Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului Louise Arbour a declarat că în republica Cecenia nu se poate vorbi de domnia legii. Louise Arbour a făcut a făcut această remarcă într-o conferinţă de presă în Moscova, la capătul unei vizite de o săptămînă în Rusia.

Lousie Arbour: "Există foarte multe informaţii credibile care vin din Cecenia care, împreună cu mai multe decizii ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, scot în evidenţă serioasele deficienţe în activitatea poliţiei din această republică, deficienţe care au creat un climat de frică în Cecenia"

Luise Arbour a vizitat Inguşeţia, Cecenia şi Osetia de Nord, şi a repetat că e profund îngrijorată de practicile poliţiei din Cecenia, care, între altele, îi torturează pe deţinuţi.

Miniştrii sănătăţii din ţările Uniunii Europene s-au reunit la Viena pentru a discuta măsurile necesare pentru oprirea răspîndirii virusului gripei aviare. Gripa aviară a fost confirmată în 10 din cele 25 de state membre. Vorbind presei după reuniune, comisarul european pentru sănătate Markos Kiprianu a făcut un apel la calm: “Trebuie să fim realişti: avînd în vedere că virusul este prezent peste tot acum şi e purtat de păsările sălbatice, e o problemă care va persista o vreme, şi de aceea atît noi cît şi populaţia euroepană trebuie să ne obişnuim cu ea, fără panică şi fără temeri exagerate”.

Joi, autorităţile franceze au închis o crescătorie de curcani suspectată a fi infestată cu acest virus. Dacă prezenţa virusului se confirmă, va primul caz în care el apare într-o crescătorie din Uniunea Europeană, pînă acum H5N1 fiind înregistrat doar la păsări sălbatice. Nu au fost raportate cazuri de infecţie la om pe continentul european.

Organizaţia Reporteri Fără Frontiere s-a alăturat mai multor organizaţii profesionale de presă din România în a-şi exprima îmgrijorarea faţă de abuzurile la care sînt supuşi şase jurnalişti români, cercetaţi de procuratura română într-un caz de scurgere a unor informaţii secrete militare. Într-un comunicat al Organizaţiei Reporteri Fără Frontiere se spune că anchetarea, punerea sub acuzare şi arestarea ziariştilor care au intrat în posesia unor presupuse documente secrete sînt abuzive, ilegale şi încalcă legea română 182 din 2002, care prevede că doar persoanele autorizate sînt responsabile pentru protejarea informaţiilor secrete. Cei şase ziarişti, de la “Ziua şi “România Liberă”, au intrat în posesia unor documente secrete ale ministerului apărării de la Bucureşti referitoare la operaţiuni în Irak şi Afganistan. Cele două ziare nu au publicat datele respective, anunţînd în schimb conducerea ministerului apărării că a existat o curgere de informaţii secrete de la acest minister.

Primarul Londrei Ken Livingstone a fost suspendat din funcţie pe o perioadă de patru săptămîni pentru o declaraţie în care a comparat un jurnalist evreu cu un gardian de la un lagăr de concentrare nazist. Un tribunal disciplinar a decis că el s-a făcut vinovat de ştirbirea reputaţiei funcţiei pe care o deţine prin această declaraţie făcută de el acum un an. Ken Livingstone a declarat că verdictul a lovit în esenţa democraţiei şi că ia în considerare eventualitatea recursului. La data producerii incidentului, Ken Livingstone a spus că a fost nepoliticos cu jurnaliştii timp de 25 de ani şi nu are intenţia să-şi schimbe stilul.

Tribunalul Bucureşti urmează să judece sîmbătă cererea procurorilor de la Parchetul instanţei supreme de arestare preventivă a lui Ovidiu Tender, acuzat de infracţiuni economice care ar fi adus statului un prejudiciu de 2.700 de miliarde de lei vechi.

Comitetul de Iniţiativă Bolyai va cere profesorilor maghiari să se retragă din Senatul Universităţii "Babeş-Bolyai” de la Cluj şi din consiliile profesorale, în semn de protest faţă de neînfiinţarea unor facultăţi cu predare în limba maghiară. Szasz Alpar Zoltan, membru al Comitetului, susţine că a prezentat situaţia de la universitatea clujeană în cadrul unor întîlniri desfăşurate la Comisia Europeană de la Bruxelles, unde ar fi cerut ca raportul de ţară să includă "un semnal fără echivoc” privind învăţământul în limba maghiară din România. Senatul Universităţii "Babeş-Bolyai” a reafirmat la începutul acestei săptămîni caracterul multicultural al Universităţii, respingând ideea înfiinţării a trei facultăţi maghiare, ca prim pas pentru înfiinţarea unei universităţii maghiare.

Autorităţile române trebuie să adopte noi măsuri de politică bugetară pentru a corecta dezechilibrele macroeconomice şi a preveni creşterea deficitului bugetar - a declarat comisarul european pentru afaceri Economice şi fFnanciare Joaquin Almunia. Almunia se află la Bucureşti pentru a se informa asupra situaţiei şi perspectivelor economiei româneşti, pe baza cărora îşi va formula opinia pentru raportul de ţară din luna mai.

Delegaţia Permanentă a Partidului Naţional Liberal dezbate fuziunea cu Partidul Democrat. Majoritatea filialelor PNL s-au pronunţat în favoarea fuziunii, spunînd însă că aceasta se poate realiza doar cu condiţia păstrării identităţii liberale. Liberalii sînt sceptici în legătură cu afilierea europeană a viitoarei formaţiuni, argumentînd că, în timp ce liberalii europeni susţin aderărea României la Uniunea Europeană, reprezentanţii Partidului Populat European – în cadrul căruia Partidul Democrat are statut de observator - au obiecţii faţă de integrarea României.

Ministerul român de externe a cerut Ucrainei informaţii referitoare la canalul Bîstroe, după apariţia unor relatări de presă conform cărora acesta ar avea "semnificaţii strategice pentru Ucraina", iar guvernul de la Kiev intenţionează să finalizeze proiectul - se spune într-un comunicat al externelor de la Bucureşti.

Agenţiile de presă Moldpres şi Ukrinform îl citează pe ministrul ucrainean al transporturilor şi comunicaţiilor Viktor Bondar cu declaraţia potrivit căreia canalul Bîstroe ar avea semnificaţii strategice pentru Ucraina, iar problemele legate de acest proiect nu sînt de natură ecologică. Diplomaţia română spune că impactul acestui proiect asupra ecosistemului Deltei Dunării face încă obiectul lucrărilor Comisiei de Anchetă Internaţională de la Geneva, creată la solicitarea României.

Tribunalul Bucureşti nu a mai judecat propunerea parchetului de arestare preventivă a directorului companiei Rompetrol Dinu Patriciu, după ce a admis una din excepţiile invocate de avocaţii apărării Apărarea a invocat cinci excepţii, între care aceea referitoare la faptul că un acuzat nu poate fi citat la instanţă pentru a fi arestat preventiv. Dezbaterile pe tema propunerii de arestare au fost întrerupte de două ori, prima oară după ce procurorii au cerut recuzarea judecatorului, motivînd lipsa de obiectivitate a acestuia, cerere respinsă de Tribunal.

Un înalt lider şiit din Irak, Abdel Aziz al-Hakim a făcut apel la unitate între şiiţi şi suniţi, după ce atentatul cu bombă la unul din principalele lăcaşuri de cult şiite din această ţară, moscheia al-Askariya din Samara, a genrat un val de violenţe în care au fost ucişi 130 de oameni. Al-Hakim, şeful Consiliului Suprem al revoluţiei Islamice din Irak, susţine că atacul cu bombă a fost pus la cale de susţinători ai fostului preşedinte Saddm Hussein şi militanţi Al Qaida din Irak.

Curtea de apel de la Ankara a respins sentinţa de condamnare a unui jurnalist turc de origne armeană acuzat de insultă la adresa identităţii naţionale, şi a decis rejudecarea cazului. Hrant Dink, editorul săptămînalului turco-armean „Agos” a fost condamnat la şase luni închisoare cu suspendare pentru publicarea unor articole pe care judecătorii le-au considerat insultătoare în baza unui articol al codului penal din Turcia criticat de Uniunea Europeană ca imcompatibil cu libertatea de expresie.

Regimul vizelor pentru cetăţenii români care doresc să călătorească în Marea Britanie rămîne valabil - a declarat ministrul britanic de externe Jack Straw după convorbirile avute la Londra cu omologul său român, Mihai Răzvan Ungureanu. Straw a explicat că, deşi România a făcut progrese în privinţa reducerii numărului de imigranţi ilegali, aceştia continuă să sosească în Marea Britanie cu sutele. "Nu pot face promisiuni cu privire la ridicarea regimului de vize de călătorie înaintea aderării României la Uniunea Europeană" - a declarat Jack Straw, răspunzând unei întrebări adresate de BBC.

Procurorii anticorupţie care anchetează dosarul preşedintelui Camerei Deputaţilor Adrian Năstase şi al soţie sale Dana au făcut vineri, pentru a patru zi consecutiv, o percheziţie în imobilul din Zambaccian nr. 16, în apartamentul în care locuieşte fiul cel mare al fostului premier. Miercuri, procurorul şef al Departamentului Naţional Anticorupţie Daniel Morar declara că procurorii anticorupţie ştiu exact ce caută în imobilul din strada Zambaccian şi, în parte, au şi găsit.

Olanda a dezminţit informaţiile potrivit cărora ministrul său de externe Bernard Bot ar avea ştiinţă de începerea negocierilor pentru aducerea generalului sîrb bosniac Ratko Mladici în faţa tribunalului de la Haga pentru crime de război în fosta Iugoslavie. Ministerul de externe olandez, citat de Reuters, a spus că declaraţiile lui Bot au fost înţelese greşit.

În ultimele zile, asemenea informaţii neconfirmate au circulat în presa sîrbă şi europeană, dar au fost dezminţite de Belgrad şi de Tribunalul ONU pentru fosta Iugoslavie.

Agenţiile de presă îl citează pe ministrul de externe al Olandei Bernard Bot spunînd că autorităţile Serbiei negociază cu generalul sîrb bosniac Ratko Mladici predarea lui la tribunalul de la Haga pentru crime de război în fosta Iugoslavie. Serbia nu a comentat această ştire şi nu este limpede care e sursa informaţiilor lui Bot.

În ultimele zile, în presă au circulat ştiri despre iminenta predare a lui Mladici, dar Serbia şi Tribunalul ONU le-au dezminţit.

Joi, fără să comenteze direct aceste informaţii, comisarul european pentru extindere Olli Rehn a avertizat Serbia că nu va beneficia de legături mai strânse cu Uniunea Europeană dacă nu cooperează cu Tribunalul pentru crime de război în fosta Iugoslavie.

Iranul nu exclude oferta Moscovei de a-i îmbogăţi uraniul pe teritoriul rusesc, dar aşteaptă precizări de timp şi de loc. Declaraţia aparţine ministrului de externe iranian Menuchehr Mottaki, care a mai spus că ţara sa este „gata să facă un compromis”.

Şeful agenţiei atomice a Federaţiei Ruse Sergei Kirienko va merge zilele următoare la Teheran pentru a discuta detaliile propunerii Moscovei.

Kremlinul speră ca oferta sa să aplaneze criza internaţională provocată de programul nuclear iranian.

La Bucureşti a început procesul legat de moartea unui om de afaceri japonez muşcat de un câine vagabond. Activiştii pentru drepturile animalelor susţin că japonezul nu a murit de muşcăturile câinelui Bosquito, ci de infarct, şi cer ca animalul să nu fie omorât.

Interesele lui Bosquito, o femelă de culoare neagră, de 13 ani, sunt reprezentate de avocatul Paula Iacob, care l-a apărat pe Nicu Ceauşescu.

Paula Iacob a cerut o expertiză medico-legală pentru stabilirea fără dubiu a cauzei morţii omului de afaceri japonez.

Ministrul de externe al Iranului Manuchehr Mottaki a cerut ţărilor musulmane să ajute cu bani Autoritatea palestiniană dacă Statele Unite şi Israelul îi taie sursele de finanţare.

Aflat în vizită în cea mai populată ţară musulmană, Indonezia, şeful diplomaţiei iraniene a mai spus că lumea islamică are răspunderea de a-i sprijini pe palestinieni.

Mai multe guverne occidentale şi Israelul au avertizat că vor stopa asistenţa financiară pentru palestinieni dacă acceptă să fie guvernaţi de mişcarea radicală Hamas, cîştigătoarea alegerilor din ianuarie.

Înaltul comisar ONU pentru drepturile omului Louise Arbour s-a întâlnit la Moscova cu preşedintele Federaţiei Ruse Vladimir Putin. Acesta i-a spus că ţara sa este dornică să coopereze în continuare cu agenţiile internaţionale, în domeniul drepturilor omului. Putin s-a plîns însă că unele organizaţii politizează asemenea chestiuni.

Înainte de întîlnirea cu Putin, Louise Arbour a vizitat tabere de refugiaţi ceceni din Inguşetia, localităţi cecene şi şcoala numărul unu de la Beslan, scena luării de ostateci din 2004.

Serviciile de securitate din Belarus au arestat patru lideri ai unei organizaţii neguvernamentale scoase în afara legii în urmă cu doi ani. Autorităţile de la Minsk susţin că organizaţia ar fi finanţată din Statele Unite, iar liderii ei ar fi încălcat legea continuînd să activeze şi după ce li s-a interzis acest lucru.

Ei sunt acuzaţi de asemenea că ar fi plănuit demonstraţii de protest în preajma alegerilor prezidenţiale de la 19 martie. Cei patru activişti ar putea fi condamnaţi la trei pînă la cinci ani de închisoare.

Noul reprezentant al Naţiunilor Unite în Afghanistan, Tom Koenigs a cerut militanţilor să lase copiii în pace şi să nu mai distrugă şcoli.

Zeci de şcoli afgane au fost atacate şi incendiate după invazia americană din 2001, iar alte unităţi de învăţămînt au fost închise de teama insurgenţilor.

Talibanii afgani consideră că educarea fetelor este contrară Islamului şi că şcolile de stat trebuie închise pentru că predau şi alte obiecte decît religie.

Comisarul european pentru extindere Olli Rehn a avertizat Serbia că nu va beneficia de legături mai strânse cu Uniunea Europeană dacă nu cooperează cu Tribunalul pentru crime de război în fosta Iugoslavie.

Avertismentul vine la o zi după dezminţirea zvonurilor privind capturarea generalului sârb bosniac Ratko Mladici.

Olli Rehn urmează să prezinte luni 27 februarie un raport privind şansele Serbiei de a deveni candidat la aderare.

Human Rights Watch susţine că Statele Unite au şters urmele zborurilor CIA şi ale închisorilor secrete din Europa. O reprezentantă a organizaţiei pentru drepturile omului, Joanne Mariner a făcut această afirmaţie la prima şedinţă a comisiei Parlamentului European care investighează posibila existenţă a unor centre secrete de detenţie americane în ţări ca Polonia sau România.

Mariner a dat exemple de avioane suspecte care au aterizat în Europa venind de la Kabul.

Mai mulţi parlamentari prezenţi la discuţii au spus însă că prezenţa unor avioane CIA în spaţiul aerian european nu dovedeşte că ele ar fi avut la bord persoane bănuite de terorism.

Poliţia irakiană a anunţat că explozia unei bombe la Baquba, în apropiere de Bagdad, s-a soldat cu moartea a cel puţin 12 persoane, dintre care opt militari. Alte 21 de persoane au fost rănite.

54 de oameni au murit în violenţele provocate de distrugerea unei moschei şiite, ieri, la Samara.