Casa Albă a anunţat că preşedintele Statele Unite a avut o comvorbire telefonică cu premierul israelian Ehud Olmert cu care a discutat modalităţile de scoatere din impas a procesului de pace în Orientul Mijlociu.

Cetăţenii Republicii Moldova vor beneficia gratuit de viză pentru intrarea în România, începînd de la 1 ianuarie 2007, iar cetăţenii români nu vor avea nevoie de viză pentru a intra pe teritoriul moldovean, a anunţat ministrul român de interne Vasile Blaga. O viză pentru România costă între 60 şi 90 de euro, dar potrivit acordului încheiat în acest sens între Bucureşti şi Chişinău, contravaloarea ei, în cazul cetăţenilor moldoveni, va fi plătită din bugetul de stat al României.

Comunitatea internaţională reacţionează la încetarea din viaţă a preşedintelui turcmen Saparmurat Niazov. Purtătorul de cuvînt al Consiliului pentru securitate naţională din Statele Unite Gordon Johndroe a spus că America doreşte extinderea relaţiilor sale cu Turcmenistanul. Preşedinţia finlandeză a Uniunii Europene a cerut autorităţilor turcmene ca tranziţia politică din ţara lor să respecte standardele internaţionale. Ministrul rus de externe Lavrov şi-a exprimat speranţa că transferul puterii va respecta legea şi va fi în beneficiul cetăţenilor turcmeni.

După ce s-a anunţat încetarea din viaţă a lui Niazov, Organizaţia Repoteri Fără Frontiere a cerut autorităţilor din Turcmenistan eliberarea tututor deţinuţilor politici şi a jurnaliştilor din închisorilor turcmene. Fundaţia Helsinki din această ţară estimează că în Turcemnistan există apropximativ 4000 de deţinuţi politici.

Ministrul moldovean al reintegrării Vasile Şova împreună cu reprezentanţi ai diplomaţiei ruse şi ai consiliului rus de securitate s-au pronunţat reluarea negocierilor pentru rezolvarea conflictului transnistrean. Ministerul reintegrării de la Chişinău a anunţat că la convorbirile purtate recent la Moscova pe această temă s-a cerut relansarea negocierilor în formatul 5+2, suspendate în februarie 2006.

Condamnarea comunismului ca act politic asumat de către Preşedintele României Traian Băsescu nu închide, ci deschide un proces de clarificare a adevărului istoric, se spune într-un comunicat de presă al profesorului Vladimir Tismăneanu, preşedintele comisiei prezidenţiale de studiere a regimului comunist. Membrii comisiei vor lua în considerare propuneri, sugestii şi remarci critice care să ducă la îmbunătăţirea textului raportului, obiectivul lor fiind de a păstra deschis dialogul cu toate forurile academice şi instituţiile interesate de această temă. Profesorul Tismăneanu răspunde astfel protestului Patriarhiei Române în legătură cu cîteva subcapitole ale raportului în care patriarhii Justinian Marina, Iustin Moisescu şi Teoctist Arăpaşu sînt acuzaţi că au colaborat cu regimul comunist.

Fostul ministru al Economiei şi comerţului Codruţ Şereş a fost audiat de Parchetul instanţei supreme în calitate de învinuit în dosarul privatizărilor din domeniul energetic, sub acuzaţia de "spionaj şi trădare". Şereş a declarat că e nevinovat şi şi-a exprimat speranţa că procurorii care anchetează cazul vor fi obiectivi.

Ministrul de externe german Frank Walter Steinmeier a cerut autorităţilor ruse să facă lumină în privinţa uciderii lui Aleksandr Litvinenko şi a jurnalistei Ana Politkovskaia. După convobirile avute la Moscova cu omolgul său rus, Steinmier a spus că aceste crime au generat pagube imense imaginii pe care o are Rusia în Occident.

Ministrul rus de externe Sergei Lavrov a avertizat ţările implicate în anchetarea uciderii fostului agent rus Aleksandr Litvinenko să nu politizeze excesiv acest caz. Litrvinenko a decedat la Londra luna trecută, după ce a fost iradiat cu poloniu 210. Urme ale acestei substanţe radioactive au fost găsite după moartea lui Litvinenko în cîteva locuri din Germania şi Marea Britanie. Poliţia din aceste ţări anchetează cazul.

Dacă legile siguranţei naţională elaborate de Guvern nu vor fi depuse până la 1 februarie la Parlament, parlamentarii liberali vor face acest lucru, a anunţat preşedintele Camerei Deputaţilor, liberalul Bogdan Olteanu. El a mai spus că neadoptarea pachetului legilor siguranţei naţionale reprezintă este una din neîmplinirile importante ale Camerei Deputaţilor în anul 2006.

Senatorii PNL Norica Nicolai şi Teodor Meleşcanu au prezentat o propunere legislativă de modificare a Legii cetăţeniei române, prin care persoanele care doresc să dobÎndească cetăţenia română o pot solicita după un an de la stabilirea domiciliului în România. "În urma vizitelor în Republica Moldova, precum şi la sesizările a numeroşi cetăţeni, am constatat că există un blocaj şi o lipsă aproape totală de funcţionalitate a prevederilor actualei legi privind cetăţenia, mai ales în ceea ce priveşte cetăţenii din Republica Moldova", a spus Teodor Meleşcanu, adăugînd că un alt argument al acestei propuneri este legat de aderarea României la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007.

Iranul a cerut comunităţii internaţionale să nu mai dea ultimatumuri legate de programul său nuclear. Ministrul de externe iranian Manucer Motaki a cerut ţărilor implicate în soluţionarea dosarului iranian să continue negocierile şi să renunţe la limbajul ameninţător. Consiliul de securitate ONU revizuieşte în aceste zile proiectul unei rezoluţii legate de programul nuclear iranian. Rusia a declarat că documentul pedepseşte prea aspru Iranul pentru ambiţiile sale nucleare.

Republica Moldova şi-a dat acordul pentru aderarea Federaţiei Ruse la Organizaţia Mondială a Comerţului. Anunţul a fost făcut la Chişinău de ministrul economiei Igor Dodon.

Republica Moldova a fost unul din ultimii membri ai OMC care mai aveau de încuviinţat aderarea Rusiei.

Recent, Moscova a primit aprobarea Statelor Unite, dar Georgia nu şi-a dat încă acordul.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că în ultima vreme relaţiile Federaţiei Ruse cu Moldova şi Ucraina s-au îmbunătăţit, dar dialogul cu Georgia rămâne tensionat. Lavrov a făcut această constatare la o conferinţă de presă de bilanţ, ţinută la Moscova.

Cu aceeaşi ocazie, el a criticat Occidentul pentru că ar evalua părtinitor starea democraţiei în Rusia şi a spus că pentru unii, renaşterea rapidă a Rusiei ar fi o supriză neplăcută.

La Kiev, ministrul de externe Boris Tarasiuc a fost împiedicat, a doua oară în două săptămâni, să participe la şedinţa guvernului.

Luna trecută, Tarasiuc a fost demis de parlamentul dominat de forţele fidele premierului Victor Ianucovici. Ulterior, el a fost repus în funcţie prin decret prezidenţial şi hotărâre judecătoarească.

Tarasiuc a rămas ultimul ministru ucrainean apropiat liderilor aşa-numitei revoluţii portocalii de acum doi ani.

Persoanele care au furat un tablou din muzeul Ermitaj l-au înmânat liderului comuniştilor, Ghenadi Ziuganov, ca să-l înapoieze autorităţilor. Ziuganov a povestit că la sediul comuniştilor ruşi a sunat cineva care se afla peste drum de clădire şi a spus că vrea să predea tabloul de la Ermitaj.

Pictura, a cărei autenticitate a fost între timp confirmată, este semnată de un maestru francez din secolul 19 şi se numeşte Scăldătoare la Harem.

Preşedintele Statelor Unite George Bush a spus că “tinde să creadă” că ţara sa are nevoie de mai mulţi militari permanenţi, atât în forţele armate, cât şi în marina militară. Vorbind la o conferinţă de presă de sfârşit de an, Bush a mai spus că în 2007 războiul irakian va implica decizii dificile şi sacrificii din partea americanilor.

Preşedintele Bush a promis de asemenea că pentru găsirea unei soluţii în Irak va coopera atât cu partidul său republican, cât şi cu opoziţia democrată.

În parlamentul de la Bucureşti a avut loc o şedinţă solemnă dedicată intrării României în Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007. La şedinţă a vorbit şi preşedintele Traian Băsescu, care a mulţumit românilor pentru sacrificiile acceptate în procesul aderării. “Nimeni nu ar fi putut să aducă România în Uniunea Europeană dacă românii nu ar fi crezut în acest obiectiv”.

În acelaşi discurs, preşedintele Băsescu şi-a justificat recenta condamnare a regimului comunist. “Pentru a putea merge înainte, am considerat că trebuie să judecăm corect şi ferm trecutul nostru”.

Preşedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin a spus că ţara sa vrea să se integreze în Uniunea Europeană, dar nu şi în NATO şi a rugat ziariştii să nu mai confunde cele două structuri.

Moldova este stat neutru, prin Constituţie.

În remarcile sale de sfîrşit de an, Voronin s-a referit şi la relaţiile cu România. “Noi pledăm pentru relaţii nomale între două state. Declaraţiile periodice care apar de la Bucureşti nu duc la îmbunătăţirea relaţiilor. Noi nu acceptăm relaţii cu fraţi şi surori mai mari” – a mai spus Voronin.

Preşedintele Voronin a anunţat că gazele importate de Republica Moldova din Rusia se vor scumpi de la întâi ianuarie, de la 160 la 170 de dolari pe mia de metri cubi, iar în termen de cinci ani vor atinge “nivelul european”.

Românii şi bulgarii vor avea restricţii pe piaţa muncii din Germania timp de doi ani după aderarea la Uniunea Europeană, adică până la 31 decembrie 2008.

Anunţul a fost făcut de Ministerul german al muncii şi afacerilor sociale. Într-o declaraţie de presă se spune că rata încă înaltă a şomajului în Germania este principala explicaţie a restrângerii accesului muncitorilor români şi bulgari, din 2007 până în 2009.

Germania a impus restricţii similare şi celor 10 ţări aderate la Uniunea Europeană în 2004, iar aceste restricţii nu au fost deocamdată ridicate.

Presa şi societatea civilă din Bulgaria au condamnat la unison sentinţele cu pedeapsă capitală pronunţate de un tribunal din Libia împotriva a cinci surori medicale bulgare. Mai multe ziare bulgare au propus guvernului să impună Libiei sancţiuni economice sau chiar să rupă legăturile diplomatice cu guvernul de la Tripoli.

Împreună cu un medic palestinian, cele cinci bulgăroaice au fost găsite vinovate de infectarea cu virusul SIDEI a sute de copii libieni.

Bulgaria şi multe alte state au numit verdictul o farsă şi au cerut eliberarea celor şase.

Polonia continuă să blocheze prin veto negocierea unui nou acord între Uniunea Europeană şi Rusia. Varşovia vrea ca Moscova să ridice un mai vechi embargo pe produsele din carne poloneze.

Rusia a ameninţat că de la 1 ianuarie va interzice importul de asemenea produse din toate ţările Uniunii Europene, de teamă că noii membri Bulgaria şi România nu respectă normele igienice.

În privinţa Poloniei, ruşii spun că ea ar fi vinovată de exportul în Rusia a cărnii necalitative, provenite din alte ţări, ca India sau China.

Conducerea Comisiei americane pentru Securitate şi Cooperare în Europa a adresat o scrisoare preşedintelui Traian Băsescu în legătură cu adoptarea în parlament a Legii privind liberatea religioasă. Îngrijoraţi de ceea ce consideră a fi o serie de neajunsuri grave ale legislaţiei, copreşedinţii Comisiei Helsinki de la Washington, senatorul Dam Brownback şi deputatul Christopher H. Smith cer preşedintelui Băsescu să nu promulge legea înainte ca ea să fie amendată de parlament. În scrisoarea trimisă la Cotroceni, cei doi susţin că „în forma actuală, Legea libertăţii religioase conferă României statutul îndoielnic al ţării cu cel mai greoi sistem de înregistrare a confesiunilor religioase dintre toate cele 56 de state membre ale OSCE". Copreşedinţii Comisiei Helsinki de la Washington consideră de asemenea că mai multe articole ale legii sînt incompatibile cu principiile OSCE.

Ministrul reintegrării Republicii Moldova Vasilii Şova şi consilierul preşedintelui Republicii Moldova pe probleme de politică internă Mark Tkaciuk se află la Moscova pentru o nouă rundă de convorbiri în problema transnistreană.

Rusia va continua să importe carne din Uniunea Europeană şi după 1 ianuarie 20007, a anunţat ministrul rus al agriculturii Alexei Gordeiev, după discuţiile purtate la Moscova cu comisarul european pentru sănătate Markos Kiprianu. În urmă cu cîteva săptămîni, autorităţile ruse au declarat că ar putea interzice exporturile de carne din ţările Uniunii Europene, din cauză că produsele din carne din România şi Bulgaria, care vor adera la Uniune la 1 ianuarie, nu ar îndeplini standardele sanitare.