Ministrul Culturii, Mona Muscă a declarat la o reuniune a parlamentarilor liberali, că va cere, personal, Parlamentului să înfiinţeze o comisie parlamentară de anchetă la posturile publice de radio şi televiziune.

"Acest lucru este necesar pentru că este vorba de bani publici, dreptul contribuabilului la informaţie şi obligaţia noastră să vedem ce se întîmplă cu banii publici", a spus Mona Muscă potrivit agenţiei Mediafax.

Ministrul Culturii a precizat că, în funcţie de rezultatele comisiei parlamentare de anchetă, va putea fi modificată legea referitoare la cele două instituţii.

In Rusia continua protestele impotriva deciziei guvernului de a inlocui o serie de facilitati pentru pensionari cu plati in bani. La Moscova peste 2.500 de persone au participat la o manifestatie organizata de partidul comunist.

Pe de alta parte, pentru a treia zi consecutiv continua protestele a peste 100 de rude ale victimelor de la Beslan, care cer o ancheta interantionala in legătura cu atacul terorist din septembrie anul trecut. Macelul de la Beslan s-a soldat cu moartea a peste 330 de oameni din care peste jumatate copii.

PNL şi PD se vor consulta pentru schimbarea preşedinţilor celor două Camere pentru că în prezent este o situaţie anormală în care majoritatea în legislativ are o culoare, iar conducerea Parlamentului are o altă culoare politică - a declarat premierul Călin Popescu Tăriceanu.

Premierul Călin Popescu Tăriceanu a declarat că susţine efectuarea unor anchete parlamentare la societăţile publice de radio şi televiziune. Vorbind în cadrul unei conferinţe de presă, Tăriceanu a precizat că o analiză a unei comisii parlamentare asupra activităţii celor două instituţii nu reprezintă o imixtiune a politicului în activitatea radioului public şi televiziunii publice.

"Cele două instituţii sînt publice, iar în ultimii ani au fost criticate de opinia publică şi de oficialii UE referitor la maniera lor de a-şi îndeplini activitatea. De cînd am ajuns prim-ministru nu am dat nici un telefon la Radio sau Televiziune şi nici nu o voi face, dar nici să fim luaţi de naivi, să se spună că am uitat cum s-au comportat în ultimii patru ani" - a spus Tăriceanu.

UDMR va milita pentru diminuarea atribuţiilor prefecţilor şi restrîngerea atribuţiilor acestora la supravegherea legalităţii actelor - a declarat, sîmbătă, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă, preşedintele Uniunii, Marko Bela, citat de Mediafax.

"Miniştrii nu vin cu secretari de stat de acasă, nu sînt baroni peste ministerele lor şi vrem oameni cu angajamente pe aceste funcţii" - a declarat, sîmbătă, la Braşov, într-o conferinţă de presă, premierul Călin Popescu Tăriceanu.

"Guvernul pe care-l conduc nu este unul de tehnocraţi, ci unul politic şi dorim ca la toate nivelurile decizionale să avem oameni cu responsabilitate politică pentru îndeplinirea obligaţiilor noastre electorale" - a spus Tăriceanu.

La ceremonia de investitură a noului preşedinte ucrainian Victor Iuşcenco vor participa mîine la Kiev delegaţii din peste 30 de ţări. Printre cei prezenti se vor numara preşedinţii Republicii Moldova şi României, Secretarul de stat american Colin Powell, Secretarul general NATO de Hoop Scheffer şi presedintele Poloniei, unul din principalii mediatori în cursul crizei politice de la sfîrşitul anului trecut.

Cu o zi înaintea inaugurarii noului preşedinte al Ucrainei, şeful administraţiei prezidenţiale Victor Medvechuk şi secretarul Consiliului naţional de securitate Vladimir Radchenko au demisionat. Medvechuk era considerat unul din cei mai puternici politicieni din Ucraina după preşedintele demisionar Leonid Kushma şi principala forţă în spatele vastei fraude electorale de anul trecut, care , odată dovedită, a determinatCurtea Constituţionalî să decida reorganizarea scrutinului.

Participanţii la conferinţa consacrată preîntîmpinării dezastrelor naturale, conferinţă desfăşurată la Kobe sub auspiciile Naţiunilor Unite, au susţinut ideea creării în Oceanul Indian a unui sistem de avertizare a valurilor tsunami care în urma cutremurului de pămînd de la 26 decembrie au omorît peste 225 de mii de oamni.

La reuniunea de la Kobe a fost adoptat totodată un plan de acţiuni care cere ţărilor din zonă să adopte strategii de combatere a dezastrelor la nivelul comunităţilor locale şi de a înfiinţa fonduri de asistenţă pentru sinistraţi.

Tensiunile crescînde dintre forţele guvernamentale şi rebelii din provincia indoneziană Aceh periclitează acţiunile de asistentă în zona devastată de valurile tsunami la 26 decembrie. În ciuda unui armistiţiu neoficial, autorităţile de la Jakarta au anunţat că în ultimele două săptămîni trupele guvernamentale au ucis 120 de insurgenţi care perturbau acţiunile de salvare din zonele sinistrate.

Explozia unui automobil capcană la moscheea al-Taf din Bagdad s-a soldat cu moartea a 14 credincioşi. Agenţiile de presă relatează pe de altă parte că un atentator sinucigaş a omorît cel puţin 7 oameni aruncîndu-se în aer în timpul unei nunţi celebrată de o comunitate şiită la Youssifiya, localitată situată la sud de Bagdad.

Ambele atacuri îndreptate împotriva musulmanilor şiiţi survin după publicarea joi a unui comunicat al teroristului Abu Musab al-Zarqawi în care se incita la acţiuni violente împotriva şiiţilor care sînt majoritari în Irak şi vor prelua probabil puterea în urma alegerilor de la 30 ianuarie.

Statele Unite au salutat decizia autorităţilor palestiniene de a desfăşura trupe de securitate în Fîşia Gaza cu scopul descurajării atacurilor comise de militanţi asupra unor obiective israeliene.

Purtătorul de cuvînt al Departamentului de stat a declarat că Washingtonul este încurajat de măsurile luate de noul preşedintele Mahmoud Abbas pentru a securiza Fîşia Gaza.

Agenţiile de presă relatează că premierul israelian Ariel Sharon a trimis preşedintelui palestinian Abbas felicitări cu ocazia sărbătorii musulmane Eid al-Adha.

Pe de altă parte, biroul de presă al preşedinţiei palestiniene a anunţat că se poartă în continuare convorbiri cu gruparea Hamas pentru a o determina să accepte un acord de încetare a focului, acord esenţial pentru reluarea negocierilor de pace cu Israelul.

Ministrul irakian al apărării Hazim Shaalan a declarat că după sărbătoarea Eid al-Adha, autorităţile de la Bagdad îl vor aresta pe omul politic Ahmad Chalabi pentru a-l preda Interpolului în legătură cu o fraudă bancară din Iordania. La rîndul său, Chalabi l-a acuzat recent pe ministrul apărării de a fi deturnat 500 de milioane de dolari din fondurile de apărare. Atît Chalabi cît şi Shaalan sînt musulmani şiiţi, dar candidează la viitoarele alegeri parlamentare pe liste concurente.

Slovenia şi Croaţia au căzut de acord să reia efortutile pentru soluţionarea disputelor bilaterale. La întrevederea premierilor sloven Jansa şi croat Sanader s-a convenit ca în cazul unui eşec al negocierilor bilaterale să se recurgă la un arbitraj internaţional în cazul disputei teritoriale legate de golful Piran de la Marea Adriatică.

Ministrul francez al apărării Michele Alliot-Marie s-a exprimat în favoarea unei apropieri între Moscova şi Uniunea Europeană, susţinînd că o astfel de evoluţie ar fi oportună nu numai din raţiuni geografice ci şi datorită "unui număr de probleme cu care se confruntă atît UE cît şi Rusia".

Adresîndu-se ziariştilor după o întrevedere cu omologul său rus Serghei Lavrov, ministrul de externe francez Michel Barbier a pledat la rîndul său pentru o mai bună colaborale militară între Uniunea Europeană şi Rusia.

Şeful diplomaţiei ruse a declarat că discuţiile cu reprezentanţii francezi s-au axat în special pe programul nuclear iranian şi pe situaţia din peninsula coreeană.

Preşedintele american George Bush a dat publicităţii o declaraţie cu ocazia sărbătorii islamice Eid al-Adha. Felicitînd credincioşii musulmani, preşedintele Bush aminteşte în mesajul său de contribuţiile aduse de americanii de confesiune islamică la moştenirea culturală şi spirituală a Statelor Unite.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat la Chişinău că România va fi cel mai puternic avocat al Republicii Moldova pentru integrarea în UE. Vorbind la încheirea convorbirilor cu preşedintele moldovean Vladimir Voronin, Traian Băsescu a adăugat că România nu va permite niciodată ca Moldova să fie şantajată pe plan energetic.

Cu o zi înainte de vizita preşedintelui Traian Băsescu la Chişinău, cabinetul de la Bucureşti a adoptat, la cererea guvernului moldovean, decizia de a relua livrările de energie electrică în R. Moldova, care se confruntă cu o criză energetică după oprirea furnizărilor de curent de către centrala de la Cuciurgan, controlată de administraţia separatistă transnistreană.

Preşedintele american George Bush a depus la Washington jurământul pentru cel de-al doilea mandat, declarând că va folosi următorii patru ani pentru a lupta pentru libertate oriunde în lume. Ceremoniile de învestire au avut loc pe fundalul unor măsuri de securitate fără precedent.

Premierul român Călin Popescu Tăriceanu a declarat: "Hotărârea Guvernului român prevede că vor fi furnizate Republicii Moldova în acest an 300 milioane kWh de energie electrică la preţul de pe piaţa românească, dar Chişinăul va plăti în mod curent consumul la preţurile mai mici de pe piaţa moldoveană, urmând ca diferenţa să fie restituită la vară în energie electrică.

Livrările de curent vor începe după ce guvernul moldovean va confirma oficial că va respecta înţelegerile la care s-a ajuns. Dar Guvernul român îşi asumă riscul că diferenţa nu va fi plăîtită şi va deveni în felul acesta cel mai important donator cu destinaţie socială pentru locuitorii Republicii Moldova".

Secretarul general al NATO se va număra printre numeroasele oficialităţi străine care vor participa duminică la depunerea jurământului de către noul preşedinte ucrainean, Victor Iuşcenco. Printre alţi şefi de stat, la ceremonia de la Kiev şi-au anunţat prezenţa preşedintele român Traian Băsescu şi preşedintele moldovean Vladimir Voronin.

Preşedintele României Traian Băsescu va face vineri la Chişinău prima sa vizită în afara ţării în calitate de şef al statului. Comunicate oficiale de la Bucureşti şi Chişinău precizează că Băsescu va merge în Republica Moldova la invitaţia omologului său moldovean Vladimir Voronin.

Ministrul român de Externe, Mihai Răzvan Ungureanu a declarat că România este interesată de încheierea unor parteneriate strategice şi de consolidarea misiunilor diplomatice din ţări precum Moldova, Ucraina şi Federaţia Rusă.

Despre Republica Moldova, Ungureanu a declarat că “este un stat independent. Sîntem pragmatici cu un stat independent. Vrem să facem în aşa fel încît investiţiile româneşti în Republica Moldova să se regăsească acolo unde pot concura".

Ne interesează Republica Moldova - a continuat ministrul de Externe de la Bucureşti - şi pentru că în graniţa ei se află un conflict nerezolvat şi putem oferi expertiză, cunoştinţe şi soluţii pentru rezolvarea conflictului transnistrean”.

Preşedintele român Traian Băsescu a declarat la şedinţa de bilanţ a Ministerului Public că, în momentul de faţă, se vede că România este afectată de un fenomen similar celor de tip mafiot şi le-a spus procurorilor că aderarea la Uniunea Europeană depinde de combaterea corupţiei la nivel înalt.

Potrivit agenţiei Mediafax, procurorul general Ilie Botoş a estimat la 1,5 milioane de dolari pe lună rulajul activităţilor ilicite în România şi a spus că economia subterană este sprijinită de oameni politici şi dirijată de persoane din structuri poliţieneşti.

Guvernul României a decis crearea unei comisii interministeriale care să pregătească două proiecte de lege cu privire la regimul proprietăţii. Premierul Călin Popescu Tăriceanu a declarat că primul proiect va reglementa problema despăgubirilor pentru proprietarii de imobile naţionalizate care nu şi-au primit proprietăţile în natură, iar al doilea se referă la modificarea legii fondului funciar. Din comisie vor face parte Ministerul Justiţiei, al Administraţiei şi Internelor, Agriculturii, de Externe şi Ministerul Culturii.