Negociatorii internaţionali au căzut de acord asupra unei pauze de două zile pentru a examina proiectul unei declaraţii comune pe tema opririi programului nuclear nord-corean. Negociatorul american Christopher Hill a spus că documentul pregătit de Beijing este “foarte cuprinzător” şi că între China, cele două state coreene, Statele Unite, Japonia şi Rusia există “un consens asupra căilor de urmat”.

Fenianul se află sub presiunea negociatorilor internaţionali să demonteze instalaţiile atomice şi să declare toate programele conexe.

Începind de la întîi octombrie, Europa Liberă va putea fi din nou receptionată pe FM, în România. Emisiunea de ştiri, analize şi comentarii "Europa Liberă în direct" va fi transmisa de postul de radio Activ eFeM la Bucureşti şi Timişoara. De luni pînă vineri, programul "Europa Liberă în direct" de la ora 18 va fi recepţionat la Bucureşti pe lungimea de unda 92,7 MHz şi la Timişoara pe 89.7 MHz.

Astăzi ucrainenii aleg un nou parlament în cadrul celui de-al patrulea scrutin naţional în ultimii trei ani. Din martie 2006, activitatea autorităţilor de la Kiev se află în impas din cauza conflictului dintre preşedintele pro-Occidental Viktor Yushchenko şi premierul promoscovit Viktor Yanukovych. Se aşteaptă că nici un partid nu va obţine o majoritate confortabilă în Radă.

Preşedintele Victor Iuşcenco a declarat la ieşirea de la secţia de vot că electoratul ucrainean alege astăzi între „o falsă stabilitate şi schimbare”. „Cred că poporul va vota pentru schimbare”, a spus preşedintele de la Kiev, sugerând că prin schimbare înţelege un vot împotriva premierului Victor Ianucovici. Preşedintele ucrainean a spus că viitoarea coliţie de guvernământ, indiferent de forţelele politice din care va fi compusă, va fi una democratică.

Pe de altă parte, premierul Ianucovici a spus că Partidul Regiunilor pe care-l conduce este gată să intre după alegeri în coaliţie cu forţe politice “pragmatice” pe care nu le-a numit.

La Bucureşti a avut loc ceremonia de întronizare a Patriarhului Daniel. La ceremonii au participat şi cei doi mitropoliţi ortodocşi de la Chişinău, Mitropolitul Basarabiei Petru, suspus canonic Patriarhiei de la Bucureşti, şi Mitropolitul Chişinăului şi Moldovei Vladimir, subordonat Bisericii Ortodoxe Ruse.

Consiliul de Securitate ONU a condamnat cu fermitate atacul sinucigaş asupra unui autocar al armatei afgane, atac soldat cu 30 de morţi la Kabul. Miliţiile talibane au revendicat atacul, care se dovedeşte a fi cel mai sângeros după înlăturarea de la putere a talibanilor în 2001.

Preşedintele afgan Hamid Karzai a condamnat şi el atentatul şi s-a arătat disponibil să negocieze cu miliţiile talibane o încetare a vărsărilor de sânge. Un purtător de cuvânt al talibanilor a spus că nu se va negocia cu autorităţile afgane, până când trupele americane şi NATO nu vor părăsi ţara.

Emisarul Naţiunilor Unite Ibrahim Gambari s-a întâlnit cu liderul opoziţiei din Myanmar Aung San Suu Kyi care se află în arest la domiciliu. Gambari a sosit în principalul oraş birman, Yangon, după ce a avut întrevederi în capitala Naypyido, cu liderii militari care guvernează ţara. Emisarul încearcă să-i convingă să nu trateze cu brutalitate participanţii la protestele pro-democraţie.

Parlamentul iranian a aprobat o rezoluţie care califică Agenţia Centrală de Informaţii – CIA - şi armata americane drept organizaţii teroriste. În favoarea rezoluţiei a votat o largă majoritate din parlamentul dominat de conservatori, iar şedinţa a fost difuzată în direct la radio. Acţiunea este interpretată drept replică la o rezoluţie votată recent de senatul Aaerican care cere Ministerului de Externe de la Washington să considere Garda Revoluţionară Islamică din Iran drept organizaţie teroristă.

12 persoane au fost ucise în sud-estul Turciei, într-o ambuscadă a rebelilor kurzi. Oficiali din armata turcă spun că forţele de gherilă au oprit un microbuz în apropiere de frontiera cu Irakul, au ordonat pasagerilor să coboare şi i-au împuşcat.

Moldova's media authority (CCA) licensed on September 27 a local TV station to broadcast on the frequency used until then by Romania's public station TVR1. CCA member, Vlad Turcanu called illegal the decision taken by the communist-dominated authority: "CCA may withdraw a broadcasting license only if a TV station fails to respect its schedule”.

Romanian President Basescu on September 25 asked the government to simplify as far as possible the naturalization procedure for Moldovan citizens, irrespective of their ethnic origin. President Basescu said that, on account of historical and political reasons, Romania had the moral duty to simplify the aforesaid procedure. He added that such a liberalization could help cover the lack of labour force in Romania and the European Union.

Marianne Mikko, chief of the EU-Moldova Cooperation Commission, called President Basescu's statement „unwise”.

September 24, the main opposition party, the Social Democrats (PSD) put before the Parliament a motion of no confidence in the hope of defeating the liberal government of premier Tariceanu. Influential PSD members, including Romania's ex-president Ion Iliescu, had previously opposed the motion and abstained from voting it in a preliminary party ballot. In order to pass, the motion needs at least 232 votes. Analysts consider open the outcome of the vote which is set to take place next week.

La convorbirile de la New York, delegatiile sârba si kosovara si-au mentinut ferm pozitiile privind viitorul provinciei Kosovo, dar au convenit sa se revada la 14 octombrie, la Bruxelles. Wolfgang Ischinger, reprezentantul Uniunii Europene în cadrul troikăi de miediatori din care mai fac parte reprezentantii Rusiei şi Statelor Unite a spus că, în ciude lipsei progreselor, discuţiile au decurs într-o atmosferă constructivă.

Potrivit lui Ischinger, Belgradul şi-a prezentat viziunea asupra unei autonomii substanţiale pentru Kosovo, în timp ce Priştina a vorbit despre două state independente care să colaboreze pe baza unui tratat şi să implementeze pe deplin drepturile minorităţilor etnice, după cum prevede aşa-numitul pachet Ahtisaari.

România pledează pentru negocieri directe între autorităţile sârbe şi cele kosovare la găsirea unei soluţii în Kosovo, a declarat la Adunarea generală ONU, ministrul de Externe, Adrian Cioroianu. Ministrul român de Externe a spus că discuţiile de ieri la New York între autorităţile sârbe şi kosovare reprezintă o evoluţie pozitivă şi pot întări stabilitatea în Balcanii de vest.

Ministrul de Externe rus Serghei Lavrov a spus la Adunarea Generală ONU că Moscova doreşte înlocuirea planurilor americane privind amplasarea unui scut antirachetă în Europa Centrală cu o iniţiativă de apărare colectivă în regiunea euro-atlantică.

Serghei Lavrov a amintit propunerea alternativă făcută Statelor Unite de preşedintele rus Vladimir Putin, despre care a spus că ar putea duce la un proiect colectiv de apărare anti-rachetă, la care să ia parte Rusia, Statele Unite şi ţări europene.

Principalele formatiuni politice din Ucraina au organizat vineri ultimele înâlniri electorale în vederea alegerilor parlamentare anticipate de duminică. Scrutinul este organizat după aproximativ un an şi jumătate de dispute pentru putere între preşedintele pro-occidental Victor Iuşcenco şi premierul Victor Ianucovici, orientat spre Rusia.

Ultimele sondaje de opinie arată că rezultatele vor fi strânse. Sondajele plasează pe primul loc Partidul Regiunilor, condus de Ianucovici, care ar obţine aproximativ 30 la sută din voturi. Partidul pro-prezidenţial Ucraina Nostră şi blocul Iuliei Timoşenco, formaţiuni care au anunţat o posibilă coaliţie post-electorală, ar obţine împreună un scor care le-ar plasa pe locul doi.

Preşedintele Georgiei Mihail Saakaşvili a respins acuzaţiile că ar fi dat ordine pentru asasinarea unor persoane incomode, acuzaţii lansate de fostul ministru de interne Irakli Okruaşvili, pe care procuratura georgiană l-a arestat între timp, pe baza unor acuzaţii de corupţie.

La Tbilisi, aproximativ 5 mii de oameni au protestat vineri în faţa Parlamentului în semn de solidaritate cu Okruaşvili. Protestatarii au cerut alegeri parlamentare anticipate si demisia presedintelui georgian.

Preşedintele Afganistanului Hamid Karzai s-a pronunţat pentru amplificarea luptei antiteroriste, în urma atacului sinucigaş care a făcut azi dimineaţă aproape 30 de victime la Kabul. Un atentator sinucigaş purtând uniformă militară afgană a declanşat o explozie în timp ce se urca într-un autobus cu 50 de militari afgani. Un purtător de cuvânt al ministerului Apărării de la Kabul a declarat pentru Radio Afganistanul Liber că printre victime se numără şi civili. Responsabilitatea pentru atac a fost revendicată de miliţiile talibane.

Protestatarii pro-democraţie au ieşit din nou în stradă la Yangon, în ciuda represaliilor guvernului militar din Mianmar. Agenţia franceză de presă relatează că forţele de securitate au bătut un grup de aproximativ 100 de protestatari pe un pod din centrul oraşului, arestând cinci oameni.

Între timp în Mianmar a sosit emisarul special ONU Ibrahim Gambari cu scopul de a convinge guvernul militar aflat la putere de 45 de ani să înceapă negocieri cu protestatarii.

La Islamabad au avut loc ciocniri între poliţie şi demonstranţii care protestează împotriva candidaturii lui Pervez Musharraf la un nou mandat prezidenţial. Poliţia a folosit gaze lacrimogene şi bastoanele de cauciuc pentru a dispersa grupul de aproximativ 200 de demonstranţi.

Protestele au loc la o zi după ce Curtea Supremă a respins cererea opoziţiei de a-i interzice lui Musharaf să candideze atât timp cât rămâne şi la conducerea armatei.

Biroul permanent al Parlamentului a inclus pe agenda de lucru a Legislativului iniţiativa legislativă a Guvernului care interzice deţinerea cetăţeniei altor state de către cetăţenii moldoveni care sunt funcţionari de stat sau exercită atribuţii de interes public.

Proiectul de lege urmează să fie examinat la una dintre primele şedinţe ale noii sesiuni. El prevede în mod expres că persoanele cu dublă cetăţenie nu vor putea fi membre ale Parlamentului, ale Guvernului şi ale unei vaste liste de agenţii guvernamentale. Potrivit agenţiei Flux, majoritatea instituţiilor care şi-au prezentat avizele faţă de iniţiativa Cabinetului Tarlev au constatat că aceasta este ilegală şi contravine atât legislaţiei naţionale, cât şi celei internaţionale.

Republica Moldova va prelua de la 1 ianuarie, presedintia CEFTA. Decizia a fost aprobata la prima reuniune ministeriala a Comitetului Mixt CEFTA 2006, care s-a desfasurat ieri, in orasul macedonean Ohrid.

Potrivit Ministerului Economiei şi Comerţului, scopul reuniunii a fost crearea unei baze legale pentru implementarea CEFTA 2006, care inlocuieste Acordul de comert liber pentru Europa Centrala, semnat in anul 1992 si acordurile bilaterale de comert liber, semnate in cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est.

Douazeci şi şapte de persoane au fost ucise într-un atac sinucigaş asupra unui autocar al armatei afgane în capitala Kabul. Atacul a avut loc când un agresor îmbrăcat în uniformă de militar afgan a declanşat explozia în timp ce urca în autocarul în care se aflau cincizeci de soldaţi.

Armatata americană îşi exprimă regretul că un atac aerian în Bagdad asupra unor bărbaţi care trăgeau cu mortiere s-au soldat şi cu victime în rîndul populaţiei civile. Autorităţile irakiene spun că cel puţin 10 oameni, inclusiv două femei şi patru copii au fost ucişi ieri într-un atac aerian asupra unui cartier sunnit din sud-vestul capitalei.

Principalele formaţiuni politice din Ucraina au organizat ieri ultimele înâlniri electorale în vederea alegerilor parlamentare anticipate de duminică. Se aşteaptă că scrutinul va pune capăt confruntările politice între prim-ministrul pro-rus Viktor Yanukovici şi preşedintele pro-occidental Viktor Yuşcenko.

Yanukovici le-a spus susţinătorilor că Partidul regiunilor va oferi stabilitate Ucrainei, şi că victoria lui Yushchenko şi a aliaţilor săi vor aduce tulburări nationaliste. La rândul său Yushchenko a elogiat democraţia ucraineană.

Cetatenii ucraineni aflati in Republica Moldova la momentul desfasurarii alegerilor din 30 septembrie isi vor putea exercita dreptul de vot in doua sectii, in Chisinau si Balti. Cetatenilor ucraineni care locuiesc in stanga Nistrului, le vor fi puse la dispozitie autobuze pentru a se putea deplasa la una din sectiile de votare, din Balti sau Chisinau.

In jur de 5 mii de persoane s-au adunat ieri in fata parlamentului Georgiei in semn de sprijin fata de fostul procuror general, ministru de interne si ministru al apararii IRAKLI OKRUAŞVILI, arestat joi si acuzat de coruptie. In urma cu un an Okruashvili a fost indepartat din guvern. Marti el l-a acuzat pe presedintele Georgiei Mikail Saakashvili ca ar fi ordonat asasinarea unor oponenti politici si ar fi pus bazele unui regim autoritar, dar nu a prezentat presei dovezile sale. Protestatarii au cerut alegeri parlamentare anticipate si demisia presedintelui. Nu au avut loc incidente in cursul protestului.