Curtea Constituţională a decis că premierul Călin Popescu Tăriceanu nu e obligat să-l revoce pe ministrul Justiţiei Monica Macovei, chiar dacă Senatul a votat o moţiune simplă împotriva acestui ministru. Curtea a stabilit de asemenea că modificările aduse recent de Camera Deputaţilor legii referendumului sînt neconstituţionale. E vorba de amendamentele care prevedeau că preşedintele poate fi suspendat din funcţie cu jumătate plus unu din voturile celor care se prezinta la un referendum privind demiterea şefului statului. În forma sa iniţială, legea prevede că preşedintele poate fi demis cu votul a jumatate plus unu din cei încrişi pe listele electorale.

Preşedintele Italiei Giorgio Napoletano a acceptat demisia premierului italian Romano. Prodi a demisionat după ce Senatul de la Roma respins o moţiune de susţinere a politicii externe a cabinetului său. În afară de Afganistan, unde Italia are 1900 de militari, una din chestiunile în litigiu a fost că guvernul a autorizat extinderea unei baze militare americane din nordul Italiei, ceea ce a generat ample proteste, inclusiv din partea unor membri ai coaliţiei aflată la guvernare. Revocarea autorizaţiei, a spus ministrul de externe Massimo D’Alema, ar fi fost un act de ostilitate la adresa Statelor Unite.

Serviciul Român de Informaţii i-a informat pe preşedinte şi pe premier cu privire la evoluţiile din sectorul energetic, a declarat directorul SRI George Maior in faţa comisiei parlamentrare de control a SRI. Restructurarea SRI, situatia din Ţinutul Secuiesc, precum şi privatizarea Petrom au fost cîteva din temele abordate la audierile de miercuri.

Comisia Europeană a anunţat că ridicarea obligativităţii vizelor de care au nevoie cetăţenii ruşi care vor să călătorească în Uniunea Europeană e o perspectivă pe termen lung, în cel mai bun caz. Răspunzînd unei noi solicitări a preşedintelui rus Vladimir Putin privind eliminarea reciprocă a vizelor între Rusia şi Uniunea Europeană, purtătoarea de cuvînt a Comisiei Emma Udwin a spus că Moscova trebuie mai întăi să convingă blocul pan-european că documentele de călătorie ruseşti şi graniţele ruse respectă standardele de securitate.

Ameninţările privind ţintirea unor rachete ruseşti către Cehia şi Polonia sînt nefericite, a declarat la Berlin Secretarul de stat american Condoleezza Rice. Doamna Rice a adăugat că intenţia de a instala elemente ale sistemului de apărare antirachetă în Cehia şi Polonia nu e îndreptată împotriva Rusiei, iar Washingtonul a avut dese consultări cu Moscova pe acest subiect începînd din primăvara anului 2006. Luni, un general rus a afirmat că dacă Alianţa Nord-Atlantică amplasează un radar în Cehia şi rachete în Polonia, Rusia va aţinti asupra celor doua ţări propriile sale rachete.

Partidul Social Democrat cere instituţiilor statului să se autosesizeze cu privire la acuzele grave pe care preşedintele Traian Băsescu şi premierul Călin Popescu Tăriceanu şi le aduc reciproc în public. Într-un comunicat de presă al PSD se spune: ”Cel mai grav este că preşedintele şi primul-ministru nu se ceartă pe probleme de interes public, ci pe probleme ale grupurilor de interese din jurul lor”.

Un purtător de cuvînt al trupelor NATO din Afganistan a declarat că forţele Taliban se grupează în cel puţin cinci din provinciile din sudul şi sudvestul acestei ţări. Colonelul Tom Collins a adăugat că Alianta Nord Atlantică va întreprinde operaţiuni militare în zonele unde miliţiile Taliban blochează eforturile de reconstrucţie.

Sîrbii şi albanezii din provincia Kosovo nu par să ajungă la un compromis cu privire la statutul acestei provincii, a anunţat trimisul Naţiunilor Unite Martti Ahtisaari într-o pauză a negocierilor care au loc la Viena. Reuninea din capitala Austriei e considerată ultima etapă a tratativelor legate de viitorul provinciei si mediate de ONU. Conducerea Serbiei a respins propunerea lui Ahtisaari care ar fi dat provinciei posibilitatea să devină independentă în viitor.

Premierul Marii Britanii Tony Blair a anunţat că ţara sa va retrage 1600 de militari din Irak în următoarele luni. Blair a spus în faţa Parlamentului de la Londra că prezenţa militară britanică în Irak va continua pînă în 2008, dacă se va dori asta. Marea Britanie are un contingent de 7100 de militari în Irak, majoritatea în regiunea Basra.

Preşedintele Iranului Mahmud Ahmadinejad a respins ultimatumul dat de Organizaţia Naţiunuilor Unite pentru ca Teheranul să oprească operaţiunilor de îmbogăţire a uraniului. În decembrie 2006, Consiliul de Securitate ONU a votat impunerea de sanctiuni Iranului dacă autorităţile iraniene nu opresc aceste activităţi în termen de 60 de zile.

Statele Unite nu doresc să se angajeze într-o confruntare militară cu Iranul din cauza controversatului program nuclear al Teheranului, a declarat preşedintele Comisiei de politică externă a Camerei Reprezentanţilor de la Washington, congresmanul democrat Tom Lantos. Lantos, care a devenit preşedintele acestei comisii luna trecută, a adăugat că politica americană urmăreşte rezolvarea pe cale paşnică şi diplomatică a problemelor pe care le pune regimul de la Teheran.

India şi Pakistanul sunt hotărâte să continue dialogul, în ciuda atacului terorist de duminică asupra legăturii feroviare dintre cele două ţări, soldat cu 68 de morţi. Ministrul pakistanez de externe Hurşid Kasuri a sosit astăzi la New Delhi, într-o vizită programată cu mult timp înainte, şi a spus că atacul asupra trenului numit „Expresul Prietenia” nu face decât să mărească dorinţa ţării sale de a avea relaţii tot mai bune cu India.

Declaraţii asemănătoare au făcut şi oficialii din India. Cele două ţări vecine au purtat patru războaie după ce s-au desprins separat din Imperiul Britanic în 1947. Ele îşi dispută în continuare teritorii din provincia Kaşmir.

Pentagonul a dezminţit informaţia difuzată de BBC că ar avea un plan de bombardare a Iranului. BBC a spus că planul american ar include nu doar instalaţiile nucleare iraniene, ci şi infrastructura militară a Iranului.

Un purtător de cuvânt al ministerului american al apărării a numit ştirea BBC „ridicolă”.

Statele Unite, Israelul şi alte ţări bănuiesc Iranul că ar avea de gând să construiască arma nucleară. Teheranul susţine că programul său nuclear este exclusiv civil şi paşnic.

Aşa numitul „cvartet” pentru Orientul Mijlociu va discuta mâine la Berlin dacă să recunoască sau nu un eventual guvern de uniune naţională în teritoriile palestiniene.

Reprezentanţii Naţiunilor Unite, Uniunii Europene, Statelor Unite şi Rusiei vor ca orice nou guvern palestinian să recunoască statul Israel, acordurile de pace deja încheiate şi să renunţe la violenţă.

Mişcarea islamică Hamas, care a guvernat în ultimul an, a respins toate aceste condiţii, iar ajutoarele internaţionale pentru palestinieni au fost blocate.

Acum, Hamas este gata să se alieze la guvernare cu mişcarea Fatah, considerată moderată.

Emisarul special ONU Martti Ahtisaari va discuta mâine la Viena cu oficiali albanezii kosovari şi cu Serbia propunerile sale pentru viitorul provinciei Kosovo. Planul a fost respins de sârbi, pentru că ar deschide calea spre independenţă, iar albanezii l-au aplaudat, din acelaşi motiv.

Ahtisaari a declarat că nu are mari speranţe în ajungerea la un compromis.

La Minsk, un tribunal l-a condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pe Kanstantin Lukaşov, activist din opoziţie.

Fost participant alegerile parlamentare din 2004, Lukaşov a fost găsit vinovat de atacarea unui ofiţer de poliţie.

Incidentul s-a produs când poliţistul a încercat să-l aresteze pe fratele lui Lukaşov, în timpul protestelor de stradă antiprezidenţiale din martie, 2006.

Premierul Călin Popescu Tăriceanu spune că i-a cerut preşedintelui Traian Băsescu să amâne referendumul asupra sistemului de vot, întrucât organizarea lui în martie ar perturba campania dinaintea alegerilor pentru parlamentul european, programate în luna mai. Premierul a spus că alegerile din mai trebuie să se desfăşoare “în condiţii normale”.

Curtea de Apel Alba a decis retragerea autorizaţiei de exploatare a firmei Gabriel Resources, care pierde dreptul de a fora la Roşia Montană şi Bucium. Gabriel Resources reprezintă în România firma canadiană care vrea să exploateze aur la Roşia Montană prin folosirea de cianuri.

Proiectul a stârnit proteste din partea unei părţi a localnicilor, din partea organizaţiilor pentru protecţia mediului şi a guvernului Ungariei.

Tribunalul Bucureşti a hotărât că fostul lider al minerilor Miron Cozma rămâne în închisoare. Eliberarea lui înainte de termen fusese recomandată de o comisie de la penitenciarul Rahova, pentru bună purtare.

Cozma mai are de executat zece luni dintr-o pedeapsă de zece ani, primită pentru rolul jucat în mineriade.

Aproximativ o sută de mii de bucureşteni au fost afectaţi de greva de avertisment a angajaţilor de la Metrou. Trenurile nu au circulat astăzi între orele patru şi şase dimineaţă. Greviştii cer mărirea salariilor cu patruzeci la sută, şi ameninţă cu greva generală.

Conducerea Metrorex a spus că deocamdată nu poate negocia cu greviştii pentru că nu are încă un buget pe anul curent.

Guvernul României a aprobat retrocedarea castelelor Peleş şi Pelişor de la Sinaia Regelui Mihai. Potrivit înţelegerii guvernului cu casa regală, Castelul Peleş va rămâne în continuare muzeu. Castelul Pelişor se va transforma în termen de trei ani în reşedinţă a casei regale, dar va cuprinde şi “spaţii muzeale”.

Ministrul de externe al Rusiei Serghei Lavrov a spus că Moscova nu are de gând să intre într-o nouă confruntare sau cursă a înarmărilor cu Occidentul. Lavrov a mai spus că ţara sa este îngrijorată de intenţia Statelor Unite de a amplasa elemente ale unui scut antirachetă în Cehia şi Polonia, ca şi de continuarea extinderii NATO.

Remarcile lui Lavrov vin la puţin timp după ce un general rus a spus că dacă Alianţa Nord-Atlantică amplasează un radar în Cehia şi rachete în Polonia, Rusia va aţinti asupra celor două ţări propriile rachete.

Miniştrii de externe din Uniunea Europeană discută la Bruxelles un plan de a reduce emisia gazelor nocive cu 20 la sută până în 2020, în cadrul efortului de a contracara fenomenul încălzirii globale.

Întrucât doi membri, Ungaria şi Polonia, nu vor ca măsurile să fie obligatorii, este posibil ca decizia celor 27 să fie amânată până la summitul din luna martie.

Uniunea Europeană va prelungi cu încă un an interdicţia de intrare în ţările membre pentru liderii regimului separatist din Transnistria. Restricţiile adoptate împotriva unui grup de 17 membri ai conducerii de la Tiraspol, în frunte cu Igor Smirnov, au fost adoptate în 2004 şi urmau să expire la 27 februarie anul curent.

Pe lista neagră se află printre alţii Igor Smirnov, feciorii lui, Vladimir şi Oleg, fostul spicher al sovietului suprem Grigori Maracuţă, ministrul de externe Valeri Liţcai şi ministrul securităţii Vladimir Antiufeev.

Liderii transnistreni au de asemenea interdicţie de intrare în Statele Unite.

Premierul Franţei Dominique de Villepin a confirmat că firma Airbus are de gând să renunţe la zece mii de angajaţi. De Villepin a adăugat însă că Franţa se va opune concedierilor „forţate”. Concernul european Airbus a intrat în criză în urma problemelor cu producţia şi livrarea unui avion de mare capacitate. Iar principalele ţări finanţatoare, Germania, Franţa, Marea Britanie, nu se înţeleg acum asupra repartizării între ele a viitoarelor concedieri.