Premierul Zinaida Greceanîi i-a promis unui înalt oficial al Departamentului de Stat american că Guvernul va lua măsuri ca alegerile parlamentare şi prezidenţiale de anul viitor să fie libere şi corecte, transmite Moldpres. David Merkel, asistent adjunct al Secretarului de Stat al Statelor Unite, a spus la Chişinău că întregul proces electoral trebuie să fie corect, inclusiv accesul partidelor politice la mass media. Corectitudinea alegerilor va influenţa şi investiţiile străine în Moldova, a spus David Merkel la întâlnirea cu doamna Grecenîi.

Preşedintele Vladimir Voronin va participa la summit-ul CSI din 10 octombrie de la Bişkek în Kirgizstan. Din acest motiv, şeful statului nu va putea răspunde unei invitaţii să se întâlnescă săptămâna viitoare cu liderul transnistrean Igor Smirnov, a anunţat ministerul Reintegrării. Un comunicat al ministerului confirmă că la 3 octrombrie Smirnov îl invitase pe Voronin la Tiraspol, pentru data de 9 sau 10 octombrie.

Ministerul de Interne din Georgia a anuţat că trupele ruse au încheiat retragerea din zonele tampon la graniţa cu republicile separatiste Osetia de Sud şi Abhazia. Retragerea a fost confirmată şi de şeful misiunii de observare a Uniunii Europene, Hansjörg Habe.

Retragerea din zonele tampon are loc conform acordului de încetare a focului mediat de preşedinţia franceză a Uniunii Europene. Trupele ruse vor rămâne însă în Osetia de Sud şi Abhazia.

Adunarea Generală ONU a aprobat o rezoluţie propusă de Serbia de a supune spre examinare Curţii Internaţionale de Justiţie problema legalităţii independenţei statului Kosovo.

47 de ţări, inclusiv Statele Unite şi cele mai multe ţări ale Uniunii Europene, au recunoscut independenţa Kosovo proclamată de majoritatea albaneză în luna februarie. Diplamaţii spun că ar putea trece ani de zile până ce Curtea va lua o decizie.

Un grup al celor mai importante bănci naţionale reduce ratele dobânzii într-o acţiune coordonată pentru a opri criza financiară globală. Rezervele Federale în Statele Unite, Banca Centrală Europeană, Băncile Naţionale din Suedia, Elveţia, Marea Britanie şi Canada au anunţat fiecare reducerea propriilor rate pentru a stimula activitatea economică. Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a spus că măsurile coordonate între guverne şi băncile centrale sunt singura cale de a preveni colapsul economic şi a aplana ceea ce el a numi „furtuna financiară fără precedent”.

Pe plan regional, bursele din Ucraina şi Rusia s-au închis astăzi, cele ruseşti vor rămâne închise cel puţin până la sfârşitul săptămânii din cauza pierderilor mari înregistrate pe fundalul crizei financiare internaţionale. Banca Naţională a Ucrainei a intervenit pentru a salva de la faliment o bancă privată.

În Moldova, o companie de analiză financiară Credit-Profit spune citată de Infotag că sectorul financiar este la adăpost datorită faptului că piaţa financiară locală este subdezvoltată şi slab conectată la circuitele internaţionale.

Ministrul american al Apărării Robert Gates a cerut ţărilor din Europa de Est să trimită mai mulţi militari în Afganistan. Gates a adresat cererea la o întâlnire în Macedonia cu omologii săi din Europa de sud-est. Din Macedonia, Gates călătoreşte în Ungaria la reuniunea miniştrilor Apărării din NATO care vor dezbate joi căi de sporire a contingentelor dislocate în Afganistan.

Preşedintele rus Dmitri Medvedev a declarat că Europa are nevoie de un nou pact de securitate care ar interzice folosirea forţei şi ar stipula că nici o ţară nu are monopulul pentru asigurarea securităţii pe continent. Vorbind la o conferinţă la Evian, Medvedev s-a plâns pe extinderea NATO, văzută de Rusia ca o ameninţare:

"Alianţa îşi aduce infrastructura militară nemijlocit până la graniţele noastre şi trasează noi linii de demarcaţie în Europa”, a mai spus Medvedev.

Guvernul britanic a anunţat un plan de 50 de miliarde de lire pentru stabilizarea sistemului bancar, oferind injecţii de capital băncilor private în schimbul acţiunilor acestora. Totodată, guvernul oferă alte 200 de miliarde de lire ca împrumuturi pe termen scurt pentru bănci ca să le asigure cu lichidităţile de care au nevoie.

Chimiştii Osamu Shimomura (Japonia), Martin Chalfie şi Roger Tsien din Statele Unite au câştigat premiul Nobel pentru chimie. Cei trei au descoperit şi dezvoltat proteina verde fosforescentă, care ajută oamenii de ştiinţă să depisteze maladii precum cancerul. Observată pentru prima oară la un tip de moluscă în 1962, această proteină a devenit unul dintre cele mai importante şi mai des folosite instrumente din bioştiinţa contemporană, a spus comitetul Nobel de la Stockholm. Cu ajutorul ei, oamenii de ştiinţă au dezvoltat mai multe metode pentru a putea urmări procese care până atunci erau invizibile, precum dezvoltarea celulelor din creier sau răspândirea celulelor canceroase.

Investiţiile şi asistenţa Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în Republica Moldova se vor ridica anul acesta la 100 de milioane de euro, de 3 ori mai mult decât în 2007. Anunţul a fost făcut de vicepreşedinta BERD, Brigida Schmognerova la discuţii cu şefa Guvernului, Zinaida Greceanîi.

Printre principalele proiecte de care este interesată Banca se numără modernizarea aeroportului Chişinău, ridicarea eficienţei consumului de energie şi creditarea agriculturii.

Banca Naţională a anunţat că nici o bancă locală nu are nu are în acest moment un deficit de lichidităţi din cauza crizei financiare internaţionale, iar depozitele bancare ale populaţiei sunt sigure. "Vă asigur cu toată responsabilitatea că absolut nicio bancă din sistem nu prezintă probleme de lichiditate şi că toate băncile din România se încadrează în limitele stabilite de Banca Naţională a României", a declarat Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul BNR.

Cinteză a spus că există o tendinţă de retragere a banilor din bănci, dar nu una semnificativă şi a subliniat că trebuie evitată amplificarea acestui comportament, pe fondul unui sentiment de panică, întreţinut de zvonuri.

Tranzacţiile au fost suspendate astăzi la Bursa de Valori Bucureşti la câteva ore de la începere în urma pierderilor substanţiale înregistrate. Principalii indicatori bursieri au căzut cu 10, 10,68 şi 14,64 la sută. BVB a decis în urma în urma discuţiilor cu participanţii la piaţă să reia joi tranzacţiile, a anunţat preşedintele director general al BVB, Stere Farmache.

Noul ministru al Educaţiei Anton Anton a depus jurământul la Palatul Cotroceni, în prezenţa preşedintelui Traian Băsescu. Anton Anton a fost numit ieri ministru al Educaţiei, după ce premierul Călin Popescu Tăriceanu l-a demis pe Cristian Adomniţei, în urma unei inconsecvenţe dintre discursul său în Parlament şi votul pe care l-a dat ulterior la votarea legii care prevedea mărirea cu 50% a salariilor profesorilor.

Camera Deputatilor a respins miercuri cererea de reexaminare a presedintelui Traian Basescu pe Legea 10 privind regimul juridic al caselor nationalizate. Proiectul de lege care apartine conservatorilor ramane neschimbat si prevede ca imobilele care au fost cumparate in baza Legii 112 de catre chiriasi nu mai pot fi retrocedate proprietarilor de drept. Mai mult, legea initiata de parlamentarii conservatori si adoptata de deputati prevede ca si chiriasii ale caror contracte de vanzare-cumparare au fost desfiintate ulterior in instanta sa primeasca despagubiri la valoarea de piata. Legea merge din nou la promulgare la presedintele Traian Basescu.

Raportul intocmit de comisia juridica pe baza cererii de reexaminare a presedintelui Traian Basescu a fost respins de deputati. Cu 117 in favoarea raportului, 79 de voturi impotriva si 28 de abtineri, raportul a fost respins, deoarece, fiind lege organica, era nevoie de jumatate plus unu din numarul deputatilor inscrisi pe liste.

Controversata lege a caselor nationalizate a fost trimisa inapoi in Parlament, spre reexaminare de catre presedintele Traian Basescu. Seful statului a precizat ca actul normativ contine o serie de prevederi neconstitutionale si reprezinta, in fapt, "o noua nationalizare", pentru ca este facuta "dupa interesele unei clientele politice care a dobandit case in baza Legii 112".

Comisia juridica a facut mici modificari asupra textului, insa, in esenta sa, legea ramane aproape neschimbata. Deputatii au pastrat cea mai importanta prevedere: proprietarii de drept nu-si mai pot recupera casele daca acestea au fost vandute in baza Legii 112.

Aflat în vizită la Chişinău, un funcţionar de rang înalt al Departamentului de Stat american s-a declarat dezamăgit de anularea negocierilor în format 5 plus 2 care ar fi trebuit să aibă loc în aceste zile la Viena. David Merkel, adjunct al sub-secretarului de stat pentru Europa si Eurasia, a spus potrivit Moldpres că regretă neparticiparea transnistrenilor la negocieri.

Potrivit presei ruse, ieri Igor Smirnov s-a declarat gata să se întâlnească la Tiraspol cu preşedintele Vladimir Voronin, chiar săptămâna aceasta.

În Statele Unite, candidaţii prezidenţiali au avut o nouă dezbatere televizată. Subiectul principal a fost criza sectorului financiar. În acest context, Democratul Barack Obama a promis să reducă impozitele pentru clasa de mijloc, iar Republicanul John McCain a spus că va avea grijă ca proprietarii să nu-şi piardă casele în urma crizei din sectorul ipotecar.

Preşedintele OSCE a spus că Occidentul ar trebui să nu mai izoleze Republica Belarus şi să stabilească legături cu guvernul de la Minsk. Într-o declaraţie de presă, ministrul finlandez de externe Alexander Stubb a mai spus că Uniunea Europeană ar trebui să relaxeze sancţiunile impuse Minskului, chiar dacă recentele alegeri parlamentare din Belarus n-au fost perfecte.

Adunarea Generală a Naţiunilor Unite va dezbate astăzi o rezoluţie sârbească privind legalitatea independenţei albanezilor kosovari. Sârbii cer ca declaraţia de independenţă din februarie să fie analizată de Curtea Internaţională de Justiţie. Ca să dea un verdict, aceasta are nevoie de câţiva ani.

Belgradul speră ca în acest fel să amâne recunoaşterea internaţională a noului stat autoproclamat.

Ministrul american al apărării Robert Gates se întâlneşte cu colegii săi din Europa de Sud-Est la Ohrid, în Macedonia. Pe agendă se vor afla probabil legăturile cu Rusia, tensionate de recentul conflict georgian şi de proclamarea independenţei kosovarilor.

Ieri, Gates a devenit demnitarul american de cel mai înalt rang care a vizitat Kosovo după ce majoritatea albaneză şi-a proclamat independenţa, în luna februarie.

Armata Rusiei a anunţat că se va retrage astăzi dintr-o zonă tampon aflată între Osetia de Sud şi Georgia propriu-zisă. Potrivit armistiţiului negociat de Uniunea Europeană, termenul limită pentru retragerea ruşilor din Georgia este vineri, 10 octombrie.

Plecarea trupelor ruseşti este urmărită la faţa locului de observatori din Uniunea Europeană.

Preţul acţiunilor a scăzut din nou la bursele asiatice. Indexul japonez Nikkei a coborât miercuri cu peste patru procente.

Ieri, indicele american Dow Jones a scăzut cu peste 5 procente, până la cel mai coborât nivel din ultimii cinci ani.

Şeful Rezervelor Federale a avertizat tot ieri că criza financiară ar putea prelungi dificultăţile prin care trece economia.

Coreea de Nord a testat două rachete cu rază scurtă de acţiune în Marea Galbenă. Informaţia a fost difuzată de o agenţie de ştiri sud-coreeană.

Potrivit unui expert de la Seul, testele par să facă parte din manevre militare obişnuite. Ele au loc pe fundalul încercării puterilor occidentale de a convinge Coreea de Nord să revină asupra deciziei de a-şi repune în funcţiune o centrală nucleară.

Preşedintele Statelor Unite George Bush va semna astăzi acordul care deschid calea unei cooperări avantajoase cu India în domeniul nuclear. O înţelegere bilaterală pe această temă a fost deja aprobată de Congres.

Acordul oferă Indiei acces la combustibil nuclear american, la reactori şi tehnologie, punînd capăt unei interdicţii comerciale de mai bine de trei decenii.

Parlamentul de la Ankara va extinde cu un an dreptul armatei Turciei de a intra pe teritoriul Irakului pentru a lupta împotriva militanţilor kurzi. Turcia susţine că rebelii din PKK folosesc nordul Irakului ca bază de lansare a unor atacuri împotriva trupelor turceşti.

Premierul Tăriceanu l-a demis pe ministrul educaţiei Adomniţei, la puţine zile după ce parlamentul a aprobat mărirea salariilor profesorilor cu nu mai puţin de 50 la sută.

Motivul oficial al demiterii a fost că ministrul Adomniţei a folosit un elicopter guvernamental ca să meargă la o nuntă.

Premierul şi mulţi economişti de la Bucureşti au avertizat că majorările salariale de felul celei promise profesorilor sunt periculoase şi pot şterge cu buretele progresele din ultimii ani ale economiei României.