitul efect de sera, care la rindul sau duce la incalzirea treptata a climei.

Statele Unite s-au retras acum trei ani din acordul de la Kyoto, care incearca sa impuna o limita asupra emisiilor de gaze, pe motiv ca acesta limiteaza si cresterea economica. Urmatoarea reuniune pe aceasta tema, informala, va avea loc la primavera, in Germania.

Consiliul European a aprobat la Bruxelles încheierea negocierilor de aderare cu România şi Bulgaria. Potrivit declaraţiei adoptate de liderii europeni la finalul reuniunii, România şi Bulgaria vor semna Tratatul de aderare în aprilie 2005, urmând să fie primite în Uniune în anul 2007, iar dacă nu îşi vor îndeplini toate angajamentele asumate, aderarea poate fi amânată cu un an.

Consiliul European a ajuns, în urma unor dezbateri aprinse, la o înţelegere cu Turcia să înceapă negocierile de integrare în octombrie 2005. Preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a spus că acordul reprezintă un nou început în relaţiile Uniunii Europene cu Turcia.

"Consider că am ajuns la o decizie astăzi care este bună pentru Turcia şi bună pentru Uniunea Europeană. Ea corespunde nevoile ambelor părţi şi ne permite să mergem înainte".

Primul ministru olandez, Jan Peter Balkenende a declarat în numele preşedinţiei Uniunii Europene că Turcia a acceptat să extindă acordul vamal cu Uniunea Europeană şi asupra părţii greceşti a insulei Cipru, admisă în Uniune în luna mai. Partea turcă a Ciprului a rămas în afara Uniunii Europene după eşuarea unui referendum de reunificare a insulei.

Consiliul European a aprobat şi începerea în aprilie 2005 a negocierilor admitere în Uniunea Europeană a Croaţiei.

Autorităţile ruse au declarat că vor organiza duminică licitaţia pentru vânzarea principalei unităţi de producţie a gigantului petrolier Yukos, în ciuda deciziei unui tribunal american de a opri licitaţia. Tribunalul american a interzis pe un termen de 10 zile unor bănci internaţionale să crediteze principalul potenţial cumpărător, concernul rus controlat de stat Gazprom. Dar Gazpromul a spus că a plătit totuşi taxa de participare la licitaţie. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a declarat că situaţia gigantului petrolier Yukos trebuie reglementată doar în conformitate cu legislaţia rusă şi a calificat drept “ideologică şi politizată” decizia tribunalului american din statul Texas.

Preşedintele Statelor Unite George Bush a semnat legea care prevede cea mai mare reformă din ultimii 50 de ani a serviciilor secrete americane, cu scopul de a elimina disfuncţionalităţile care au făcut imposibilă prevenirea atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001. George Bush a spus că în urma reformei agenţiile de informaţii americane vor deveni mai unite, mai eficiente şi mai bine coordonate. Legea promulgată azi de şeful administraţiei americane prevede între altele, înfiinţarea unui centru federal de combatere a terorismului.

Camera inferioară a Parlamentului de la Moscova, Duma de Stat a aprobat în prima lectură un proiect de lege care va extinde puterile guvernului în lupta împotriva terorismului. Potrivit documentului, autorităţile ruse vor putea declara stare de pericol terorist, dacă vor primi informaţii, chiar neconfirmate, care ar sugera că se pregăteşte un atac terorist pe teritoriul Rusiei. Proiectul de lege oferă autorităţilor posibilitatea ca pe perioada stării de urgenţă să impună diferite restricţii, între care să interzică demonstraţiile şi întrunirile publice.

Cei doi candidaţi la preşedinţia Ucrainei au făcut vizite simultane în oraşul Harkov din estul ţării, considerat un bastion electoral al premierului Victor Ianucovici. Liderul opoziţiei Victor Iuşcenco s-a întâlnit cu alegătorii în faţa uzinei de tancuri din Harkov, unde s-au adunat în jur de patru mii de simpatizanţi ai săi, promiţându-le etnicilor ruşi majoritari în regiunile de est ale Ucrainei că le vor fi protejate drepturile, dacă el va deveni preşedinte. Ianucovici şi Iuşcenco, potrivit unui anunţ al Comisiei Electorale Centrale, se vor confrunta luni într-o dezbatere televizată, cu şase zile înainte de repetarea alegerilor prezidenţiale pe 26 decembrie.

In Irak cel puţin şapte persoane au fost ucise în atacuri ale insurgenţilor la Mosul şi Kirkuk. Preşedintele consiliului local din Fallujah, Mohammed Ibrahim a declarat că locuitorii se pot întoarce treptat în oraş, după operaţiunea purtată luna trecută de armata americană şi forţele irakiene împotriva insurgenţilor, când din Fallujah au fugit în jur de 200 de mii de civili.

La nici 24 de ore după eliberarea din penitenciar a lui Miron Cozma, preşedinţia de la Bucureşti a anunţat revocarea decretului de graţiere a fostului lider al minerilor din Valea Jiului. In urma revocarii decretului, Miron Cozma a fost prins de Poliţie si dus la Penitenciarul Timişoara.

Agentia Mediafax relateaza, citind purtatorul de cuvint al sefului statului Corina Cretu, ca Preşedintele în exerciţiu Ion Iliescu a decis, în urma consultărilor cu premierul Adrian Năstase, revocarea decretului de graţiere a lui Miron Cozma şi a încă 44 de persoane.

Revocarea decretului de graţiere a lui Miron Cozma este rezultatul unei presiuni europene "evidente" - apreciază analistul politic Cristian Pîrvulescu, preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia.

Pîrvulescu a afirmat ca “gestul preşedintelui de a anula decretul de graţiere a lui Miron Cozma şi a celorlalţi 44 de condamnaţi nu repară eroarea politică şi semnificaţiile politice ale acesteia".

Şeful Delegaţiei Comisiei Europene în România, Jonathan Scheele a declarat că decizia preşedintelui Iliescu de a revoca decretul de graţiere a liderului minerilor Miron Cozma este la fel de surprinzătoare ca şi decizia de a-l graţia.

Oficialii Comisiei Europene s-au declarat, vineri, suprinşi de decizia preşedintelui Ion Iliescu de a-l graţia pe Miron Cozma, dar consideră că această decizie ţine de prerogativele preşedintelui României şi doar românii pot să judece un astfel de gest.

Liderul PRM Corneliu Vadim Tudor a afirmat, la conferinţa de presă a partidului, că rearestarea lui Miron Cozma, pe care o consideră "o nedreptate teribilă", poate crea din nou "tulburări" în Valea Jiului.

CV Tudor susţine că revocarea decretului survine "unor presiuni teribile" făcute asupra lui Ion Iliescu de mai mulţi "vînători de capete". "Adrian Năstase crede că se poate salva pe el dacă îl înfundă pe Miron Cozma, ceea ce e ridicol", a comentat preşedintele PRM.

Preşedintele ales Traian Băsescu a declarat că revocarea decretului de graţiere a lui Cozma reprezintă un succes al societăţii civile, al democraţiilor europene şi al Statelor Unite, dar a precizat că nu poate să accepte nici revenirea asupra decretului, deoarece răul s-a produs.

"Preşedintele Iliescu a intrat în istoria României cu Cozma de mînă în '90 şi iese din istorie tot cu Cozma de mînă, dar în 2004", a afirmat Traian Băsescu. El a adăugat că revocarea decretului reprezintă un succes al societăţii civile, dar şi al democraţiilor europene şi al Statelor Unite, care au avut reacţii extrem de severe.

Ministrul Finanţelor Mihai Tănăsescu ameninţă că demisionează din PSD dacă la conducerea partidului vine un politician ca Ion Iliescu.

"Decizia lui Ion Iliescu de a-l graţia pe Miron Cozma a dus România cu mulţi ani în urmă, iar eu nu voi mai rămîne în PSD dacă la preşedinţia partidului vine un politician ca Ion Iliescu", a declarat, vineri, Mihai Tănăsescu .

El a arătat că partidul a luat decizia de a se dezice total de actul lui Ion Iliescu şi i-a informat de această decizie pe Iliescu şi pe preşedintele PSD Adrian Năstase, aflaţi la Bruxelles.