Liderul Al-Qaida din Irak, Abu Musab Al-Zarqawi a fost ucis la nord de Bagdad într-un atac aerian. Primul ministru irakian, Nuri al-Maliki a declarat că teroristul de origine iordaniană Al-Zarqawi, acuzat de numeroase acte de violenţă, a fost ucis miercuri seara într-o operaţiune comună a forţelor americane şi irakiene. Preşedintele Statelor Unite, George Bush a spus că forţele americane au înfăptuit un act de justiţie.

"Zarqawi este mort dar misiunea dificilă şi necesară în Irak continuă. Ne putem aştepta că teroriştii şi insurgenţii vor continua şi fără el. Ne putem aştepta că violenţa sectară va continua, chiar dacă ideologia teroarei a pierdut unul din cei mai vizibili şi cunoscuţi lideri ai săi. Moartea lui Zarqawi este o lovitură grea pentru Al-Qaida.", a spus preşedintele american.

Primul ministru britanic, Tonny Blair a spus, că moartea lui Al-Zarqawi este o ştire foarte bună şi un moment foarte important pentru Irak.

Miniştrii Apărării din NATO şi-au exprimat hotărârea să ducă la îndeplinire planurile de extindere a misiunii de menţinere a păcii în Afganistan pe teritoriul întregii ţări. Secretarul general NATO, Jaap de Hoop Scheffer a declarat la reuniunea miniştrilor apărării la Bruxelles că nimeni nu poate pune la îndoială acest angajament al Alianţei şi capacitatea de a-l duce la îndeplinire.

"Obiectivul nostru este să ajutăm guvernul Afganistanului în asigurarea securităţii şi prin aceasta să deschidem calea spre reconstrucţie şi dezvoltare”, a spus secretarul general NATO.

Forţele sub comandament NATO urmează să preia în iulie de la trupele americane operaţiunile de securitate în cea mai turbulentă zonă - sudul Afganistanului.

Guvernul de la Minsk a declarat că le interzice accesul în Republica Belarus mai multor oficilităţi din Uniunea Europeană şi Statele Unite, ca reacţie la restricţiile de circulaţie impuse în occident autorităţilor belaruse în frunte cu preşedintele Alexandr Lukaşenka, acuzate de fraudarea ultimelor alegeri prezidenţiale. Anunţînd măsura luată la Minsk, un purtător de cuvânt al ministerului de Externe a spus că interdiţia de a intra în Belarus vizează “cele mai agresive figuri politice” din occident, dar a refuzat să dea nume.

Regele iordanian Abdullah s-a oferit să ajute Israelul să ajungă la o soluţie negociată în conflictul cu autorităţile palestiniene. Oferta a fost făcută în timpul întâlnirii la Amman a regelui Abdullah şi primul ministru israelian, Ehud Olmert.

Cel puţin 15 oameni au fost ucişi şi 40 răniţi în două explozii la Bagdad. Potrivit autorităţilor irakiene, exploziile a făcut cele mai multe victime în rândul civililor, dar au fost ucişi şi cel puţin 2 poliţişti.

Una din principalele organizaţii pentru drepturile omului din Rusia, grupul Memorial, susţine că are dovezi despre o închisoare secretă în capitala cecenă Groznîi, unde deţinuţii ar fi fost torturaţi. Activiştii grupului afirmă că s-ar afla în posesia unor fotografii şi imagini ale închisorii care ar fi funcţionat până luna trecută. Oficiul avocatului poporului din Cecenia a respins aceste afirmaţii, în timp ce procuroratura locală a spus că a deschis o anchetă.

Statele Unite au respins acuzaţiile din raportul prezentat la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, potrivi căruia 14 ţări europene ar fi colaborat ilegal cu Agenţia Centrală de Informaţii americană CIA pentru transferarea în secret a suspecţilor de terorism în centre de detenţie.

Departamentul de Stat a spus că raportul elaborat de parlamentarul elveţian Dick Marty este doar o listă de afirmaţii nedovedite.

România va publica pe 15 iunie rezultatele unei anchete proprii şi va demonta acuzaţiile din raportul Consiliului Europei că ar fi colaborat ilegal cu Agenţia Centrală de Informaţii a Statelor Unite pentru transferul secret al suspecţilor de terorism şi ar fi găzduit centre CIA de detenţie. Declaraţia a fost făcută de Norica Nicolai, şefa comisiei parlamentare speciale de investigaţie, citată de Agenţia France Presse.

Mai devreme, premierul Călin Popescu Tăriceanu calificase drept speculaţii concluziile raportului de la Consiliul Europei.

Organizaţia Freedom House a dat publicităţii rezultatele studiului despre drepturile politice şi libertăţile civile în anul 2005, care împarte ţările lumii în trei categorii – libere, parţial libere şi nelibere. Potrivit acestui studiu, situaţia din România s-a îmbunătăţit sub aspectul drepturilor politice. România este considerată o ţară liberă, obţinînd la ambele categorii câte 2 puncte pe o scară de la 1 la 7, în care 7 reprezintă nota cea mai proastă.

Republica Moldova este considerată o ţară parţial liberă. Ea are 3 puncte la capitolul drepturi politice şi 4 minus la capitolul libertăţi civile.

Preşedintele Traian Băsescu a retrimis în Parlament proiectul de lege care anula interdicţia de 10 ani pusă pentru înstrăinarea caselor cumpărate pe baza Legii „caselor naţionalizate”. Adriana Săftoiu, purtătoarea de cuvânt a preşedinţiei a explicat decizia şefului statului:

„În ceea ce priveşte interdicţia de a înstrăina imobilele cumpărate de foştii chiriaşi pe o perioadă de 10 ani, care a fost eliminată din noul act normativ, preşedintele ţării consideră că aceastră normă este deosebit de importantă în economia legii....”

Interdicţia pe 10 ani la înstrăinarea imobilelor naţionalizate fusese pusă pentru a le permite foştilor proprietari de până la naţionalizare, dacă aceştia există, să-şi revendice drepturile.

Potrivit unui raport al firmei britanice de consultanţă Ernst and Young, Polonia conduce în topul ţărilor est-europene în ce priveşte volumul investiţiilor străine directe, dar alte două ţări din regiune, România şi Slovacia, au cunoscut în ultimii an „o creştere dramatică” a acestor investiţii.

Acelaşi studiu arată că Marea Britanie este cel mai mare investitor european în alte ţări europene, urmată îndeaproape de Franţa.

Ultimul preşedinte sovietic Mihail Gorbaciov a cumpărat împreună cu un partener de afaceri 49 la sută din acţiunile ziarului independent rusesc Novaya Gazeta. Gorbacivo şi-a anunţat achiziţia la un forum mondial al presei care se ţine la Moscova. Editorul şef al ziarului a spus că implicarea lui Gorbaciov va permite publicaţiei sale, specializată în investigaţii, să îşi menţină independenţa. Restul de 51 la sută din acţiuni aparţin angajaţilor ziarului.

Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare, care cuprinde cele mai bogate 30 de ţări din lume, va da publicităţii joi, la Paris, raportul său anual despre migraţiune şi politici migraţioniste.

Potrivit unor informaţii de pe pagina de internet a organizaţiei, în ultimul an s-a înregistrat o creştere a migraţiei spre Occident dinspre Europa Centrală şi de Răsărit.

Raportul va aduce şi date noi despre aşa-numitele remitenţe, sau banii trimişi acasă de cei aflaţi la muncă în străinătate.

Cancelarul german Angela Merkel şi coordonatorul politicii externe a Uniunii Europene Javier Solana au exprimat un optimism prudent în legătură cu şansele dezamorsării tensiunilor provocate de programul nuclear iranian.

Angela Merkel a lăudat din nou pachetul de recompense care ar fi acordat Iranului dacă ar renunţa la aspecte controversate ale programului său nuclear.

„Este o ofertă serioasă, a întregii comunităţi internaţionale, a ţărilor europene, Statelor Unite, Rusiei, Chinei. Americanii s-au declarat de acord să negocieze cu Iranul, în condiţiile stabilite de noi. De aceea, în opinia mea, merită ca Teheranul să ia în serios propunerea noastră” – a spus cancelarul Germaniei.

În Grecia, o grupare radicală de stânga şi-a revendicat atentantul eşuat de săptămîna trecută împotriva ministrului culturii Ghiorgos Voulgarakis.

Într-o scrisoare trimisă revistei Pontiki, gruparea Lupta Revoluţionară susţine că a pus la cale explozia bombei în apropierea casei lui Voulgarakis cu scopul de a-l ucide.

Voulgarakis a fost ministru de interne în perioada jocurilor olimpice de la Atena, din 2004 şi a condus operaţiuni masive de securitate, inclusiv împotriva formaţiunilor radicale.

Guvernele occidentale au dat liderilor provinciei Kosovo o listă de 13 măsuri pentru îmbunătăţirea situaţiei minorităţii sârbe. Printre acestea se numără adoptarea unor legi în domeniul libertăţii religiei şi limbilor minoritare, şi asigurarea întoarcerii refugiaţilor la casele lor.

Provincia Kosovo ar putea dobândi independenţa în urma tratativelor care se desfăşoară sub egida Naţiunilor Unite.

Autorităţile irakiene au pus în libertate 600 de deţinuţi din închisori administrate de irakieni şi de militarii americani. În cadrul unei amnistii anunţată miercuri de guvernul irakian al premierului Nuri al-Maliki, ar urma să fie eliberaţi în total 2,500 de prizonieri. Guvernul de la Bagdad spune că decizia face parte dintr-un efort de reconciliere şi de dialog naţional. Amnistia nu se va aplica colaboratorilor apropiaţi ai lui Saddam Hussein şi ai fostului său partid de guvernămînt.

Săptămîna viitoare, liderii ţărilor din Uniunea Europeană îşi vor exprima convingerea că România şi Bulgaria pot face progresele cerute pentru a fi primite în Uniune anul viitor.

Potrivit agenţiei Reuter, proiectul declaraţiei pe care o va adopta Consiliul European din 15-17 iunie spune că „dacă au voinţa politică necesară, ambele ţări pot depăşi deficitele şi atinge data ţintă de aderare la 1 ianuarie 2007”.

Luna trecută, Comisia Europeană a amânat pînă în toamnă anunţarea oficială a datei la care vor adera România şi Bulgaria, cerînd ambelor ţări să ducă la capăt cît mai repede reformele promise.

Mai multe guverne europene au respins acuzaţiile dintr-un raport al Consiliului Europei privind presupusa lor colaborare ilegală cu agenţia centrală de informaţii a Statelor Unite, CIA.

Premierul britanic Tony Blair a spus că raportul prezentat de parlamentarul elveţian Dick Marty nu aduce nimic nou.

Premierul Poloniei, Kazimierz Marcinkievicz, a declarat că acuzaţiile la adresa ţării sale sunt calomnioase.

La Bucureşti, vicepreşedinta comisiei de apărare din Senatul României, Norica Nicolai a spus că raportul este lipsit de dovezi.

Aşa-numitul raport Marty, prezentat miercuri Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, susţine că 14 ţări europene au ajutat în secret serviciile de informaţii americane în deţinerea sau transferarea unor persoane bănuite de apartenenţă la organizaţii teroriste.

România şi Polonia sunt menţionat ca ţări care ar fi găzduit închisori secrete CIA.

Mai multe organizaţii neguvernamentale din România au cerut premierului Călin Popescu Tăriceanu să nu-l propună pe Dan Voiculescu în postul de vicepremier rămas liber prin demisia lui George Copos.

Într-o declaraţie a Coaliţiei pentru o Guvernare Curată se arată că averea lui Dan Voiculescu îşi are originea în regimul Ceauşescu şi că relaţiile lui cu Securitatea nu au fost încă elucidate.

Organizaţiile neguvernamentale cer de asemenea guvernului român să-şi asume răspunderea pentru promovarea legii finanţării partidelor politice şi Agenţiei de Integritate în timp util, înaintea raportului de ţară din toamnă al Comisiei Europene.

Camera inferioară a Parlamentului Rusiei a avertizat că aderarea Ucrainei la NATO ar dăuna relaţiilor dintre Kiev şi Moscova şi ar încălca acordurile ruso-ucrainene în domeniul securităţii. La dezbaterile care au precedat această declaraţie a luat cuvîntul şi vicepreşedintele Dumei de Stat, deputatul naţionalist Vladimir Jirinovski.

„Trebuie să adoptăm această rezoluţie, iar americanii trrebuie avertizaţi că întreaga omenire este astăzi împotriva Statelor Unite.”- a spus Jirinovski.

În replică, Jirinovski a fost declarat temporar persona non grata în Ucraina.

Ministrul francez de interne Nikolas Sarkozy a declarat ca Franta ar putea sa elibereze permise de resedinta pentru acei imigranti ilegali ai caror copii frecventeaza scolile franceze. Declaratia survine dupa ce in ultimele luni au fost inregistrate proteste impotriva preconizatei noi legi a imigratiei, lege ce se afla , incepind de marti, in dezbaterea Senatului.

Potrivit ministerului francez de interne in situatia de a primi drept de rezidenta s-ar afla 800 de familii. In Franta se afla intre 300 de mii si 400 de mii de imigranti ilegali.

Parlamentul de la Bucuresti a aprobat modificările Codului penal dezincriminind adulterul, vagabondajul, precum şi infracţiunea de defăimare a ţării şi a naţiunii. Au fost legiferate măsuri de descurajare împotriva comportamentelor discriminatorii. Sint dezincriminate de asemenea infractiunile de insulta si calomnie pentru a se asigura exercitarea libertatii de exprimare. Ministrul Justiţiei, Monica Macovei s-a declarat "mulţumită" de modul în care au decurs dezbaterile la Camera Deputaţilor şi de aprobarea modificărilor aduse Codului penal şi Codului de procedură penală.

Agentia Reuter relateaza ca Rusia ia in considerare sa intareasca printr-o lege monopolul companiei de stat Gazprom asupra gazelor naturale rusesti. Potrivit sursei citate, Duma de stat de la Moscova ar urma sa voteze in aceasta luna un proiect de lege in acest sens. Agentia Reuter a intrat in posesia proiectului de lege, in care se spune ca gazele naturale sint zacaminte startegice si, pentru a apara interesele nationale rusesti, doar compania Gazprom este indreptatita sa le exporte. Existenta unui singur exportator din Rusia, caracterizat in proiectul de lege drept “ eficient’, ar putea evita competitia pe pietele straine care ar putea duce la scaderea preturilor. Uniunea Europeana a cerut Rusiei in repetate rinduri sa isi deschida piata de gaze naturale si sa permita competitia. Liberalizarea pietei ruse ar putea evita perturbarile in livrari, sustine Uniunea Europeana.

La intilnirea lor din Reinsberg, cancelara Germaniei Angela Merkel si presedintele Frantei Jacques Chirac au fost de acord ca Uniunea Europeana trebuie sa-si cumpaneasca bine capacitatea de a absorbi noi membri inainte de a continua sa accepte candidaturile altor tari dupa primirea in Uniune a Romaniei si Bulgariei in 2007 sau 2008. “Germania si Franta sint in acord total ca trebuie luata in considerare capacitatea de absorbtie a actualilor membri, inainte de a stabili un calendar al negocierilor cu Croatia, Turcia si statele din Balcanii de vest“ a declarat cancelara germana citata de agentia DPA.