În Irak generalul american Mark Kimmitt a descris drept calmă situaţia din oraşul Fallujah, la vest de Bagdad, unde trupele americane au purtat lupte în ultimele zile cu insurgenţi sunniţi.

"Puşcaşii marini sunt gata, la ordin, să continuie operaţiunile ofensive şi să distrugă forţele inamice în Fallujah. În acest moment, acţionăm pe cale politică şi urmărim să finalizăm negocierile astfel încât să fie îndeplinite condiţiile ultimatului nostru de a restabili autoritatea irakiană legitimă în acest oraş”.

Mii de oameni s-au folosit de întreruprerea focului vineri pentru a se refugia din Fallujah, unde în luptele din ultimele zile au murit, potrivit unor oficiali de la spitale din oraş, 600 de irakieni.

Generalul Kimmit nu a confirmat această cifră spunând că poate fi vorba de propagandă din partea insurgenţilor sunniţi. El a declarat că de la 1 aprilie au fost ucişi în luptele din întreaga ţară 70 de soldaţi ai coaliţiei conduse de americani şi 700 de irakieni.

Un cetăţean român a fost ucis şi un altul rănit în Irak urma unui atac asupra unui convoi de aprovizionare - au anunţat surse diplomatice române din Bagdad, citate de presa de la Bucureşti.

Este vorba despre doi civili, angajaţi ai unei companii de transport şi pază. Românul rănit se află în afara oricărui pericol. Militarii români din Irak nu au fost implicaţi în luptele din aceste zile.

Guvernul de la Bejing a confirmat că şapte cetăţeni chinezi au fost răpiţi ieri în Irak, la nord de Fallujah. Guvernul chinez, care nu a sprijinit războiul din Irak, a cerut eliberarea ostaticilor.

Primul ministru Japonez, Junichiro Koizumi a declarat că nu există informaţii clare despre situaţia celor trei japonezi răpiţi săptămâna trecută în Irak.

"Există o mulţime de informaţii diferite. Nu putem confirma vreun fapt cert în legătură cu soarta celor răpiţi”.

Militanţi irakieni au ameninţat că îi vor ucide pe civilii japonezi sechestraţi dacă trupele japoneze nu vor fi retrase din Irak. După discuţii la Tokyo cu vicepreşedintele american Dick Cheney, premierul Koizimi a reafirmat că cei 550 de militari japonezi, care desfăşoară în Irak operaţiuni umanitare, nu vor fi retraşi. Dick Cheney a salutat această decizie a Guvernului japonez.

Părinţii militarilor bulgari din Irak au cerut ca trupele bulgare să fie redislocate din oraşul Karbala într-o zonă mai puţin periculoasă. Un comitet al părinţilor, care s-a întâlnit azi cu preşedintele Bulgariei Georgi Parvanov, exercită presiuni pentru retragerea militarilor bulgari din Irak.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a criticat proiectul de lege care limitează dreptul la proteste publice în Rusia, din motive de securitate.

Proiectul înaintat de Guvern şi aprobat de Duma de Stat în prima lectură interzice demonstraţiile în apropierea clădirilor guvernamentale, a ambasadelor, a sediilor unor organizaţii internaţionale, precum şi blocarea drumurilor.

Potrivit preşedintelui Putin, condiţiile actuale din Rusia nu justifică luarea unor astfel de măsuri care să limiteze drepturile şi lebertăţile cetăţeneşti.

Vicepreşedintele principalului partid de opoziţie din Ungaria, FIDESZ, Nemeth Zsolt, preşedinte al Comisiei de politică externă a Parlamentului ungar, a declarat agenţiei Mediafax că Ungaria ar trebui să sprijine maghiarii din Transilvania pentru obţinerea autonomiei.

"Ungaria va deveni peste trei săptămîni membru al Uniunii Europene, iar România trebuie să mai facă paşi importanţi pentru a se integra, a spus Nemeth Zsolt. Noi vom sprijini România, dar totodată dorim ca în Uniunea Europeană să se integreze o Românie care asigură autonomie teritorială, culturală pentru maghiarii din Transilvania" - a declarat preşedintele comisiei de politică externă din Ungaria, care a întreprins o vizită neoficială în localitatea Sfîntu Gheorghe din România, unde s-a întîlnit cu reprezentanţii locali ai Uniunii Civice Maghiare şi ai Consiliului Naţional Secuiesc.

În regiunea minieră Kuzbas din Rusia, echipele de salvare au scos la suprafaţă din mina Taijina corpurile a 44 de mineri, morţi în explozia de gaze de duminică. Au fost salvaţi doar şase din cele 59 de persoane care se presupune că se aflau în mină în momentul exploziei.

Preşedintele american George Bush a respins acuzaţiile potrivit cărora nu ar fi dat curs unui avertisment FBI privind iminenţa unor atentate Al Qaida. Vorbind duminică în Texas, Şeful executivului american a precizat că memorandumul primit în 6 august 2001 nu conţinea nici un detaliu care ar fi permis declanşarea unor operaţiuni de contracarare.

John Kerrey, membru în Comisia congresului însărcinată cu elucidarea circumstanţelor atentatelor de la 11 septembrie, a publicat un articol în New York Times, în care susţine că autorităţile americane ar fi putut dejuca intenţiile teroriştilor. Totodată, Kerrey susţine că actuala strategie americană împotriva terorismului este greşită.

Agenţia Xinhua relatează că şapte cetăţeni chinezi au fost luaţi ieri ostateci în zona centrală a Irakului. Ministerul de externe de la Beijing a înfiinţat o echipă de diplomaţi care va coordona eforturile de eliberare a ostatecilor.

Soarta celor trei japonezi luaţi ostateci săptămîna trecută este în continuare neclară. Insurgenţii au ameninţat că îi vor omorî pe rînd dacă guvernul de la Tokio nu dispune retragerea trupelor nipone dizlocate în Irak.

Vicepreşedintele american Dick Cheney a avut convorbiri la Tokio cu premierul japonez Junichiro Koizumi. Deşi nu au fost date detalii asupra întîlnirii, se crede că reprezentantul american a susţinut ideea menţinerii trupelor japoneze în Irak. Premierul japonez Koizumi a respins de altfel cererea insurgenţilor irakieni de a retrage contingentul japonez aflat într-o misiune de reconstrucţie în Irak.

neoficial de încetare a focului dintre insurgenţii suniţi şi trupele americane. Mii de civili au profitat de acalmie pentru a părăsi oraşul.

Comandamentul american a făcut cunoscut că 12 soldaţi şi-au pierdut viaţa în ultimele 48 de ore. Numărul pierderile suferite de americani în ultima săptămînă se ridică la peste 60.

La Bagdad au fost semnalate explozii în zona în care se află cartierul general al forţelor americane. În acest cartier din capitala irakiană s-au înregistrat în ultima vreme frecvente atacuri cu mortiere. La Fallujah a fost respectat în cursul nopţii de duminică spre luni acordul...

Preşedintele american George Bush va avea astăzi o întrevedere în Texas cu omologul său egiptean Hosni Mubarak. Pe agenda convorbirilor se află situaţia din Irak şi planul premierului israelian de a evacua toate cele 21 de colonii evreieşti din Zona Gaza.

Va fi discutată şi iniţiativa americană a Orientului Mijlociu extins care prevede reforme economice şi politice cuprinzătoare. Preşedintele egiptean a avertizat în trecut Statele Unite să nu încerce să impună o soluţie unitară în toate ţările din zonă. Miercuri, Şeful executivului american va conferi la Washington cu prermierul israelian Ariel Sharon.

La Fallujah s-a înregistrat un exod de civili care fuseseră surprinşi în oraş de luptele din ultima săptămînă dintre forţele americane şi miliţiile sunnite care s-au soldat cu moartea a peste 600 de irakieni.

Acordul de încetare a focului anunţat de americani a fost prelungit pînă în dimineaţa zilei de luni.

Pe de altă parte, agenţiile de presă relatează că cetăţeanul britanic luat ostatec în urmă cu 6 zile a fost eliberat duminică, trezind speranţe şi pentru ceilalţi ostateci, printre care 3 japonezi, care continuă să se afle în mîinile insurgenţilor.

Televiziunea Al Jazeera a difuzat o bandă video în care o persoană mascată anunţa eliberarea altor 8 ostateci: 3 pakistanezi, 2 turci, un indian, un nepalez şi un filipinez. Ştirea nu a putut fi confirmată din alte surse.

Comandamentul forţelor americane a anunţat că în cursul ultimelor 48 de ore insurgenţii irakieni au omorît 8 soldaţi şi au doborît un elicopter Apache în aproprierea aeroportului de la Bagdad.

Vorbind la Fort Hood în Texas, preşedintele George Bush a calificat săptămîna care a trecut drept una deosebit de grea pentru trupele americane din Irak.

La încheierea unei conferinţe organizate de Amnesty International în Jemen a fost lansat un apel la adresa Statelor Unite în care se cere Washingtonului să declanşeze procedurile juridice împotriva deţinuţilor de la Guantanamo Bay sau, în caz contrar, să-i elibereze necondiţionat.

În apelul lansat la Sana se susţine că soarta celor peste 600 de deţinuţi, care se află în prevenţie fără să li se facă proces, constituie o încălcare fără precedent a drepturilor omului.

În cadrul partidului Likud va fi supus unui referendum la 29 aprilie planul premierului Sharon de dezangajare din teritoriile palestiniene, plan ce prevede între altele evacuarea unor colonii israeliene din Gaza şi Cisiordania.

Pe de altă parte, la Ierusalim s-a anunţat că doi consilieri ai lui Ariel Sharon au plecat la Washington pentru a pregăti vizita de miercuri la Casa Albă a premierului israelian.

În nordul Afganistanului au loc lupte între forţele generalului uzbec Dostum şi trupele comandatului tadjik Atta Mohammad. Agenţiile de presă relatează că forţele lui Dostum au încercat să cucerească oraşul Kod-i-Barq din provincia Balkh.

Ciocnirile survin după ca guvernul de la Kabul a trimis un contingent de 500 de soldaţi în provincia învecinată Faryab, a cărei capitală a fost cucerită de miliţiile lui Dostum la începutul săptămînii.

The Coordinating Council of the Audiovisual reinstated on Thursday the municipal radio and television stations Antena-C and EuroTV in their broadcasting rights. Antena-C and EuroTV will restart their activity immediately after the CCA decision is published in Monitorul Oficial.

The journalists from the two municipal broadcasters who were on hunger strike gave up their protest after hearing the CCA decision.

Claus Neukirch, spokesman for the OSCE Mission to Moldova, welcomed the CCA decision and expressed his hope that the two press institutions would go on air in the next days.

The electronic media watchdog suspended Antena-C and EuroTV two months ago, demanding the Chisinau City Hall to register the two broadcasters as distinct entities, in line with the audiovisual law.

The State Registration Chamber had registered on Tuesday the statutes of the municipal radio and television stations Antena-C and EuroTV Chisinau, presented by the Chisinau City Hall’s Department for Culture and Mass Media.

The government approved on Wednesday a draft legislation that bans teachers and students from taking part in protest actions - an initiative proposed by Communist parliamentarian Iuri Eriomin.

Some cabinet members expressed reservations about the draft law. According to BASA-Press, Justice Minister Vasile Dolghieru warned that the proposal violated human rights and the constitutional freedoms regarding participation in meetings.

Given these objections, Prime Minister Vasile Tarlev asked the legislature to specify that the ban would be limited to instances when teachers and students might be forced to take part in protest manifestations.

A Christian Democratic (PPCD) parliamentarian said that the initiative was a new attempt of the ruling party to prevent the participation of teachers and students in protests and to silence them when the Communists adopt unfair decisions.

The Government has abrogated the so-called „ voiding appeal“ that allowed the General Prosecutor to challange final court verdicts. The Justice Ministry said that the Government’s decision which needs to be passed by the Senate, correlated national jurisprudence and that of the European Human Rights Court.

The Deputy Chamber’s Defence Comission voted to shorten by two years the CNSAS Board’s mandate (National Council for the Study of the Archives of former political police Securitate).

By approving the PSD amendments to the Law concerning the citizens’s access to the Securitate files, the Defence Comission reduced the CNSAS Board members’ mandate to four years and put the institution under the control of the parliamentary comission supervizing the Romanian Information Service.

Horia Roman Patapievici, member of the CNSAS Board, denounced the vote in the Defence Comission, calling it an attempt to put CNSAS under political control.