Purtatoarea de cuvint a coodonatorului politicii externe si de securitate a Uniunii Europene a declarat ca discutiile dintre Javier Solana si Ali Larijani, negociatorul sef al Teherenului in problema programului nuclear iranian, au marcat “un bun inceput”. Ea a spus ca la discutiile de marti 11 iulie, Solana asteapta un raspuns substantial din partea Teheranului fata de propunerea occidentala care oferea ajutor financiar Iranului daca pune capat programului sau de imbogatire a uraniumului.

Parlamentul de la Kiev a anuntat o pauza pina marti 11 iulie pentru a tine negocieri si consultari dupa ce joi OLEKSANDR MOROZ, liderul partidului socialist a fost ales presedinte al parlamentului ucranian. Alegerea lui Moroz in fruntea parlamentului este vazuta de analisti politici internationali drept o infringere a presedintelui Viktor Yuschenko si ar putea pune in pericol formarea unui guvern de coalitie “ al revolutiei portocalii”. Olexandr Moroz a promis insa sa puna capat tensiunilor din parlament.

Cotidianului New York Daily News relateaza ca Biroul Federal de Investigatii, FBI, ar fi dejucat un plan al unor extremisti musulmani de a arunca in aer Holland Tunnel din New York si alte trasee ale metrolului new-yorkez. Tunelul se afla sub riul Hudson intre New Jersey si Manhattan si in 2005 au trecut prin el 34 de milioane de vehicule. Potrivit ziarului, care citeaza surse sub conditia anonimatului din serviciile de contrainformatii, extremistii ar fi obtinut fonduri de la fostul asociat al lui Osama Bin l;aden, Abu Musab Al Zarkawi, inainte ca acesta sa fi fost omorit in Irak. FBI-ul si politia new yorkeza nu au comfirmat relatarile din ziar.

Presedintele Afgan, Hamid Karzai a declarat ca teroristi straini au pus la cale recentele atacuri militare din Afganistan. Karzai a spus ca teroristii sint finantati si echipati din strainatate si ca tara sa, Pakistanul si alte tari din regiune ar trebui sa colaboreze mai eficient si cu mult mai multa sinceritate pentru a pune capat actiunilor teroristilot si pentru a elimina sursele lor de finantare.

In Marea Britanie au fost tinute 2 minute de reculegere in memoria celor 52 de oameni morti anul trecut in cele 4 atentate teroriste din metroul londonez si intr-un autobuz de acum un an. In atentatele de anul trecut de la Londra sute de alte persoane au fost ranite. Primarul Londrei, Ken Livingstone a depus coroane de flori in cele 4 locuri in care au fost puse bombe anul trecut. In aceasta seara, intr-o ceremonie din Hyde Park, vor fi citite cu voce tare numele celor 52 de victime.

Potrivit ultimului Eurobarometru realizat de Comisia Europeana, distanta dintre sustinatorii si opozantii ideii de extindere a granitelor Uniunii Europene incepe sa se micsoreze tot mai mult. Fata de toamna anului trecut, cand 49% dintre europeni erau in favoarea ideii de extindere, in prezent procentul a scazut la 45%.

Raportul evidentiaza o scadere surprinzatoare in Grecia, care pina acum sustinea extinderea cu entuziasm.

Pentru aproape 50% dintre europeni, somajul reprezinta principala problema cu care se confrunta tara lor, procentul fiind chiar mai ridicat decat in toamna anului trecut.

Deputatii rusi din Duma de stat de la Moscova au votat in favoarea unei propuneri a presedintelui Putin de a se permite fortelor speciale ruse sa intreprinda actiuni in afara tarii impotriva teroristilor. Putin a cerit acest drept Dumei ca raspuns la uciderea, luna trecuta a 5 diplomati de la ambasada rusa din Bagdad.

Compania rusa de stat Gazprom a anuntat o crestere a profiturilor sale nete pentru 2005 de 49 la suta, ajungind la 11 miliarde 700 de miluioane de dolari. Expertii prognozasera un profit net de 12 miliarde 700 de milioane de dolari.

Miscarea palestiniana Hamas a anuntat ca va riposta la incursiunile israeliene din Fisia Gaza. Miscarea Hamas, care detine majoritatea in guvernul Autoritatii Palestiniene, a afirmat ca insursiunile israelienlor nu fac decit sa complice soarta soldatului isarelian capturat in urma cu 12 zile. In comunicatul Hamas se spune ca Iasrealul “va plati pretul pentru fiecare strop de singe“. Ministrul isarelian ap apararii, AMIR PERETZ a declarat ca vina pentru actuala criza o poarta gruparea Hamas.

Artileria israeliana a omorit 3 palestinieni astazi in Fisia Gaza.

Fortele irakiene si aviatia americana au lansat un atac impotriva unui grup de militanti shiiti din estul Bagdadului, omorind sau ranind peste 30 de luptatori si capturind un lider extremist. Potrivit unui comunicat al armatei americane, atacul din Sadr City din Bagdad a fost lansat pentru a neutraliza “un lider al insurgentilor raspunzator de moartea a numerosi cetateni irakieni”.

Intr-o alta evolutie, trei moschei sunite din Badgad si de la nord de capitala irakiana au fost tinta unor bombe. Cel putin 9 oameni au murit si 8 au fost raniti in urma acestor atacuri, desfasurate la putin timp dupe ce s-au incheiat rugaciunile de vineri.

La Kiev, Parlamentul si-a reluat activitatea dupa ce lucrarile au fost suspendate din martie încoace pentru a se permite formarea unei noi coalitii guvernamentale. La reluarea lucrarilor se astepta ca deputatii sa-l voteze ca presedinte al Radei pe magnatul Petro Porosenko, aliat al sefului statului Victor Yuscenko. Dar liderul socialist Oleksander Moroz i-a contestat candidatura si s-a autopropus lider al palamentului. Petro Poroseko si-a retras în cursul dupa-amiezii candidatura, dar situatia a ramas blocata liderul socialist refuzînd sa renunte la propunerea sa. Nu este clar cînd va fi pusa la vot numirea Iuliei Timosenko în functia de prim ministru.

Atît presedintele Statelor Unite George Bush, cît si cel al Rusiei Vladimir Putin si-au exprimat îngrijorarea fata de comportamentul liderilor nord coreeni si testarea de rachete militare, între care una intercontinentala, capabila sa transporte o încarcatura nucleara.

George Bush, vorbind la o conferinta de presa comuna cu primul ministru al Canadei, Stephen Harper, aflat în vizita la Washington, a spus: “Coreea de Nord este o societate aproape complet lipsita de libertate, inclusiv cea a presei. Asa ca luam în serios declaratiile lui Kim Jong Il. A avut amabilitatea sa se declare o putere nucleara, si, fireste, urmarim cu multa grija experientele pe care le face".

La Moscova,liderul rus, Vladimir Putin aprecia pe aceiasi tema: "Achizitionarea de catre Coreea de Nord a unor mijloace de propulsare face lucrurile mai dificile si cred ca pe viitor va trebui sa consideram chestiunea nord-coreana nu numai ca una nucleara, dar si ca a unei republici ce poseda mijloace de propulsare de arme nucleare".

De la Geneva se anunta ca Manfred Nowak, un proeminent expert ONU în probleme de combatere a torturii, va vizita Rusia si Cecenia în octombrie, cu misiunea de a cerceta acuzatiile aduse oficialitatilor ruse. Nowak se va intîlni cu oficialitati guvernamentale, judecatori, parlamentari si reprezentanti ai unor organizatii neguvernamentale - se spune într-o declaratie a biroului ONU pentru drepturile omului. Este prima vizita în Rusia a unui raportor special ONU pe acest subiect din 1994 incoace.

Presedintele Traian Basescu va efectua o vizita oficiala în Statele Unite, la invitatia omologului sau american George Bush, în perioada 26-28 iulie. In programul vizitei se afla o întîlnire cu presedintele american, întrevederi la Pentagon cu ministrul apararii, Donald Rumsfeld si, la Congresul american, cu presedintele Camerei Reprezentantilor Denis Hastert si alti lideri parlamentari.

Intr-o alocutiune prezentata la conferinta "Reforma parlamentarului român: încotro?", organizata de Asociatia pentru Implementarea Democratiei, ambasadorul Marii Britanii la Bucuresti, Robin Barnett a deplîns gradul scazut de cunoastere de catre populatie a activitatii parlamentarilor. Citat de agentiile de presa, ambasadorul britanic a afirmat între altele, "Daca populatia îsi pierde încrederea în partidele democratice, atunci exista riscul cresterii extremismului. Valorile democratice sînt mai greu de promovat si de comunicat decît un mesaj extremist".

Administratia americana a respins amenintarea nord-coreana ca va testa alte cinci rachete cu raza scurta si medie de actiune, aflate, potrivit relatarilor de presa, pe rampe de lansare. O declaratie a ministerului de externe nord-coreean afirma ca statul comunist are dreptul de a testa rachete, armele fiind necesare pentru apararea tarii.

"Cu siguranta, nu vom reactiona disproportionat la aceste declaratii periculoase venite de la Fenian" - a declarat sub-secretarul de stat Nicholas Burns. Intre timp s-a anuntat ca problema nord-coreana a fost subiectul de discutie a unei convorbiri telefonice între presedintii Chinei si Statelor Unite.

O zi dupa testarea de catre Coreea de Nord a sapte rachete, dintre care una inter-continentala, o relatare de la Taipei anunta intentia Taiwanului de a testa o racheta cu raza de actiune de 600 de km. Un cotidian local face cunoscut ca Statele Unite si-au exprimat îngrijorarea fata capacitatile rachetei, care depasind limita de 300 de km, încalca "Regimul de control a tehnologiei de rachete", acord semnat de un grup de tari care urmaresc prevenirea proliferarii unor asemenea arme. Orasele de pe coasta sud-estica a Chinei ar intra în raza de actiune a rachetei taiwaneze.

Intr-un comunicat al Organizatiei de Securitate si Cooperare în Europa se afirma ca alegerile generale desfasurate în Macedonia au fost în general democratice, mentinînd republica pe linia de aderare la Nato si Uniunea Europeana. "Ziua de alegeri a trecut calm, fiind înregistrate doar cazuri izolate de iregularitati".

Comisia electorala a anutat victoria în alegeri a partidului nationalist de centru dreapta VMRO-DPMNE, condus de Nikola Gruevsky, cu 32,5 % din vot. Partidul Uniunea Social-Democrata al premierului Vlado Buckovski a obtinut doar 23%.

Un sondaj de opinie dat publicitatii la Bruxelles de catre Comisia Europeana semnaleaza ca sprijinul public pentru largirea Uniunii Europeme a scazut cu patru puncte, comparat cu sondajul precedent facut în toamna trecuta. In prezent extinderea Uniunii este sprijinita numai de 45% din cei intervievati. Opozitia fata de o extindere în viitor a crescut cu trei puncte, ridicîndu-se la 42% si se manifesta cu predilectie în tari ca Germania, Luxemburg, Franta, Austria si Finlanda, unde cel putin sase din zece persoane se declara împotriva acceptarii unor noi membri. Opinia contrasteaza masiv cu tari ca Slovenia sau Polonia unde pentru o continuare a procesul de extindere se pronunta 72-73% din cei intervievati.

La Minsk a început procesul, intentat unuia din principalii lideri ai opozitiei, fostul profesor universitar Aleksandr Kozulin. Acesta risca o condamnare la cinci ani de închisoare. Prima sedinta a procesului s-a desfasurat în prezenta a zece ambasadori din tari ale Uniunii Europene, dar judecatorul a interzis intrarea în sala a sustinatorilor lui Kozulin si televizarea sedintei. Diplomatii au patruns în sala in ciuda incercarilor politiei de a-i impiedica.

In ciuda opozitiei tarilor vest-europene din Uniunea Europeana, carora li s-au alaturat reprezentantii Cehiei si Canadei, Consiliul ONU pentru drepturile omului a adoptat o rezolutie avansata de organizatia Conferintei Islamice, cerînd Israelului sa puna capat ofensivei militare din Gaza si pentru trimiterea unei misiuni speciale în teritoriile ocupate pentru a raporta despre încalcari ale drepturilor omului de catre israelieni. 29 din membri actualului Consiliu, ce a succedat Comitetului ONU pentru drepturile omului, au votat în favoarea rezolutiei. 11 membri s-au opus, iar alti cinci s-au abtinut de la vot.

Potrivit unei relatari a agentiei Associated Press, un autobuz a fost distrus de o explozie la Tiraspol, sapte persoane fiind ucise si alte 46 ranite. Cauza exploziei nu a fost clarificata, o oficialitate locala, citata de agentia de presa rusa RIA-Novosti sugerînd ca un pasager în relatie cu grupari criminale ar fi putut transporta o bomba artizanala care a explodat accidental. Autoritatile de la Chisinau si-au oferit sprijinul pentru derularea anchetei.

In cursul unei conferinte de presa organizata pe Internet, presedintele Rusiei Vladimir Putin a afirmat ca liderii de la Teheran ar fi, "gata pentru dialog si vor raspunde în august" la propunerile referitoare la renuntarea la programul de îmbogatire a uraniului. Putin aprecizat ca "dupa opinia noastra ei ar trebui sa o faca mai repede", de preferinta înainte de summitul G8, de la 15-17 iulie. Putin a repetat pozitia Moscovei, ca "Iranul are dreptul la folosirea tehnologiei moderne", desi "dezvoltarea tehnologiei nucleare trebuie plasata sub controlul organizatiilor internationale si nu trebuie sa reprezinte nici o amenintare de proliferare a unor arme de distrugere în masa".

Preşedintele georgian Mihail Saakaşvili urmează să fie primit astăzi la Casa Albă de la Washington de preşedintele Statelor Unite George Bush, urmând să fie luate în discuţie eforturile Georgiei de a adera la NATO, conflictele separatiste din Georgia şi independenţa ei energetică.

Consiliul de Securitate ONU s-a întrunit de urgenţă şi a discutat cu uşile închise despre testele balistice ale Coreei de Nord, care a lansat astăzi în zori 7 rachete, în ciuda avretismentelor internaţionale.

"Nici o ţără membră nu a apărat ceea ce au făcut nord-coreenii, a declarat ambasadorul american la ONU, John Bolton. Cred că felul în care au decurs discuţiile, a declarat el, arată cât de puţin sprijin există în întreaga comunitate internaţională pentru lansarea rachetelor de către Corea de Nord”

Secretara de Stat americană, Condoleezza Rice a declarat că în următoarele câteva zile va fi clarificată riposta comunităţii internaţionale.

Japonia, susţinută de Statele Unite şi Marea Britanie, a cerut o rezoluţie a Consiliului de Securitate, care să prevadă sancţionarea Coreei de Nord prin suspendarea fondurilor, bunurilor sau tehnologiilor străine care pot fi folosite la programul nuclear nord-corean. Dar Rusia a spus că se opune sancţiunilor, preferînd o simplă declaraţie.