Romanian President Traian Basescu met on October 30 his Ukrainian counterpart Viktor Yushchenko in Bucharest. After the meeting, Basescu declared that almost all problems between the two countries had been addressed to and diagnosed. Basescu added that the Transdniester problem had also been discussed, along with issues regarding the national minorities in Ukraine.

In his turn, Yushchenko declared that he intends to solve all the "inherited" problems between the two countries.

The Romanian Orthodox Church Synod's decision to reactivate three dioceses on Moldovan and Transdiester territories had been criticized by Bishop Iustinian of Tiraspol and Dubasari as "a crusade against the Russian Orthodox Church". The dioceses in Balti, Cantemir and Dubasari are in an area belonging to the Metropolitan Church of Bassarabia which is under the jurisdiction of The Romanian Orthodox Church.

The Romanian government on October 29 assumed responsibility in Parliament for a bill proposing a mixed electoral system, consisting of elements of both plurality and proportionality. The bill included 23 of the 113 amendments submitted by the parliamentary groups.

President Traian Basescu said he would not ratify the new law before the referendum on his own version of a new electoral system, referendum due to take place in late November, on the same day with the elections to the European Parliament. Traian Basescu wants to introduce elections in single-member constituencies on the basis of a majority two-ballot system.

O corespondentă a postului nostru de radio răpită în Irak acum aproape două săptămîni a fost eliberată. Jumana Al – Obaidi, în vîrstă de 29 de ani, lucrează pentru serviciul în limba arabă ”Irakul Liber”.

Preşedintele posturilor de radio „Europa Liberă /Libertatea”, Jeff Gedmin a dat publictăţii o declaraţie în care se spune că toţi angajaţii acestor posturi de radio au răsuflat uşuraţi la aflarea veştii că Jumana a fost eliberată.

„Ziarişti ca Jumana îşi pun viaţa în pericol în fiecare zi. Ei sunt ziarişti dedicaţi meseriei lor, oameni curajoşi şi patrioţi irakieni”, se mai spune în declaraţia dată publcităţii de Jeff Gedmin.

Jumana al Obaidi a fost răpită din maşina sa la 22 octormbrie în timp ce se îndrepta spre o conferinţă de presă la Bagdad. Şoferul maşinii a fost ucis de terorişti în cursul incidentului.

Autorităţile pakistaneze au început să aresteze activişti ai opoziţiei, după ce preşedintele Pervez Musharaf a decretat sîmbătă stare de urgenţă. Administraţia de la Washington s-a declarat profund îngrijorată de impunerea stării de urgenţă şi şi-a exprimat speranţa că alegerile prezidenţiale vor avea loc la data programată, în ianuarie anul viitor.

Pervez Musharaf a explicat că a fost nevoit să decreteze starea de urgenţă datorită acţiunilor teroriste şi a extremismului islamic, şi din cauză că activitatea guvernului de la Islamabad este paralizată de ingerinţele puterii judecătoreşti.

Agenţia semi-oficială de ştiri a Turciei Anatolia a anunţat că separatiştii din cadrul Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care are baze în nordul Irakului, au eliberat opt militari turci. Cei opt au fost eliberaţi, după ce guvernul irakian a ameninţat că va acţiona împotriva liderilor gherilelor kurde care fac raiduri peste graniţă în Turcia.

Separatiştii PKK au ucis 12 militari şi au luat prizonieri alţi opt într-un atac luna trecută asupra unui punct de control turcesc de la graniţa cu Irakul.

Secretarul de stat american Condoleezza Rice a avut convorbiri cu conducerea Israelului în încercarea de a armoniza punctele de vedere ale palestinienilor şi ale Israelului, înaintea unei conferinţe pentru pace în Orientul Mijlociu care va avea loc în Statele Unite. Înaintea discuţiilor, Condoleezza Rice a declarat că nu se aşteaptă la rezultate spectaculoase în urma acestor convorbiri. Luni, Condoleezza Rice are programate discuţii cu mai mulţi lideri palestinieni.

Pe de altă parte, agenţiile de presă relatează că forţele isrealiene au ucis patru palestinieni duminică în Gaza.

În Israel, zecii de mii de oameni au luat parte la comemorarea fostului premier israelian Yitzak Rabin, care a fost asasinat acum 12 ani în timpul unei demonstraţii pentru pace la Tel Aviv. Vorbind sîmbătă într-o piaţă din Tel Aviv care poartă numele fostului premier, preşedintele israelian Shimon Peres a cerut mulţimii să urmeze idealurile de pace şi securitate ale lui Yitzak Rabin.

În Iran au avut loc ample demonstraţii anti-americane, organizate de stat, pentru a marca a 28-a aniversare a ocupării ambasadei Statelor Unite de la Teheran şi „Ziua Naţională a Confruntării cu Lumea Imperialistă”. În noiembrie 1979, studenţi iranieni au ocupat ambasada americană, după ce Washingtonul i-a permis fostului şah al Iranului, aflat în exil, să urmeze un tratament în America. 53 de diplomaţi americani şi gărzi ale ambsadei au fost ţinuţi ostateci timp de 444 de zile.

Începînd de atunci, relaţiile Statele Unite cu Iranul au urmat un curs ostil. Washingtonul acuză Iranul că sprijină terorismul internaţional şi că doreşte să construiască arma atomică. Teheranul în schimb a poreclit Statele Unite „Marele Satan” şi susţine că America este duşmanul islamului şi al musulmanilor.

Premierul Călin Popescu Tăriceanu a convocat o reuniune de lucru a ministrilor de interne, de externe, al justitiei împreuna cu secretari de stat si experti pentru a discuta situatia comunitatilor românesti din Italia si stabilirea unui plan de actiuni care sa previna atitudinile si manifestarile îndreptate împotriva românilor din aceasta tara.

Ministrul român al internelor şi reformei administrative Cristian David a cerut autorităţilor italiene să prezinte criteriile care au stat la baza deciziilor de expulzare a patru români repatriaţi vineri de la Milano. "Fac apel la raţiune şi echilibru şi solicit în mod direct autorităţilor italiene să ia toate măsurile de prevenire a escaladării atitudinilor xenofobe. Am luat legătura cu autorităţile italiene pentru a mă asigura că măsurile dispuse împotriva cetăţenilor români vor fi aplicate cu just temei şi nediscriminatoriu”, a spus Cristian David.

El a adăugat că e îngrijorat de manifestările de violenţă împotriva cetăţenilor români de genul celei înregistrate vineri noaptea într-o suburbie a Romei.

Primarul Romei Walter Veltroni a cerut autorităţilor de la Buucreţti să aibă înţelegere în privinţa problemelor de securitate şi imigrare şi a dat asigurări că Italia va face totul pentru a împiedica xenofobia.

Ministerul român de externe a "condamnat ferm" sîmbătă agresarea vineri seara a trei români la Roma, cerând autorităţilor italiene să ia măsuri pentru ca astfel de acte xenofobe să nu se repete.

Premierul irakian Nuri Al-Maliki a promis să conlucreze cu ţările vecine Irakului pentru contracarararea ameninţărilor teroriste. Vorbind la o conferinţă a miniştrilor de externe şi a altor înalte oficialităţi din ţări învecinate Irakului şi din state occidentale, organizată în Istanbul, Al Maliki a subliniat că ţara sa nu trebuie, la rîndul ei, să fie baza unor atacuri împotriva statelor vecine.

Ankara doreşte ca Washingtonul şi Bagdadul să contracareze atacurile împotriva Turciei ale reberlilor kurzi din nordul Irakului.

Cele cinci ţări cu statut de membru permament în Consiliului de securitate ONU au căzut de acord să pregătească impunerea unui al treilea set de sancţiuni împotriva Iranului, dacă regimul de la Teheran nu va demonstra flexibilitate privind controversatul său program nuclear. După o reuniune care a avut loc vineri la Londra, Foreign Office a anunţat că Statele Unite, Rusia, China, Marea Britanie, şi Franţa, cărora li s-a alăturat şi Germania, au stabilit impunerea de noi snacţiuni dacă aşteptatele rapoarte ale Uniunii Europene şi Agenţiei Internaţionale pentru energie atomică nu probează îmbunătăţirea cooperării Iranului în acest subiect.

Oponenţii preşedintelui georgian Mihail Saakashvili au continuat demonstranţiile de protest în faţa parlamentului de la Tbilisi. Peste 50 de mii de persoane au pariticpat ieri la protestele împotriva preşedintelui Saakashvili, cea mai amplă manifestoare de acest gen de la protestele pro occidentale cunoscute sub numele de Revoluţia Rozelor, care l–au adus la putere pe actualul şef al statului.

Opoziţia, care îl acuză pe Saakashvili de autoritarism şi că îndepărtează Georgia de democraţie, a cerut organizarea de alegeri la începutul anului viitor, o solicitare respinsă de partidul aflat la putere.

Un tribunal federal american a aprobat citarea Secretarului de stat Condoleezza Rice, a consilierului Casei Albe pentru securitate naţională Stephen Hadley şi a altor înalţi demnitari, într-un caz de lobby pentru Israel. Doi lobbisti, Stephen Rosen şi Keith Weissmann sunt acuzaţi de spionaj, pentru că ar fi primit informaţii secrete de la o fostă înaltă oficialitate a Pentagonului, care e acum în închisoare.

Aproximativ 800 de mii de persoane au rămas fără adăpost în urma inudnaţilor devstatoare care au avut loc de-a lungul coastelor Golfului Mexic. Cel puţin 80 al sută din suprafaţa statului Tabasco, din sudul ţării, se află sub ape, după o săptămînă de ploi abundente care au dus la ieşirea rîurilor din matcă. Preşedintele mexican Felipe Calderon a spus că aceste inundaţii sînt eea mai rea catastrofă naturală care a lovit recent Mexicul.

Un bărbat acuzat de vrăjitorie a fost executat în Arabia Saudită. Mustafa Ibrahi, care era cetăţean egiptean, a fost acuzat de un alt cetăţean că a practicat magia pentru a-l despărţi de soţia sa. Potrivit agenţiei de presă saudite, între probele găsite în locuinţa egipteanului s-au găsit cărţi de magie neagră, o lumînare pe care era încrustată o incantaţie de invocare a duhurilor rele şi plante urît mirositoare.

Autorităţile române nu se tem că un scenariu de tip Kosovo ar putea crea un precedent pentru Transilvania, unde locuieşte o numeroasă comunitate maghiară, ci mai degrabă pentru Transnistria, regiune separatistă din Republica Moldova, a spus ministrul român de externe Adrian Cioroianu într-un interviu pentru Agenţia France Presse. Cioroianu a adăugat că negocierile pentru stabilirea statutului provinciei Kosovo trebuie să continue şi după data de 10 decembrie, în cazul în care cele două părţi nu ajung la un acord pînă atunci. În cazul în care independenţa provinciei Kosovo va fi declarată în mod unilateral, România nu va recunoaşte această independenţă, a mai spus Cioroianu, amintind că rezervele României legate de acest subiect sînt împărtăşite de o serie de state cum ar fi Grecia, Spania, Slovacia şi Cipru.

Televiziunea de stat de la Islamabad a anunţat că preşedintele Pervez Musharraf a declarat starea de urgenţă. Măsura a fost luată în contextul creşterii tensiunii politice şi a violenţelor în această ţară. E posibil ca starea de urgenţă să amîne alegerile prezidenţiale programate pentru ianuarie anul viitor. Musharaf aşteaptă decizia Curţii Supreme care trebuie să hotărască dacă e legal să candideze la acest scrutin fiind în acelaşi timp şi comandant al armatei.

Între timp, din Pakistan vin relatări contradictorii. Potrivit unui post de televiziune privat, Curtea Supremă ar fi respins decretul lui Musharaf de instituire a stării de urgenţă, alte televiziuni anunţă concedierea ministrului pakistanez al justiţiei.

Guvernul italian a avertizat împotriva dezlănţuirii atacurilor cu motivaţie rasială, după ce un grup de persoane mascate, înarmate cu bîte a atacat sîmbătă seara patru cetăţeni români într-o parcare a unui supermarket din Roma. Una dintre victime a fost înjunghiată şi se află în spital.

„Trebuie să prevenim ca acest tigru teribil care este ura de rasă, să scape din cuşcă”, a spus ministrul italian de interne Giuliano Amato, pentru ediţia electronică a ziarului „La Repubblica”. Atacul de sîmbătă seara a avut loc pe fondul indignării generale din Italia, după ce o italiancă, violată şi maltratată miercuri, a încetat din viaţă a doua zi. Principalul suspect, un cetăţean român, este anchetat în stare de arest la Roma. Crima de miercuri este ultima dintr-un lung şir de infracţiuni comise recent de imigranţi români în Italia.

Premierul Călin Popescu Tăriceanu şi-a exprimat îngrijorarea că infracţiunile comise cetăţeni români în Italia vor compromite nu numai imaginea României, dar şi existenta românilor cinstiţi din această ţară. Şeful guvernului s-a declarat şocat de agresiunile întreprinse împotriva românilor care trăiesc în Italia. Crima de miercuri, al cărei presupus autor este cetăţean român, a generat un val de indignare în Italia, şi a dus la atacarea a patru români vineri seara într-o parcare a unui centru comercial de la Roma.

Într-un interviu în exclusivitate pentru radio Europa Liberă, preşedintele moldovean Vladimir Voronin a declarat că autorităţile de la Bucureşti sunt responsabile de tensiunile din relaţiile moldo-române. Şeful statului moldovean, care e liderul Partidului Comuniştilor de la Chişinău, a spus chiar că statalitatea moldovenească este pusă în pericol de politica României, şi a anunţat că autorităţile moldovene vor cere în continuare Uniunii Europene să împiedice acordarea masivă a cetăţeniei române moldovenilor.

La Washington s-a desfasurat o reuniune a Consiliului Coordonatorilor Nationali din statele membre ale GUAM si a unor oficialitati din cadrul Departamentului de Stat american. Pe ordinea de zi s-au aflat combaterea crimei transfrontaliere si consolidarea securitatii energetice. Vice-ministrul afacerilor externe al Moldovei, Valeriu Ostalep a insistat pe necesitatea consolidarii unei dimensiunei internationale a GUAM, prin eventuala implicare a Poloniei si a Japoniei.

La Chisinau, delegatii ale Ministerelor moldovean si american al apararii au discutat cooperarea bilaterala din ultimii doi ani si stabilirea unor prioritati de viitor. Consultarile au loc bi-anual, ultima desfasurîndu-se în 2005, în Statele Unite.

In Italia, dupa anuntul mortii Giovannei Reggiani, victima brutalitatii unui cetatean român de origine roma, autoritatile au anuntat ca vor pune în aplicare imediat decretul lege referitor la expulzarile pe motive de siguranta publica. Potrivit cotidianului "La Repubblica", numai la Roma, prime calcule facute de politie si carabinieri pe baza arestarilor anul acesta a unor români pentru acte de diverse grade de gravitate, releva ca ar putea fi expulzate cinci mii de persoane.

Procedura de expulzare se face pe baza autorizatiei unui magistrat. In cazul unor fapte grave sau deosebit de grave, cum este cazul asasinului Giovannei Reggiani, procesul va avea loc în Italia unde condamnatul îsi va ispasi pedeapsa. Prefectul de Roma este citat de la "La Repubblica" cu afirmatia ca ecuatia "români egal delicventi" este inacceptabila. Carlo Mosca pleadeaza însa în favoarea maximei severitati în fata unor atitudini bestiale.