In Gagauzia au loc duminica alegeri pentru functia de bascan. In cursa se afla patru candidati si, dupa cum remarca unii analisti, este pentru prima data ca un candidat al opozitie are sanse de a cistiga.

Dupa deblocarea exporturilor de vin spre Rusia, experti din R.Moldova si Rusia vor relua negocierile privind exportul de carne. Potrivit unor surse din ministerul agriculturii de la Chisinau, citate de agentia Basa pres, negocierile vor avea loc intr-o terta tara. Aceleasi surse informeaza ca cel mai probabil, delegatia moldoveneasca se va intalni cu Serghei Dankvert, directorul Serviciului pentru control veterinar si fitosanitar din Rusia, in Ucraina.

Ca si in cazul vinului, exporturile de carne vor fi efectuate in viitor, conform principiului "Ghiseului unic", declara recent Alexei Gordeev, ministrul rus al Agriculturii.

Exploziile succesive a trei automobile capcana la Bagdad s-au soldat cu moartea a cel putin 38 de persoane. Alte peste 80 au fost ranite. Exploziile au avut loc in apropirea centrului comercial al orasului.

Cazul Litvinenko continua sa faca victime, chiar dupa moartea fostului spion rus, iradiat cu poloniu 210. Sotia lui Litvinenko si avocatul italian Mario Scaramella au fost ambii iradiati – au constatat medici britanici. Scaramella a fost ultima persoana intilnita de Litvinenko inainte de a se imbolnavi.

Pe de alta parte, in cazul fostului premier rus Igor Gaidar nu s-a constata nici o urma de iradiere. Este concluzia medicilor irlandezi care l-au ingrijit imediat dupa ce subit, lui Gaidar i s-a facut deosebit de rau. Fostul premier se afla la Dublin pentru o conferinta Intretimp Gaidar este internat intr-un spital din Moscova, iar medicii nu reusesc sa stabileasca cauzele bolii.

In Liban cresc tensiunile intre simpatizantii miscarii radicale Hezbollah si guvernul pro-occidental al premierului Fuad Siniora. Zeci de mii de persoane au demonstrat la Beirut cerind demisia premierului. La Washhington, un purtator de cuvint al Departamentului de stat a acuzat Siria si Iranul, ca ar instiga la aceste proteste.

Aderarea la acordul Schengen a celor 10 state admise in Uniunea Europeana in 2004 ar putea fi aminata pina in 2008 - este aprecierea presedintiei finlandeze a UE. In acest moment, din acordul Schengen, care a abolit controlul intern de granite, fac parte 15 tari, inclusiv Norvegia si Islanda care nu sint membre UE. Motivele invocate pentru aminarea extinderii spatiului Schengen sint de ordin tehnic.

Ministrul moldovean de Externe Andrei Stratan i-a spus reprezentantului special al Uniunii Europene pentru Republica Moldova, Adriaan Jacobovits de Szeged, că autorităţile de la Chişinău doresc extinderea monitorizării europene a graniţei moldo-ucrainene. La întrevederea avută la Chişinău cei doi s-au pronunţat pentru reluarea fără precondiţii a negocierilor de rezolvare a problemei transnistrene în formatul 5 + 2.

Camera superioară a Parlamentului din Uzbekistan, Senatul, a votat pentru revenirea ţării în Orgaţizaţia Tratatului de Apărare Colectivă. Condusă de Rusia, organizaţia reuneşte alte 5 foste republici sovietice. Uzbekistanul a parasit organizatia în 1998 alaturindu-se structurii regionale de orientare pro-occidentală GUAM, din care s-a retras intretimp.

Mediile britanice relatează că poloniu 210 ar fi fost găsită şi în analizele italianului Mario Scaramella, persoana de contact cu care Aleksandr Litvinenko s-a întâlnit la Londra pe 1 noiembrie. Aceste informaţii nu au fost confirmate deocamdată oficial. Miercuri Scaramella declarase că analizele ce i se făcuseră până atunci nu depistaseră substanţe radioactive în organismul său.

Ministrul armean de Externe Vartan Oskanian a minimalizat importanţa declaraţiilor făcute de preşedintele azer Ilham Aliyev, care a spus că Armenia şi Azerbaijianul se apropie de etapa finală a negocierilor de rezolvare a problemei din Nagorno-Karabakh. Potrivit lui Oskanian, o astfel de declaraţie ar fi prematură.

Fostul premier rus Mikhail Kasyanov, acum unul din liderii opoziţiei liberale, a făcut apel la boicotarea alegerilor parlamentare de anul viitor. Kasyanov a declarat agenţiei Reuters că participarea opoziţiei la aceste alegeri va fi o “imitare a democraţiei”. Fostului premier rus, despre care se crede că va candida din partea opoziţiei la scrutinul prezidenţial din Rusia din 2008, a acuzat autorităţile de la Kremlin că ar intenţiona să manipuleze alegerile parlamentare pentru a asigura victoria forţelor loiale.

Guvernul Cehiei a anunţat oficial deschiderea pieţei muncii, fără restricţii, pentru români şi bulgari, după aderarea celor două ţări la Uniunea Europeană la 1 ianuarie. Decizia a fost luată la o şedinţă de guvern prezidată de premierul Mirek Topolanek, din partidul civic-democrat.

„Ne numărăm printre ţările care fac ele însele eforturi pentru ridicarea restricţiilor discriminatorii impuse nouă de alţi membri ai Uniunii Europene. Noi înşine suntem victimele unui asemenea moratoriu. Şi ce nu vrem să ne facă alţii, n-o să facem nici noi românilor şi bulgarilor, mai ales că analiele arată că ei nu vor fi o problemă pentru piaţa muncii din Cehia”, a spus premierul Cehiei, Mirek Topolanek.

Potrivit postului naţional de radio de la Praga, în Cehia, ţară cu zece milioane de locuitori, trăiesc aproximativ 3000 de bulgari şi români.

Potrivit indicelui corupţiei în 2006, dat publicităţii de Institutul de cercetări sociologice Galup, Finlanda estea cea mai puţin coruptă ţară dintr-o listă de 101, în timp ce Lituania este ţara cea mai coruptă. Ambele ţări fac parte din Uniunea Europeană. România este pe locul 90, în partea a doua a clasamentului, în compania ţărilor corupte. Pe când ţări ca Uzbekistanul au intrat în primele 20 cel mai puţin corupte ţări. Clasamentul făcut de Galup este rezultatul unui sondaj de opinie, în care cetăţenii ţărilor vizate au fost întrebaţi cât de răspândită cred că este corupţia în instituţiile de stat şi în mediul de afaceri.

Parlamentul din Ucraina a votat în favoarea demiterii ministrului de Externe, Boris Tarasiuk şi a ministrului de Interne, Iurii Luţenko, ambii aliaţi ai preşedintelui pro-occidental Victor Iuşcenco. Cei doi miniştri au rezistat aproximativ 3 luni în guvernul premierului pro-rus Victor Ianucovici. Ieri, înaintea votului din Parlament, şeful statului a acuzat conducerea Guvernului de „uzurparea puterii” şi a avertizat că va contesta demiterile la Curtea Constituţională.

Comisia Europeană si-a exprimat temeri că Rusia se pregăteşte într-adevăr să interzică importurile de carne din unele sau din toate ţările Uniunii Europene, după aderarea României şi Bulgariei pe 1 ianuarie. Purtătorul de cuvânt al Comisiei, Philip Tod a spus că oficalităţile europene vor continua însă sa faca eforturi pentru a convinge Rusia că o astfel de măsură este nejustificată.

Papa Benedict al 16-lea a părăsit Turcia, încheindu-şi prima vizită făcută într-o ţară majoritar musulmană. La plecarea de la Instanbul, Papa şi-a exprimat speranţa că vizita sa de patru zile va contribui la „o mai bună înţelegere” între confesiuni. Suveranul Pontif şi-a folosit cea mai mare parte a călătoriei pentru a aplana tensiunile provocate în lumea islamică de remarcile pe care le făcuse în septembrie despre relaţia între violenţă şi profetul Mahomed.

Zeci de mii de suporteri ai Hezbollah şi ai aliaţilor politici pro-sirieni ai mişcării au luat parte la o demonstraţie pe străzile Beirutului, cerând demisia guvernului libanez pro-occidental. Demonstranţii au afirmat că premierul Fuad Siniora ar fi o marionetă a Statelor Unite şi au cerut înlocuirea guvernului său cu unul pe care-l numesc „de unitate naţională”. Premierul Siniora a declarat că va rezista protestelor şi unei posibile tentative de lovitură de stat.

Premierul irakian Nuri al-Maliki a declarat că forţele irakiene vor fi pregătite să preia controlul asupra securităţii din Irak până în iunie anul viitor. El a făcut declaraţia televiziunii ABC la Bagdad, după întoarcerea din Jordania unde s-a întâlnit cu preşedintele american George Bush. Între timp s-a anunţat că din Irak a fost retras ultimul militar din contingentul italian care a făcut parte din coaliţia internaţională condusă de Statele Unite.

Nou alesul Parlament danez a aprobat cu o diferenţă de voturi minimă amnistierea a aproximativ 30 de mii de solicitanţi de azil, care au venit în Danemarca înainte de luna aprilie 2001. Moţiunea a fost sprijinită de o coaliţie largă a forţelor de stânga, dar criticată de creştin-democraţii premierului Jan Peter Balkenende, deveniţi minoritari.

Medicii britanici au început autopsia lui Aleksandr Litvinenko, încercând să afle când şi cum i-a fost administrată fostului agent secret rus substanţa radioactivă care l-a ucis. Litvinenko a decedat săptămâna trecută la Londra. În analizele sale au fost găsite urme de poloniu 210, o substanţă radioactivă rar întâlnită. În cursul investigaţiilor, autorităţile britanice au găsit urme de radioactivitate în alte 12 locuri, inclusiv la hotelul unde locuia Litvinenko.

Poliţia irlandeză a anunţat că a deschis o anchetă în cazul gravei îmbolnăviri a fostului premier rus Yegor Gaidar în timpul unei vizitei recente în Irlanda. Lui Gaidar i s-a făcut brusc rău, după o conferinţă la Dublin, unde si-a prezentat săptămâna trecută o carte. Medicii de la Moscova care-l tratează nu au reuşit să stabilească diagnoza, spunând că nu au depistat vreo cauză naturală a îmbolnăvirii.

În România a fost marcată astăzi Ziua Naţională. Au fost organizate manifestaţii în mai multe oraşe, inclusiv o paradă militară la Bucureşti, urmărită între alte oficialităţi şi politicieni de preşedintele Traian Băsescu.

Rusia se va opune, la reuniunea ministerială a OSCE programată pentru săptămâna viitoare la Bruxelles, menţionării angajamentelor de la Istanbul privind Moldova şi Georgia, a declarat reprezentantul oficial al Ministerului rus de Externe, Mihail Kamînin într-un interviu pentru agenţia RIA Novosti. Nu vom accepta, a spus Kamînin, nici un fel de text care ar face o legătură incorectă între aceste angajamente şi ratificarea tratatului adaptat privind Forţele Convenţionale în Europa. Ţările occidentale din NATO condiţionează ratificarea Tratatului prin îndeplinirea de către Rusia a angajamentelor luate la Istanbul în 1999, când s-a obligat să-şi retragă trupele şi armamentul din Republica Moldova şi Georgia.

Premierul irakian Nuri Al Maliki a declarat ca fortele de securitate irakiene vor putea sa preia controlul asupra securitatii Irakului pina in luna iunie a anului viitor. Declaratia a fost facuta intr-un interviu cu o televiziune americana, dupa intrevederea pe care a avut-o la Amman cu presedintele american George Bush. Al Maliki a cerut liderilor shiiti sa puna capat boicotului si sa revina in viata politica a tarii. Liderii shiiti au boicotat sedintele parlamentului si guvernului pentru ca premierul s-a intilnit cu presedintele american

Papa Benedict al 16-lea a devenit al doilea suveran pontif care a vizitat o moschee. Papa Benedict a vizitat moscheea Albastra de la Istanbul si a pastrat un moment de reculegere. In cursul vizitei sale in Turcia, suveranul pontif a lansat mai multe mesaje de reconciliere cu musulmanii.