Candidaţii la alegerile locale din 6 iunie vor trebui să depună declaraţii de avere, a hotărît, marţi, Biroul Electoral Central (BEC), prin votul majorităţii membrilor lui. Hotărîrea a fost luată cu zece voturi "pentru" şi patru voturi "împotrivă", ale PUR, PD, PNL şi PRM.

Membrii BEC au discutat, în şedinţa de marţi, despre Ordonanţa privind declararea averii de către candidaţii la alegerile locale, publicată, marţi, în Monitorul Oficial.

Europarlamentarul Ari Oostlander a făcut cunoscut că din cauza problemei cipriote Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European nu a putut dezbate raportul asupra României întocmit de Comisarul pentru extindere Gunther Verheugen.

Într-un interviu acordat Europei Libere, Oostlander a exclus posibilitatea ca raportul să fie discutat înaintea alegerilor pentru Parlamentul European din luna iunie.

Euro-parlamentarul olandez a insitat ca in acest moment, guvernul roman trebuie sa se concentreze asupra indeplinirii angajamentelor incluse in asa-numita “to do list”. “Guvernul Nastase nu a reusit inca sa instaureze domnia deplina a legii in Romania. Este problema care trebuie rezolvata inainte de a continua orice discutii tehnice” – a declarat Ari Oostalnder.

Autoritatile nord-coreene au declarat ca explozia masiva provocata saptamina trecuta de ciocnirea a doua trenuri de marfa a distrus peste 30 de cladiri oficiale. Cel putin 8.100 de familii au ramas fara adapost, iar paguba este estimata la peste 350 de milioane de dolari.

Nu se stie cum au calculat autoritatile nord-coreene amploarea pagubelor – ajutoarele internationale promise pina in acest moment se situeaza mult sub aceste estimari.

Tot potrivit informatiilor oficiale nord-coreene, explozia s-a soldat cu moartea a 161 de persoane. Peste 1.300 au foat ranite.

Comisia Europeana va infiinta un birou care sa coordoneze ajutoarele ce vor fi acordate partii turce din Cipru. Decizia a fost anuntata de comisarul european pentru extindere Gunther Verheugen dupa ce ministrii de externe europeni au aprobat ajutoare in valoare de 259 de milioane de euro pentru turcii ciprioti. Partea de nord a insulei nu va intra in UE la 1 mai, spre deosebire de zona locuită de greci.

Reprezentatii Crucii Rosii l-au vizitat pentru a doua oara pe fostul lider irakian Saddam Hussein, de la capturarea acestuia in decembrie anul trecut. Generalul american Mark Kimmit a refuzat sa spuna unde este detinut Saddam Hussein,dar referitor la vizita Crucii Rosii a declarat:

“Fortele de coalitie saluta rolul crucial al Crucii Rosii in garantarea drepturilor prizonierilor de razboi. Coalita va continua sa colaboreze cu Crucea Rosie pentru a ne respecta obligatiile in baza legislatiei internationale, care include dreptul Crucii Rosii de a vizita prizonieri de razboi”.

Libia a devenit un exemplu pentru alte tari, in momentul in care a renuntat la programele de dezvoltare a armelor de distrugere in masa – a declarat la Bruxelles, liderul libian Moamar Gadhafi. El a afirmat deasemeni ca Libia este hotarira sa joace un rol central in aplanarea conflictelor in lume.

La Bruxelles, prima sa vizita oficiala in afara Africii si Orientului Mijlociu din ultimii 15 ani, Gadhafi s-a intilnit cu Romano Prodi, presedintele Comisiei Europene.

Ministrul de Externe Mircea Geoană şi şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti Jonathan Scheele au discutat despre calendarul aderării României la UE, despre raportul care urma să fie ...

în Parlamentul European de comisarul Gunther Verheugen şi despre adopţiile internaţionale. Geoană a declarat, la finalul întrevederii, că Alin Teodorescu, cancelarul Guvernului, se află în aceste zile la Washington, unde are o discuţii pe tema adopţiilor cu oficiali americani.

Ucraina sprijina mentinerea integritatii teritoriale a Gerogiei - a declarat presedintele ucrainean Leonid Kuchma in cadrul intrevederii cu omologul sau georgian Mihail Saakashvili. Cei doi s-au intilnit la Kiev, unde au discutat intre altele despre situatia din regiunea separatista Ajara din Georgia.

Secretarul de stat american Colin Powell a declarat ca guvernul care va prelua conducerea Irakului de la 1 iulie va trebui sa renunte la o parte din prerogative pentru a permite fortelor militare americane sa actioneze fara ingradiri.

John Negroponte, propus de administratia Bush sa preia functia de ambasador american in Irak, a declarat ca un guvern de tranzitie ar putea fi ales inca inainte de tranferul suveranitatii programat pentru 30 iunie.

Negroponte, in acest moment inca ambasadorul Statelor Unite la Natiunile Unite, a facut aceasta declaratie in timpul audierilor din comisia pentru afaceri externe a Senatului american.

Dupa luni de negocieri dificile, Uniunea Europeana si Rusia au semnat un accord prin care prevederile tratatului de parteneriat si cooperare sint extinse si asupra noilor state membre in Uniune.

A fost semnata deasemeni o declaratie comuna in care sint stipulate solutiile gasite de Uniunea Europeana la o serie de probleme ridicate de Rusia: de la tranzitul bunurilor prin Kaliningrad la regimul vizelor.

Declaratia comuna se refera si la drepturile minoritatilor, fara a preciza vreo tara in care aceste drepturi ar trebui protejate in mod special.

Confederaţiile sindicale aşteaptă explicaţii legate de recomandările FMI privind politica salarială restrictivă, în condiţiile în care sindicatele şi patronatele ar urma să semneze zilele aceasta contractul colectiv de muncă naţional, ce prevede şi creşterea salariului minim pe economie.

Potrivit lui Marius Petcu, preşedintele CNSLR-Frăţia, dacă ar ţine cont de cerinţa FMI privind menţinerea salariului minim la nivelul de 2,8 milioane de lei, Guvernul ar demonstra că vrea să se prezinte "cu lecţiile bine făcute în faţa forurilor internaţionale, chiar cu sacrificarea binelui social".

Premierul britanic Tony Blair a declarat ca pentru moment Marea Britanie dispune de un numar suficient de militari in Irak, dar posibilitaea de a trimite mai multi soldati ramine deschisa. Blair a facut aceasta declaratie la o conferinta de presa la Londra care a urmat intrevederii cu omologul sau italian Silvio Berlusconi.

La rindul sau Berlusconi a precizat ca nu va retrage fortele italiene din Irak, desi patru cetateni italieni au fost rapiti recent.

La Madrid, premierul Jose Luis Rodriguez Zapatero a anuntat ca toate trupele combatante spaniole au fost retrase din Irak. Au ramas numai militarii care s-au ocupat de organizarea misiunii. Acestia vor pleca pe 27 mai.

Presedintele Bulgariei Georgi Parvanov a declarat ca trupele bulgare vor ramine in Karbala, dar a cerut de urgenta, sprijin militar substantial.

Televiziunea israeliana relateaza ca la Damasc s-au auzit cinci explozii puternice in seara zilei de marti. Potrivit aceleasi surse, in cartierul ambasadelor au fost semnalate schimburi de focuri si explozia unor grenade.

Televiziunea siriana, citata de postul de televiziune arab Al Jazeera, a informat ca la Damasc au avut loc ciocniri intre fortele de ordine si grupe de teroristi. Potrivit agentiei de stiri din Kuweit, oficialitati siriene ar fi declarat intre timp ca politia are situatia sub control.

Aviatia americana a lansat la Falluja un raid masiv de bombardament. Au fost atacate tinte din nordul orasului, unde se pare ca sint concetrati rebelii suniti. Noaptea trecuta, in aceeasi zona a orasului au avut loc lupte grele.

Pe de altă parte, fortele americane au ucis 64 de rebeli irakieni in imprejurimile orasului Najaf, centrul revoltei condusa de liderul religios Moqtada al Sadr.

Casa Albă a anunţat că preşedintele Statelor Unite George Bush a discutat la telefon cu omologul său rus Vladimir Putin despre intenţia actualei administraţiei de la Washington de a obţine o rezoluţie ONU pentru suplimentarea trupelor din Irak. Preşedintele Bush a discutat de asemenea cu regele Abdullah al Iordaniei despre întîlnirea lor programată pentru 6 mai.

Secretarul general al NATO Jaap de Hoop Scheffer a declarat că Alianţa va accepta un rol sporit în Irak, dacă vor fi îndeplinite o serie de condiţii. Aflat în vizită în Norvegia, Scheffer a afirmat că NATO ar putea intra în discuţie în legătură cu Irakul, dacă după 30 iunie puterea va fi preluată la Bagdad de un guvern irakian suveran şi legitim, iar acest guvern va solicita Alianţei ajutorul pe baza unei noi rezoluţiei a Consiliului de Securitate ONU, care să confere legitimitate şi un mandat specific unei forţe de stabilizare. Actualmente, Alianţa Nord-Atlantică sprjină logistic divizia condusă de polonezi în Irak.

Statele Unite au cerut Consiliului de Securitate ONU să adopte o nouă rezoluţie pentru dislocarea de trupe suplimentare în Irak. Apelul a fost făcut la Washington de către şeful diplomaţiei americane Colin Powell:

„Pentru a mări numărul celor care contribuie cu trupe şi alte forme de asistenţă în Irak, o nouă rezoluţie ONU ar fi foarte potrivită, pe măsură ce ne apropiem de data la care va avea loc transferul suveranităţii”.

Colin Powell a adăugat că Washingtonul se aşteaptă ca noul guvern de la Bagdad să ceară forţelor de securitate să rămînă în Irak şi să încurajeze venirea unor noi contingente. Statele Unite au aproximativ 130 de mii de militari în Irak.

La Washington, a avut loc o nouă rundă de consultări privind criteriile de selectare a ţărilor ce vor beneficia de fondurile programului american Millenium Challenge Account. Acest program prevede alocarea numai în acest an a unui miliard de dolari pentru un grup dintre cele mai sărace ţări aflate în tranziţie pentru realizarea reformelor structurale şi stabilizarea economică.

Ţările candidate, printre care se află şi Republica Moldova, vor trebui să corespundă anumitor criterii stabilite de donatori, inclusiv Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială. Decizia finală va fi luată de Congresul Statelor Unite.

Într-o declaraţie făcută Europei Libere, ambasadorul Republicii Moldova la Washington, Mihai Manoli, a relevat că discuţiile privind criteriile de selectare a ţărilor care vor beneficia de fonduri, ar putea dura pînă la toamnă. Deocamdată, nu se cunoaşte exact nici numărul ţărilor care vor fi admise în etapa finală.

Cu toate acestea, Republica Moldova speră să fie una dintre ţările beneficiare a acestor fonduri, care se aşteaptă să se ridice la zeci sau sute de milioane de dolari, dacă va corespunde criteriilor de preselecţie.

Secretarul de stat american Colin Powell şi-a exprimat regretul cu privire la rezutatul referendumului organizat în Cipru asupra planului ONU de reunificare a insulei: „Evident, suntem foarte dezamăgiţi. Credem că a fost pierdută o ocazie foarte rară. Oamenii şi-au exprimat însă voinţa, şi voinţa oamenilor trebuie ascultată.”

Respingerea de către ciprioţii greci a planului de renuficare iniţiat de Naţiunilor Unite înseamnă că legislaţia şi beneficiile Uniunii Europene nu vor fi valabile în partea de nord a insulei, partea turcă, atunci cînd Ciprul va intra în Uniune la 1 mai.

Comisarul European pentru extindere Gunther Verheugen a declarat că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru a oferi asistenţă sporită părţii de nord a insulei Cipru.

După ce şi-a exprimat regretul că ciprioţii greci au respins planul ONU de reunificare a Ciprului, Verheugen a declarat că Uniunea Europeană trebuie să ia măsuri pentru a evita izolarea turcilor ciprioţi care la referendumul de sîmbăta trecută s-au pronunţat în favoarea planului Naţiunilor Unite:

„În viziunea Comisiei Europene trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a uşura contactele între oameni; nu trebuie să creăm un sistem care să complice trecerea graniţei. În nici un fel nu trebuie să permitem o situaţie în care turcii să fie pedepsiţi de faptul că nu s-a putut ajuns la o înţelegere”.