La Bruxelles, la încheierea unei reuniunii a miniştrilor de externe din statele membre ale Uniunii Europene, Secretarul-general al Naţiunilor Unite, Kofi Annan a precizat că forţa internaţională de pace din Liban va avea efective europene de circa şapte mii de militari.

"Putem începe să constituim o forţă credibilă" -- a declarat Annan, adăugînd că are "angajamente ferme" şi din partea unor state asiatice, cum sînt Malaezia, Indonezia şi Bangladeş.

Kofi Annan a dat de înţeles că s-a ajuns la un compromis şi în privinţa conducerii forţei internaţionale, Franţa urmînd să o conducă în continuare, pînă în februarie 2007, cînd misiunea va fi preluată de Italia.

Cu acelaşi prilej, Javier Solana, responsabilul pentru politica externă a Uniunii Europene a cerut Israelului să ridice blocada aeriană şi navală împotriva Libanului.

Procurori americani au solicitat la San Francisco condamnarea definitivă, la 18 ani închisoare, a fostului prim ministru al Ucrainei, Pavlo Lazarenko, care ar fi abuzat de poziţia sa pentru a se îmbogăţi şi înşela cetăţenii printr-o serie de scheme ilegale de afaceri. Procurorul general american a solicitat şi amenzi şi restituiri de fonduri de peste 66 de milioane de dolari.

In martie Lazarenko a fost ales ca deputat la Dnepropetrovsk. Fostul premier ucrainean a fost găsit vinovat în cadrul unui proces cu juraţi desfăşurat la San Francisco în iunie 2004. De atunci, eliberat pe o cauţiune de milioane de dolari, şi după ce a depus contestaţie împotriva verdictului, Lazarenko a trăit sub arest la domiciliu în Statele Unite. Este primul şef de guvern străin judecat în Statele Unite după liderul panamean Manuel Noriega.

Conducerea bisericii romano-catolice din Polonia a adoptat un document politic pe tema tratamentului clericilor ce au colaborat cu fosta securitate poloneză sub regim comunist. Cardinalul Stanislaw Dziwisz, în trecutul recent cel mai apropiat consilier al Papei Ioan Paul al II-lea, a chemat preoţimea poloneză că dezvăluie voluntar orice legături cu serviciile de securitate comunistă şi, în situaţii de asemenea natură, să părăsească posturile actuale. Deliberările conducerii bisericii poloneze s-au desfăşurat în mînăstirea istorică de la Jasna Gora.

Ministrul apărării Theodor Atansiu s-a întîlnit la Constanţa cu omologul său bulgar, ocazie de a preciza că acordurile tehnice referitoare la amplasarea de baze americane în România ar fi fost încheiate în proporţie de 80% şi că noile facilităţi pentru găzduirea militarilor americani ar putea fi încheiate pînă la sfîrşitul anului viitor, dacă vor fi finanţate corespunzător.

Prezent la Şcoala de vară de la Mamaia a Tineretului Naţional Liberal, ministrul apărării, Theodor Atanasiu a răspuns unor întrebări ale participanţilor din Republica Moldova, semnalînd contribuţia României, la lărgirea cadrului în care se desfăşoară discuţiile referitoare la reglementarea crizei transnistrene.

Citat de Mediafax, ministrul apărării a spus că diplomaţia română a reuşit să convingă ţările aliate din Uniunea Europeană şi Nato că în Transnistria ar fi nevoie de un tip de stingere a conflictului diferit de cel din Kosovo.

Theodor Atanasiu este citat şi cu afirmaţia: "Din păcate, nu vă putem ajuta cu prezenţa armată în conflictul nistrean. România este membră Nato, de la 1 ianuarie 2007 va fi membră a Uniunii Europene şi avem nişte angajamente, nişte priorităţi şi acest lucru nu ne permite să intervenim în conflictul nistrean, dar vă putem pune la dispoziţie logistică".

Ministrul apărării a criticat, pe de altă parte guvernanţii Republicii Moldova, spunînd că "nu întotdeuna mîinile intinse de România sînt şi bine primite dincolo de Prut."

Intr-o declaraţie făcută la Bruxelles, Philippe Douste-Blazy, ministrul de externe al Franţei a dat de înţelescă în sudul Libanului va fi stabilită o aşa-numită "zonă de excluziune", în care vor fi dezarmaţi toţi cei neautorizaţi să poarte arme. In zona amintită ar urma să se desfăşoare unităţi ale armatei libaneze susţinute de forţa de pace internaţională.

Aflat la Sofia pentru convorbiri cu omologul său bulgar, primul ministru al Ungariei, Ferenc Gyurcsany a declarat, citat de Associated Press, că Budapesta examinează posibilitatea restrîngerii accesului pe piaţa ungară a muncii, a cetăţenilor români şi bulgari, după viitoarea extindere a Uniunii Europene. "Este o problemă sensibilă în Ungaria şi legată în primul rînd de forţa de muncă românească" -- a spus premierul Gyurcsany.

Ministrul de interne Vasile Blaga a purtat convorbiri la Bucureşti cu omologul său din Republica Muntenegru, Jusuf Kalampetrovic. In cadrul discuţiilor s-a vorbit despre controlul la frontierele interne ale Uniunii Europene, ce va fi suprimat abia după intrarea noilor state membre în spaţiul Schengen. România ar intenţiona ca pînă în 2010 să îndeplinească criteriile necesare admiterii în spaţiul european de circulaţie liber. In recentele dezbateri din Marea Britanie, referitoare la admiterea forţei de muncă româneşti şi bulgare, s-a susţinut că infractori din statele balcanice ar sosi în Anglia via România şi Bulgaria.

Ambasada Marii Britanii la Bucureşti a anunţat că de la 1 septembrie va fi deschis un serviciu de aplicaţii pentru vizele de toate categoriile, pe internet. Serviciul on-line de vize va putea fi accesat pe site-ul ambasadei. Ambasadorul britanic, Robin Barnett a declarat că scopul noului serviciu este reducerea cozilor în faţa ambasadei şi cea a timpului necesar obţinerii vizelor.

Circa 1600 de militari francezi au sosit în Liban pentru a se alătura forţei internaţionale de menţinere a păcii. Subiectul se află pe ordinea de zi a unei reuniuni a miniştrilor de externe din statele Uniunii Europene, în curs de desfăşurare la Bruxelles. La discuţii participă şi secretarul general ONU, Kofi Annan. Premierul Belgiei a anunţat în ajunul reuniunii că ţara sa va trimite un total de 394 de militari în forţa de pace.

Intr-un comentariu pe marginea rezoluţiei ONU pentru încetarea focului în conflictul dintre forţele israeliene şi militanţii islamişti Hetzbollah din Liban, preşedintele Franţei Jacques Chirac a apreciat că dat fiind teritoriul restrîns al Libanului, o forţă internaţională cu efective de 15 mii de militari ar fi excesivă. Potrivit lui Jacques Chirac, blocada aeriană şi navală pe care Israelul o impune Libanului, ar fi "total nejustificată".

Rusia a respins apelurile pentru impunerea de sancţiuni internaţionale împotriva Iranului din cauza programului nuclear al Teheranului. Preocupările internaţionale pe această temă, a spus ministrul rus al apărării, Serghei Ivanov, nu sînt suficiente pentru a impune sancţiuni.

Anterior, Departamentul de Stat american a avertizat Iranul că termenul limită impus de Naţiunile Unite pentru abandonarea procesului de îmbogăţire a uraniului este 31 august. Franţa a calificat drept "nesatisfăcător" răspunsul iranian la oferta lansată de statele membre permanente în Consiliul de Securitate şi de Germania.

Poliţia germană a arestat în sudul Germaniei, la Konstanz, un al treilea suspect în tentativa recentă de a comite atentate cu bombe în două trenuri regionale. Primii doi suspecţi au fost arestaţi la Kiel şi în Liban. Toţi suspecţii sînt de naţionalitate libaneză.

In Rusia, liderul unui grup de militanţi rasişti a fost condamnat la 16 ani închisoare, într-un proces desfăşurat la Voronej, după uciderea brutală, toamna trecută, a unui student peruvian. Atacul rasist, în care alte trei persoane, de naţionalitate peruviană, rusă şi spaniolă au fost rănite, a avut loc la 9 octombrie anul trecut. Procesul grupului de 13 rasişti a fost urmărit de organizaţiile de apărare a drepturilor omului ca pe un test al fermităţii autorităţilor ruse în privinţa condamnării actelor de ură rasială, în trecut decretate adesea doar ca manifestări de "huliganism".

Lech Walesa, fostul lider al primului sindicat independent din Europa comunistă, care marţi şi-a anunţat retragerea completă din sindicatul Solidaritatea, a revenit parţial asupra deciziei sale. "Nu există conflict între noi, dar nici dragoste", a declarat Walesa pentru radioul polonez, spunînd că va participa totuşi la celebrările anuale, de la 31 august, consacrate acordurilor pe care sindicaliştii grevişti au reuşit să le impună în 1980 regimului comunist.

Ucraina a marcat joi 15 ani de la declararea independenţei în 1991. Vorbind în faţa a mii de oameni care s-au adunat în centrul capitalei Kiev pentru un serviciul religios, preşedintele Victor Iuşcenco a repetat că politica guvernului ucrainean este una în favoarea reformelor democratice şi că Ucraina are un curs pro-european şi pro-NATO.

Comandatul foreţlor armate americane din orientul Mijlociu, generalul John Abizaid a declarat că în opinia sa Irakul este departe de un război civil, dar pericolul declanşării unui asemnea conflict armat este prezent. Abizaid a mai spus că au fost înregistrate progrese în asigurarea securităţii la Bagdad, unde au fost aduşi încă 12 mii de militari americani şi irakieni pentru a patrula pe străzi. Patru atacuri separate cu bombă au ucis patru persoane şi au rănit alte 24 joi la Bagdad.

Un tribunal de la Moscova a ordonat arestarea unui alt treilea spuspect în legătură cu atentatul cu bombă care a ucis 10 oameni luni într-o piaţă din capitala Rusiei. Toţi cei trei suspecţi au fost puşi sub acuzare pentru crimă cu motivaţie rasială.

Preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul de reactivare ca general de brigadă a fostului procuror general al României Ilie Botoş, în cadrul Secţiei Parchetelor Militare. Ilie Botoş este citat de agenţia Mediafax cu declaraţia că a solicitat şefului Secţiei Parchetelor Militare să fie reactivat general pentru ca să-şi poată continua proiectele de urmărire şi anchetare a infracţiunilor de terorism şi crimă organizată. Ilie Botoş şi-a dat demisia din funcţia de procuror general al României în 21 iulie, ca urmare a dispariţiei omului de afaceri Omar Hayssam, care era cercetat sub acuzaţia de terotrism şi pentru delicte de ordin economic.

Evenimentele de pe platforma de foraj marin Orizont nu sînt un act de ostilitate al Iranului faţă de România - e vorba de un conflict comercial care implică proceduri în conformitate cu legislaţia iraniană, a declarat preşedintele Iranului Mahmoud Ahmadinejad, într-o convorbire telefonică avută joi cu preşedintele Traian Băsescu. Potrivit administraţiei prezidenţiale de la Bucureşti, cei doi preşedinţi au abordat şi chestiuni legate de relaţiile comerciale, şi au ajuns la concluzia că volumul schimburilor comerciale dintre cele două ţări poate fi îmbunătăţit.

Şefa guvernului german Angela Merkel a declarat că răspunsul Tehranului la pachetul de compensaţii oferit de comunitatea internaţională pentru rezolvarea crizei nucleare nu este satisfăcător. Angela Merkel a spus că în răspunsul Iranului lipseşte o propoziţie cheie, anume dacă Teheranul acceptă sau nu să oprească procesul de îmbogăţire a uraniului. Statele Unite şi Franţa au spus şi ele că răspunsul Iranului nu se înscrie în condiţiile stabilite de Naţiunile Unite. Consiliul de Securitate ONU a dat Teheranului un ultimatum pînă la 31 august să oprească îmbogăţirea uraniului, în caz contrar Iranul urmînd să suporte sancţiuni.

Ministrul israelian de externe Tzpi Livni şi omologul ei italian Massimo D’Alema au cerut comunităţii internaţionale să acţioneze cît mai curînd cu putinţă şi să trimită forţa ONU de menţinere a păcii în sudul Libanului. Tzpi Livni a avut convorbiri la Roma cu premierul Romano Prodi şi cu şeful diplomaţiei italiene, într-un moment în care Italia e pe cale să-şi asume un rol major în cadrul misiunii extinse de menţinere a păcii pe care Naţiunile Unite s-au angajat să o trimită în sudul Libanului

Uniunea Astronomică Internaţională a luat o decizie istorică joi la Praga, aprobînd pentru prima oară un nou set de reguli referitoare la corpurile cereşti, care definesc ce este şi ce nu este o planetă. În urma acestei decizii, oamenii de ştiinţă reuniţi la Praga au votat că Pluto nu este o planetă, statut pe care acest corp ceresc l-a deţinut de la descoperirea sa în 1930 încoace, ci o aşa-numită planetă pitică. În baza noii definiţii, sistemul nostru solar nu mai are decît opt planete în sensul clasic al acestui termen, Mercur, Venus, Tera, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus şi Neptun. În sistemul nostru solar mai există planete pitice, asteroizi, comete şi altele obiecte, care nu sunt sateliţi ai unei planete, dar se învîrt în jurul Soarelui.

Reforma morală a clasei politice româneşti nu se bazează doar pe deconspirarea fostei Securităţi, a declarat preşedintele Partidului Naţional Liberal Călin Popescu Tăriceanu. Premierul a făcut această declaraţie în cadrul şcolii de vară a tineretului liberal de la Mamaia.

Incidentul de miercuri, cînd un unui avion al companiei americane Northwest cu destinaţia Bombay s-a întors la Amsterdam escortat de avioane militare olandeze nu pare să aibă conotaţii teroriste, a anunţat ministrul olandez al justiţiei Piet Hein Donner. Poliţia olandeză a arestat miercuri 12 pasageri de pe cursa Northwest, după ce pilotul a raportat un comportament suspect la cîţiva dintre pasageri şi a decis să se reîntoarcă la Amsterdam.

Reprezentanţii Uniunii Democrate Maghiare din România nu sînt dispuşi să discute cu nimeni despre o altă formulă guvernamentală sau despre formarea unei noi majorităţi parlamentare, a anunţat preşedintele UDMR Marko Bela. Întrebat dacă Uniunea va răspunde propunerii Partidului Conservator de izolare a Partidului Democrat şi de formare a unei noi majorităţi politice, Marko Bela a răspuns că nu este oportună rediscutarea formulei de Coaliţie înaintea datei programate pentru intrarea României în Uniunea Europeană. Liderul UDMR a adăugat că formaţiunea sa politică nu vrea să plece de la guvernare nici după 1 ianuarie 2007, dar după această dată partidele din Coaliţie vor trebui să rediscute programul de guvernare.