Partidul National Liberal a hotărât să nu comenteze deocamdată infomaţiile apărute în ultimele zile referitoare la dosare de Securitate ale unor membri ai partidului. Secretarul general al partidului, Dan Motreanu a precizat ca PNL nu va lua o decizie decit in momentul cind CNSAS a verificat intreaga lista, depusa de conducerea partidului.

Joi, intr-o conferinta de presa, deputatul liberal, Mona Musca a recunoscut ca a semnat un angajament de colaborare cu fosta securitate, la sfirsitul anilor 70, cind preda studentilor straini din Timisoara.

Preşedintele Partidului Democrat, Emil Boc a avertizat că demnitarii PD care vor fi dovediţi că au făcut poliţie politică îşi vor pierde funcţiile şi vor fi excluşi din partid.

Senatorul UDMR Frunda Gyorgy a atras atentia, într-o conferinţă de presă la Târgu Mureş, că singura sancţiune pe care o pot primi politicienii care au minţit în declaraţiile referitoare la colaborarea cu Securitatea, este votul electoratului. O raspundere penala nu ar exista pentru acest fals, a sustinut senatorul UDMR.

Marea Britanie ramine in cea mai inalta stare de alerta, dupa ce joi, politia si serviciile secrete au dejucat un plan terorist, care s-ar fi putut solda cu distrugerea in aer a mai multor avioane de pasageri, cu destinatia Statele Unite. Au fost retinute 24 de persoane, intre care, afirma ministrul de interne britanic John Ried, s-ar afla si principalii vinovati.

Aeroporturile din lumea intreaga sint in alerta ridicata, luind o serie de masuri drastice de securitate.

Trimisul american pentru Orientul Mijlociu, David Welch a facut o vizita inopinata la Beirut unde s-a intilnit cu premierul libanez Fuad Siniora. Pe de alta parte, la Natiunile Unite se intensifica eforturile diplomatice pentru a se ajunge la un compromis privind textul rezolutiei care urmeaza sa ceara incetarea ostilitatilor din Libanul de sud.

Secretarul de stat american Codoleezza Rice se afla la sediul ONU, in speranta de a urgenta adoptarea unei rezolutii. Potrivit unui purtator de cuvint al Departamentului de stat, Codoleezza Rice spera ca rezolutia sa fie votata in cursul zilei de vineri.

Aviatia israeliana au reluat bombardamentele impotriva unor pozitii ale militiilor siite Hezboallh, situate in cartierele din sudul Beirutului si in nordul Libanului. Se relateaza ca cel putin 11 persoane au fost ucise, cind a fost bombardat un pod din nordul Libanului, din apropierea granitei cu Siria.

Noul premier al Ucrainei, Victor Yanukovic a declarat ca tara sa trebuie sa se implice in dezvoltarea si exploatarea cimpurilor de petrol si gaze din Rusia, Asia Centrala, Libia si Golful Persic. "Numai asa, Ucraina isi poate asigura importuri de gaze la preturi rezonabile" – a declarat Yanukovic.

In portul ucrainean Sevastopol au sosit nave militare din tari NATO (inclusiv Romania) care vor participa la manevre alaturi de vase ucrainene si rusesti. Operatiunea va dura patru zile.

In luna mai, in urma unor proteste masive, s-a renuntat la manevrele navale, programate impreuna cu Statele Unite.

Uniunea Europeana a cerut eliberarea a patru observatori electorali belarusi, arestati in febraurie si condamnati la doi ani inchisoare. Celor patru li s-a impus faptul de a fi lucrat pentru o organizatie care nu era inregistrata in Belarus. Este vorba de organizatia Parteneriat, finantata din Statele Unite, si care a urmarit desfasurarea alegerilor przidentiale din acest an. Statele Unite si Uniunea europeana sustin ca alegerile nu au fost corecte.

In Afganistan, fortele coalitiei condusa de Statele Unite au anuntat ca au ucis trei persoane, banuite de a fi membre ale retelei teroriste al-Qaida. Alti trei suspecti au fost arestati, intr-o operatiune condusa impreuna cu fortele afgane.

Aflat joi in Afgatanistan, presedintele Traian Basescu a anuntat ca Romania se pregateste, la cererea Aliantei Nord-Atlantice, sa mai trimita un batalion. Romania, a precizat presedintele Basescu dupa convorbirile cu omologul sau afgan, este dispusa sa sprijine refacerea tarii, sa se implice mai ales in lucrarile de refacere a infrastructurii si in pregatirea specialistilor si ofiterilor afgani.

Premierul desemnat al Ucrainei Victor Ianucovici a anunţat că guvernul său va respecta acordul existent între ţara sa şi Rusia privind aprovizionarea cu gaz rusesc, şi va încerca să găsească un limbaj comun cu distribuitorii de energie, pentru a asigura cel mai bun preţ pentru ţara sa.

„Încercăm să ne asigurăm că ţara noastră va avea o cantitate suficientă de gaze, la cel mai acceptabil preţ. Nu pot să dezvălui deocamdată care e acest preţ, dar vreau să spun tuturor că el va fi cel mai bun”, a declarat Ianucovici.

Medicii spitalului de toxicologie de la Viena au anunţat că starea de sănătate a Renatei Takiniene, ofiţer de graniţă lituanian, care a suferit de pe urma contactului cu o substanţă toxică necunoscută, este bună, şi ea va ieşi din spital peste cîteva zile. Medicii au anunţat însă că traducătoarea Anastasia Balchivschi, originară din Republica Moldova, se află în stare gravă. Se pare că Balchivski are organele interne afectate, şi va fi supusă unei intervenţii chirugicale. Potrivit misiunii Uniunii Europene de asistenţă la frontieră, cele două femei au fost expuse la un mediu toxic în portul ucrainean Reni la patru august, în timpul transferării de pe un vas pe altul a unor substanţe chimice.

Preşedintele Statelor Unite George Bush a declarat că atentatul terorist dejucat la Londra arată că Statele Unite sînt încă în război cu fasciştii islamici, la cinci ani după atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001.

Preşedintele Traian Basescu a avut convorbiri la Kabul cu omologul său afgan Hamid Karzai. Şeful statului român a salutat evoluţiile democratice din Afganistan, şi l-a invitat pe Hamid Karzai să viziteze Romania împreună cu o delegaţie militară afgana pentru a se pune la curent cu capacitatea România de a contribui la dotarea armatei afgane. Hamid Karzai a apreciat pozitiv contribuţia României la eforturile de stabilizare şi reconstrucţie a Afganistanului.

Cel puţin 50 de politicieni din Brazilia şi-ar putea pierde calitatea de parlamentari, în urma unui uriaş scnandal de corupţie. E vorba de un complot de deturnare a milioane de dolari din banii publici, prin achiziţionarea de ambulanţe la un preţ aproape dublu decît cel normal, diferenţa de preţ urmînd să intre în buzunarele politicienilor. O companie i-a convins pe deputaţi să voteze achiziţionarea ambulanţelor cu mult peste preşul lor normal. Banii rezultaţi a fost împărţiţi între cei implicaţi, ajungînd la politicieni prin intermediul conturilor bancare ale angajaţilor lor, sau sub formă de cadouri constînd din maşini şi prostituate.

Deputatul PNL Mona Muscă a declarat că a semnat un angajament cu Securitatea privind furnizarea de informaţii despre studenţii străini, pe vremea cînd era asistent universitar la Timişoara în 1977. Mona Muscă a mai spus că nu a dat note scrise la Securitate şi că, deşi ofiţerul de securitate care o racolase a propus şefilor lui continuarea colaborării cu ea, la un an după ce semnarea angajamentul s-a decis anularea acestuia.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că Ucraina s-a făcut vinovată în 2001 de îngrădirea libetăţii de exprimare a jurnalistului Oleg Liaşco, editor la vremea respectivă al cotidianului „Politica”. Liaşco a fost condamnat atunci la doi ani de închisoare cu suspendare şi i s-a interzis să ocupe funcţii de conducere în presă timp de doi ani, pentru că a scris patru articole critice la adresa premierului ucrainean în exerciţiu de atunci Vassil Durdinets. CEDO a decis că statul ucrainean trebuie să-i plătească lui Oleg Liaşko 3000 de euro daune.

Liderul grupului parlamentar UDMR din Senat Verestoy Attila a declarat că reprezentanţii Coaliţiei şi miniştrii nu au reuşit să stabilească nominalizările pentru înlocuirea secretarilor de stat remaniaţi, spunînd că domeniile disputate de mai multe partide sînt Finanţele, Integrarea şi Mediul. După reuniunea Consiliului Naţional de Conducere al Coaliţiei, reprezentantul UDMR a spus că s-a căzut de acord ca structurile ministerelor să se reducă la 52 de secretari de stat.

Aproximativ 30 de oameni au fost ucişi în oraşul irakian Najaf, şi alţi cîţiva zeci răniţi în explozia unor bombe în apropierea unei moschei şiite. Televiziunea de stat de la Bagdad a anunţat că ar fi fost vorba de două atentate sinucigaşe separate în piaţa din apropierea Moscheii Imamului Ali, în timp ce poliţia locală a declarat că a fost un singur atentator sinuicigaş. Între cei ucişi sînt ofiţeri de poliţie şi civili.

Asistentul Secretarului de stat american David Welch s-a reîntors la Ierusalim, într-un ultim efort diplomatic pentru ajungerea la un acord privind rezoluţia ONU de încheierea a ostilităţilor dintre Israel şi miliţiile Hezbollah. Welsh trebuia miercuri să zboare de la Beirut la Washington, dar şi-a schimbat planurile peste noapte. Diplomaţii se îndoiesc că Israelul va aştepta pînă după acest sfîrşit de săptămînă cu extinderea ofensivei sale terestre în Liban, dacă nu se sjunge la un acord în privinţa rezoluţiei Consiliului de Securitate.

Aviaţia israeliană a lansat fluturaşi în părţi ale Beirutului prin care populaţia locală e anunţată că Israelul îşi va extinde ofensiva în capitala Libanului. Locuitorii din trei suburbii ale Beirutului, conuscute pentru sprijinul acordat miliţiilor Hezbollah sînt somaţi să-şi părăsească locuinţele.

Zborurile pe ruta Bucureşti - Londra ale companiilor Tarom şi British Airways au fost anulate din cauza alertei de securitate din Marea Britanie.

Companiile aeriene din întreaga lume şi-au anulat zborurile spre Marea Britanie, iar operatorul aeroportuar din această ţară BAA a avertizat că vor avea loc întîrzieri masive la principalul aerorpot londonez Heathrow şi i-a sfătuit pe pasageri să-si anuleze călătoriile.

După anunţarea dejucării atentatului din Marea Britanie, acţiunile companiilor aeriene europene au înregistrat scăderi. Rata de schimb a lirei sterline a scăzut şi ea în comparaţie cu dolarul şi euro, iar preţul petrolului a scăzut sub 76 de dolari barilul, din cauza că temerilor că ameninţarea teroristă din Marea Britanie va afecta încrederea consumatorilor, încetinind creşterea economică pe plan global şi reducînd cererea pentru petrol.

Ministrul britanic de interne John Reid a anunţat arestarea a 21 de persoane suspectate că au pus la cale un atentat terorist de mari proporţii. Potrivit lui Reid, teroriştii plănuiau să pună explozibili lichizi în bagaje de mînă la bordul cîtorva zeci de avioane de pe ruta Marea Britanie Statele Unite. Dacă atentatul s-ar fi produs, a adăugat ministerul de interne, am fi avut de-a face cu o uriaşă pierdere de vieţi omeneşti. Poliţia britanică nu exclude posibilitatea ca reţeaua teroristă Al Qaida să fie implicată în tentativa de atentat dejucată de serviciile secrete britanice. Se pare ce persoanele arestate în mai multe raiduri efectuate noaptea trecută sînt musulmani britanici.

Preşedintele parlamentului cubanez Ricardo Alarcon a declarat că lipsa de informaţii cu privire la boala lui Fidel Castro se datorează faptului că Cuba s-ar afla sub o ameninţare iminentă din partea Statelor Unite. După ce Fidel Castro i-a predat puterea fratelui său Raul săpătmăna trecută, din motive de sănătate, nici unul dintre cei doi nu a mai fost văzut în public.

Doi membri ai misiunii europene de monitorizare a graniţei Moldovei cu Ucraina au fost intoxicaţi cu substanţe chimice în portul ucrainean Reni şi au fost trimişi pentru tratament la Viena. Misiunea Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră a cerut poliţiei ucrainene să deschidă o investigaţie. Potrivit unui comunicat al misiunii cu sediul la Odesa, o echipă de observatori europeni se aflau în portul Reni pe patru august, în timp ce de pe un vapor pe altul era transferată o încărcătură de substanţe chimice. După toate aparenţele, se spune în comunicat, o cantitate de chimicale s-a vărsat. Aflînd despre accident, echipa de monitorizare s-a retras. Dar două membre ale echipei, experta vamală Renata Takiniene din Lituania şi asistenta acesteia Anastasia Balkivski din Moldova, au fost intoxicate. Rezultatele testelor toxicologice făcute la o clinică specializată de la Viena urmează să fie publicate joi.