In Republica Moldova sunt incalcate toate drepturile de care ar trebui să se bucure copiii - susţine vice-presedintele organizatiei “Salvati Copiii”, Mariana Ianachevici. Potrivit ei, copiilor moldoveni nu li se respecta cele mai elementare drepturi – la joaca si la educatie.

In cadrul unei mese rotunde oraganizata de Centrul pentru Drepturile Omului – instituţia avocatului parlamentar din Moldova - expertii au mentionat ca cele mai mari probleme cu care se confrunta atat organizatiile neguvernamentale din domeniul protectiei drepturilor copiilor, cat si autoritatile sînt traficul, abuzul si exploatarea copiilor.

Desi nu exista statistici - nici oficiale si nici neoficiale - privind numarul copiilor exploatati de unii patroni, specialistii afirma ca acest fenomen este tot mai des intilnit in Republica Moldova. Problema este însă cu atat mai grava cu cat pedepsele administrative pentru asemenea infractiuni sunt simbolice, de doar cinci salarii minime.

O alta problema este repatrierea copiilor traficati. Deoarece Republica Moldova nu este membra a Conventiei Europene privind repatrierea copiilor, procedura de readucere in republica a unui copil traficat este destul de anevoiaosa, intrucat autoritatilor de la Chisinau li se cer garantii precum ca acesti copii vor fi instruiti si vor avea un loc de trai permanent.

Expertii mai spun ca situatia privind respectarea drepturilor copiilor ar putea sa se schimbe spre bine daca vor fi pastrate structurile reponsabile de protectia drepturilor copiilor. In urma reformei administrativ-teritoriale, cand s-a trecut de la judete la raioane, multe dintre aceste structuri au fost desfiintate.

Şeful statelor majore reunite ale armatei americane, generalul Richard Myers a anunţat că se poartă discuţii asupra prerogativelor de care vor dispune autorităţile irakiene în privinţa operaţiunilor militare americane, după transferul puterii către un guvern irakian interimar la 30 iunie.

Potrivit lui Myers, rezultatele acestor discuţii vor lua forma unui acord între autorităţile irakiene, coaliţia condusă de Statele Unite în Irak şi Organizaţia Naţiunilor Unite.

Explozia unei maşini la Bagdad a ucis cel puţin două persoane şi a rănit alte 20. În luptele purtate noaptea trecută de forţele americane cu miliţiile liderului radical şiit Moqtada al-Sadr în apropiere de oraşele Kufa şi Najaf au fost ucişi doi militari americani şi aproximativ 20 de insurgenţi irakieni.

Preşedintele american George Bush a depus flori la mormîntul ostaşului necunoscut din Cimitirul Naţional Arlington, cu ocazia zilei de comemorare a militarilor americani căzuţi pe cîmpul de luptă.

Explozia unei bombe într-o moscheie şiită din oraşul pakistanez Karachi a ucis cel puţin 12 persoane. Atentatul pare a fi un act de răzbunare după asasinarea duminică a unui lider religios al musulmanilor sunniţi, Nazamuddin Shamzai.

Autorităţile din Arabia Saudită desfăşoară în întreaga ţară operaţiuni de căutare a trei agenţi din reţeaua teroristă Al-Qaida, care au scăpat din încercuirea forţelor speciale saudite după atacul de duminică din oraşul Hobar, în care au murit 22 de persoane.

Guvernul Bulgariei a semnat un contract cu o companie germană care va construi un depozit pentru deşeurile radioactive de la centrala nucleară de la Kozlodui. Capacitatea depozitului va permite stocarea volumului de deşeuri radioactive care ar rezulta din activitatea centralei nucleare de la Kozlodui într-o perioadă de 50 de ani.

Guvernul georgian a trimis trupe suplimentare în regiunea separatistă Osetia de Sud, dar le-a retras în scurt timp, în urma unor înţelegeri cu forţele ruse de menţinere a păcii în regiune. Potrivit autorităţilor georgiene, manevra a fost determinată de temerile că militarii ruşi vor desfiinţa punctele de control din Osetia de Sud, de la intrarea în sate cu populaţie majoritară georgiană.

Într-un raport de evaluare a integrităţii şi rezistenţei la corupţie a sistemului judiciar se constată că mai mult de jumătate dintre judecători confirmă existenţa presiunilor politice în rezolvarea cazurilor, incidenţa acestora fiind considerată frecventă în 19 la sută din cazuri".

În raportul publicat pe site-ul Ministerului Justiţiei se arată că, în legătură cu capacitatea sistemului judiciar de a rezista presiunilor nelegale exercitate asupra magistraţilor, "este necesar să existe garanţiile legale care să asigure independenţa acestora. Din acest punct de vedere, cea mai mare parte a judecătorilor consideră că aceste garanţii sînt fie insuficiente, fie chiar inexistente.

Primarul Chişinăului Serafim Urechean a declarat in cadrul sedintei Primariei ca va solicita Consiliului Municipal Chisinau sa destituie din functie mai multi ofiteri din conducerea politiei municipale daca acestia nu vor solutiona, in cel mai scurt timp, problemele vanzatorilor ambulanti din zona Pietei Agricole Centrale din capitala.

"Dezordinea care s-a creat in jurul pietei centrale se datoreaza politiei municipale, ea fiind, in ultimul timp, antrenata in jocuri politice dubioase. In prezent politia nu mai este dirijata de Primarie cum era inainte, ci de cei care sunt la guvernare", a spus Urechean.

Guvernul a amanat sine die introducerea sistemului certificatelor de inmatriculare provizorie a autoturismelor, devenite obligatorii, din 25 mai, pentru soferii ce se folosesc de masini aflate in proprietatea altor persoane.

Potrivit agenţiei Basa Press, motivul care a determinat Guvernul sa revina la aceasta problema a fost nemultumirea a mii de conducatori auto, care sunt pusi in situatia de a astepta zile intregi la sectiile de inmatriculare.

Premierul Vasile Tarlev a dispus constituirea unei comisii, condusa de ministrul Justitiei, Vasile Dolghieru, care, pana pe 2 iunie, sa formuleze un propuneri pentru ameliorarea situatiei.

Sute de jurnalişti au demonstrat la Podgorica în urma asasinării vineri a redactorului şef al cotidianului Dan, Dusko Jovanovici. Asasinatul este considerat relevant politic întrucît Jovanocivi întreţinea relaţii cu partidele de opoziţie şi criticase în repetate rînduri guvernul premierului Milo Djukanivic.

Un tribunal special din Istanbul a invocat recentele reforme juridice din Turcia pentru a respinge judecarea sub jurisdicţia sa a grupului de 69 de suspecţi în atentatele comise în noiembrie anul trecut asupra două sinagogi, a consulatului britanic şi a unei bănci britanice de la Istanbul. Într-un demers de armonizare a legislaţiei autohtone cu cea a Uniunii Europene, Parlamentul turc a aprobat luna aceasta o lege prin care urmează să fie desfiinţate aşa numitele tribunale ale securităţii statului.

Lipsa unui consens în privinţa persoanei care urmează să fie nominalizată pentru funcţia de preşedinte al Irakului a dus la amînarea pe mîine a unei reuniuni a Consiliului de guvernare irakian cu reprezentanţii Naţiunilor Unite şi ai administraţiei civile americane.

Majoritatea membrilor Consiliului de guvernare susţin candidatura actualului preşedinte al Consiliului Ghazi Ajil al-Yawer, în timp ce emisarul ONU în Irak Lakhdar Brahimi şi administratorul civil american Paul Bremer îl sprijină pe Adnan Pachachi.

Mahmoud Othman, reprezentant kurd în Consiliul de guvernare, a acuzat Naţiunile Unite şi administraţia americană că ar încerca să-şi impună candidatul fără să ţină seama de dorinţa Consiliului.

Un cleric musulman cu simpatii pro-taliban a fost asasinat lîngă moscheea în care oficia din oraşul pakistanez Karachi. Asasinatul a fost urmat de demonstraţii violente de protest ale discipolilor clericului care chemase la un război sfînt împotriva Statelor Unite în urma intervenţiilor armate din Afganistan şi Irak.

Curtea Supremă din Israel a dispus ca forţele armate să respecte drepturile populaţiei civile în cursul operaţiunilor din teritoriile palestiniene. Curtea dădea astfel curs petiţiei înaintate de mai multe grupări israeliene pentru drepturile omului care au criticat recenta intervenţie israeliană din tabăra palestiniană Rafah, intervenţie soldată cu 45 de morţi şi demolarea a zeci de locuinţe.

Ambasadorul britanic la Riad, Sherard Cowper-Coles a atras atenţia asupra posibilităţii unor noi atentate teroriste în Arabia Saudită. Vorbind în cadrul unei conferinţe de presă, Cowper-Coles a precizat că deţine informaţii potrivit cărora noi atacuri se află în stadiul final de pregătire.

Pe de altă parte, atacul de Hobar a fost condamnat de guvernele din Egipt, Kuweit şi Siria.

Premierul israelian Ariel Sharon a declarat că este hotărît să pună în aplicare planul său de retragere din Fîşia Gaza, chiar dacă pentru aceasta va fi nevoie de o remaniere guvernamentală.

Sharon a făcut această declaraţie în cursul şedinţei de azi a Cabinetului în care a prezentat o nouă variantă a planului său care prevede desfiinţarea treptată a coloniilor israeliene din Gaza şi retragerea din patru aşezări din Cisiordania.

Planul iniţial al premierului Sharon a fost respins în cadrul unui referendum organizat în rîndurile partidului Likud. Sondajele de opinie arată însă că majoritatea israelienilor sînt în favoarea retragerii din Fîşia Gaza.

Ministerul de interne saudit a făcut cunoscut că atacul terorist comis în oraşul Hobar s-a soldat cu 22 de morţi. S-a precizat că în cursul intervenţiei forţelor de securitate un terorist a fost ucis,

alţi trei reuşind însă să scape. Anterior autorităţile saudite anunţaseră că şeful grupării care luase ostateci zeci de cetăţeni străini, a putut fi capturat.

Întretimp un site islamist a publicat o înregistrare cu vocea prezumtivă lui Abdul Aziz al-Muqrin, despre care se crede că este iderul Al Qaida din Arabia Saudită. În fişierul audio publicat, Abdul Aziz al-Muqrin îşi asuma responsabilitatea pentru atacul de la Hobar.

Autorităţile elene au anunţat că un imigrant ilegal din Republica Moldova şi-a pierdut viaţa pe cînd încerca să treacă graninţa turco-greacă într-o zonă minată. Un al doilea moldovean s-a rănit în cursul tentativei de trecere ilegală a frontierei în aceeaşi zonă. Rănitul a fost internat într-un spital din Alexandroupolis şi este în afară de pericol de moarte.

Trupe paramilitare ale triburilor din provincia pakistaneză Waziristanul de sud au început să controleze traficul de pe şosele din zonă. Acţiunea survine după ce armata pakistaneză a reţinut ieri zeci de membri ai triburilor locale, cărora guvernul de la Islamabad le reproşează că nu au respectat un acord încheiat în urmă cu două luni.

La acea dată, liderii triburilor din Waziristanul de sud au căzut de acord să înregistreze şi să dezarmeze militanţii din zonă suspectaţi că întreţin legături cu talibanii şi cu reţeaua al Qaida.