Ministrul de Finanţe american Henry Paulson a declarat că guvernul renunţă la planurile iniţiale privind pachetul de 700 de miliarde de dolari de salvare a sistemului financiar american. Paulson a precizat că guvernul nu va mai prelua, cum intenţiona, creditele ipotecare riscante ale băncilor, care au generat criza financiară. În schimb, vor fi cumpărate acţiunile băncilor cu probleme pentru a le încuraja să reia o politică de creditare clasică. Peste 2 mii de bănci ar putea fi eligibile pentru injecţiile financiare ale guvernului.

Curtea Constituţională a decis că ordonanţa de urgenţă a Guvernului Tăriceanu care amână până la 1 aprilie 2009 creşterea cu 50 la sută a lefurilor din învăţământ este neconstituţională. Curtea a aşteptat prezentarea punctului de vedere al Guvernului, dar a primit un fax prin care era informată că Executivul a abrogat această ordonanţă atacată de Avocatul Poporului şi că a adoptat una nouă despre mărirea salariilor profesorilor etapizat cu până la 28 la sută.

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ şi Federaţia ''Spiru Haret'' au solicitat Avocatului Poporului să atace la Curtea Constituţională şi ordonanţa nouă.

174 de parlamentari (35 la sută din legislatura care se încheie) au avut o activitate slabă, foarte slabă sau chiar insignifiantă, arată un studiu al Institutului QVORUM. În schimb, 159 de parlamentari (32%) au avut o activitate bună sau deosebită, conform criteriilor studiului "Parlamentarii la raport".

Experţii institutului spun că, după partide, parlamentarii au fost la fel de activi, sau pasivi. “Eficienţa şi buna credinţă în desfăşurarea activităţii au ţinut de pregătirea, caracterul şi atitudinea persoanei, indiferent de provenienţa politică", susţine raportul.

Consiliul Municipal Chişinău s-a angajat să menţină tariful la căldură pentru populaţie la 540 lei gigacaloria, urmînd să plătească din bugetul capitalei o diferenţă de tarif care poate ajunge la 200 de lei per gigacalorie. Consiliul a votat o înţelegere cu Guvernul, prin care va primi un împrumut guvernamental de 70 de milioane de lei ca să achite o datorie în lanţ către Termocom şi MoldovaGaz.

Primarul liberal Dorin Chirtoacă şi Guvernul comunist se acuză reciproc de provocarea crizei.

Şeful concernului rus Gazprom, Aleksei Miller se aşteaptă la o ieftinire a gazelor exportate de Rusia în Europa anul viitor, când preţul gazelor va urma tendinţa de descreştere înregistrată de preţul petrolului pe pieţele internaţionale.

Miller a spus că mia de metri cubi de gaze pentru ţările europene, care costă acum 500 de dolari, va începe să se ieftinească din ianuarie. El a făcut declaraţia în timp ce premierul rusâ Vladimir Putin se află la Doha la o reuniune a aşanumitei “troici a gazelor” din care mai fac parte Qatarul şi Iranul.

Rusia a respins, potrivit agenţiei Itar-Tass, o nouă propunere americană pe tema scutului anti-rachetă din Europa Centrală. Washington-ul a încercat cu această propunere să liniştească temerile Rusiei că scutul anti-rachetă i-ar pune în pericol securitatea naţională.

Dar un oficial de la Kremlin citat de Itar-Tass a declarat că asigurările americanilor sunt "insuficiente".

Ştirea survine pe fundalul unei vizite întreprinse la Moscova de William Burns, numărul trei în ierarhia Departamentului de Stat american, care s-a întâlnit cu ministrul rus de Externe Serghei Lavrov.

Parlamentul Ucrainei şi-a demis preşedintele, pe Arsenii Iaţeniuc, un aliat al şefului statului Victor Iuşcenco. Înaintea votării, dezbaterile aprinse din Rada Supremă s-au soldat cu încăierarea deputaţilor.

Criza politică în Ucraina a început în luna septembrie după destrămarea coaliţiei pro-ocidentale dintre partidele preşedintelui Iuşcenco şi premierei Iulia Timoşenco.

Şeful statului a convocat alegeri anticipate pentru 14 decembrie, dar ieri a sugerat că acestea ar putea fi amânate până la începutul anului viitor.

Iranul a testat rachete sol-sol care ar putea atinge ţinte din Israel. Ministrul iranian al Apărării, Mostafa Mohammad Najjar a spus că noul tip de rachetă poate lovi ţinte la aproape 2 mii de kilometri depărtare, o rază de acţiune asemănătoare cu a rachetei Shahab 3.

Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite examinează posibilitatea suplimentării forţelor de menţinere a păcii în Republica Democrată Congo, pentru a pune capăt luptelor dintre forţele guvernamentale şi cele rebele.

Şeful pacificatorilor ONU, Alain Le Roy a declarat la Consiliul de Securitate că forţele guvernamentale aflate în retragere ar fi comis crime împotriva populaţiei civile, inclusiv jafuri şi violuri.

Oficialii ONU cer un contingent de 3 mii de pacificatori care să se alăture celor 17 mii de soldaţi desfăşuraţi în estul Congoului.

Preşedintele Sudanului Omar Hassan al-Bashir a declarat că forţele guvernamentale încetează luptele în provincia Darfur. Forţele anti-guvernamentale nu au acceptat armistiţiul propus de Kartum.

Al-Bashir este acuzat de Curtea Internaţională de Justiţie de crime de război în Darfur. Se estimează că, din 2003 şi până azi, conflictul din Darfur a făcut aproape 300 de mii de victime şi 2 milioane de refugiaţi.

Autorităţile din Pakistan au făcut cunoscut că persoane necunoscute au împuşcat mortal un cetăţean american şi pe şoferul acestuia în oraşul Peshawar din nord-vestul ţării. Un purtător de cuvânt al ambasadei Statelor Unite a confirmat moartea americanului.

Este vorba de activist implicat în proiecte umanitare în regiunile tribale ale Pakistanului, scena unor lupte frecvente între forţele guvernamentale, militanţii pro-talibani şi cei ai reţelei teroriste al-Qaida.

Turcia este gată să medieze între Iran şi viitoarea administraţie americană al lui Barack Obama. Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a făcut o propunere în acest sens într-un interviu publicat de New York Times.

Turcia mediază deja în cadrul convorbirilor dintre Teheran şi şase puteri internaţionale pe tema programului nuclear iranian. Fiind membră NATO, candidată la aderarea la Uniunea Europeană şi avînd în acelaşi timp relaţii bune cu Iranul, Turcia crede că este bine plasată pentru a ajuta la aplanarea conflictului dintre Iran şi Statele Unite.

Compania Kraft a anunäat că va închide anul viitor fabrica de ciocolată de la Braşov, ceea ce înseamnă că aproape 450 de angajaţi vor rămâne fără lucru. Kraft a explicat că nu îşi poate extinde piaţa în România, iar criza financiare şi economice internaţională nu este de vină pentru închiderea fabricii.

Unele unităţi de producţie vor fi transferate în Bulgaria. Kraft a achiziţionat în 1994 fabrica de la Braşov, care fusese construită în 1903 fiind cea mai veche fabrică de ciocolată din România.

Preşedintele Vladimir Voronin a declarat în cadrul unei covorbiri cu secretarul Executiv al CSI Serghei Lebedev că autorităţile moldovene vor face tot ce-i necesar ca preşedinţia de anul viitor a Moldovei în Comunitatea Statelor Independente să fie una de succes.

Voronin s-a întâlnit cu Lebedev înaintea reuniunii de la Chişinău a şefilor de guvern din ţările Comunităţii.

Trei partide moldovene de opoziţie au anunţat că vor să-l întâmpine cu proteste joi la Chişinău pe premierul rus Vladimir Putin pentru a-i cere să retragă militarii ruşi din Transnistria. O acţiune de protest a avut loc deja azi în faţa Ambasadei Rusiei.

Volumul comertului dintre Romania si Republica Moldova a constituit aproape 735 de milioane de dolari in primele noua luni ale anului curent, fata de 440 de milioane de dolari in aceeasi perioada a anului trecut, ceea ce reprezinta o crestere cu aproape 70%, potrivit Biroului National de Statistica din Republica Moldova, citat de Agerpres.

Romania ramane de cateva luni principala piata de desfacere a produselor moldovenesti. In perioada de referinta, volumul importurilor de peste Prut a constituit aproape 260 de milioane de dolari, fata de 142 de milioane in aceeasi perioada a anului trecut.

Primarul Chişinăului, liberalul Dorin Chirtoaca a calificat drept o actiune politica initiativa Guvernului de a se implica solutionarea problemei incalzirii in capitala.

Declaratia a fost facuta ieri in cadrul unei intruniri a primarului cu reprezentantii Bancii Mondiale, Fondului Monetar International, Comisiei Europene, Ministerului Economiei si comertului, si Agentiei Nationale pentru Reglementare in Energetica.

Desi au fost invitati, de la intalnire au lipsit reprezentantii „Moldovagaz” si cei ai „Termocom”. Potrivit primarului, partile au stabilit ca este necesara reluarea distribuirii agentului termic in municipiul Chisinau si impunerea unui tarif real care sa acopere integral costurile de producere si distribuire a agentului termic.

Dar primarul Chirtoaca a spus ca Primaria nu va aviza pretul de 822 lei/Gcal pentru agentul termic cerut de Termocom.

Opoziţia moldoveană a a anunţat că va relua acţiunile prin care cere retragerea trupelor ruseşti de pe teritoriul Republicii Moldova.

Mişcarea Acţiunea Europeană şi simpatizanţii ei vor să picheteze timp de trei ore şi jumătate sediul Ambasadei Federaţiei Ruse din Chişinău.

La începutul lunii octombrie, mai multe formaţiuni de opoziţie moldovene au organizat o aşa-numită „caravană a retragerii trupelor ruseşti” în principalele localităţi ale Republicii Moldova.

OSCE si Moldova opteaza pentru reluarea negocierilor in formatul 5+2 in vederea solutionarii politice a problemei transnistrene, aceasta a fost concluzia intrevederii intre ministrul moldovean de externe Andrei Stratan cu trimisul special al Presedintelui in exercitiu al OSCE, ambasadorul Heikki Talvitie.

Diplomatul OSCE a reconfirmat sprijinul pentru abordarea "in pachet" a tuturor problemelor politice, economice, sociale si de securitate legate de conflictul transnistrean si adoptarea statutului juridic al regiunii transnistrene in componenta R. Moldova.

Stratan si-a exprimat regretul ca, in pofida eforturilor presedintiei finlandeze a OSCE , negocierile in formatul "5+2" nu au putut fi reluate.

William Burns, subsecretar de stat pe probleme politice, diplomatul numarul trei din ierarhia Departamentului de stat american, se afla astazi la Moscova unde va avea convorbiri cu seful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov.

Este prima vizita a unui inalt oficial american la Moscova dupa razboiul ruso-georgian din luna august. Pe agenda intrevederii: situatia de dupa razboi, programul nuclear iranian si scutul antiracheta american din Europa Centrala.

Ministrul american al apararii Robert Gates se va afla joi la Talin, unde va participa la reuniunea ministrilor apararii din tarile NATO si la consultarile dintre NATO si Ucraina. Potrivit Pentagonului, Robert Gates doreste sa isi arate sprijinul pentru tarile baltice si pentru Ucraina. S-a precizat că Gates nu ar fi participat la aceasta reuniune daca Rusia nu ar fi invadat Georgia in luna august.

Polonia a aniversat ieri 90 de ani de independenţa. La ceremoniile de la Varsovia au participat cancelara Germaniei Angela Merkel, presedintii Georgiei Mikail saakashvili, Ucrainei Viktor Yuschenko, Afganistanului Hamid Karzai si premierul Cehiei Mirek Topolanek.

In 11 noiembrie 1918 polonezii şi-a redobindit independenta dupa 123 de ani de divizare a tarii intre Rusia, imperiul Austro-Ungar si Prusia.

Oficialitati americane şi britanice au lansat un nou apel catre ţările NATO pentru suplimentarea trupelor din Afganistan si intensificarea luptei impotriva insurgenţilor Taliban. In ultimul timp oficialitati de rang inalt din Statele Unite si Marea Britanie au lansat apeluri similare, dar partenerii europeni par reticenţi sa le dea curs, cu atit mai mult cu cit trupele ar urma sa fie dislocate in zonele periculoase.

Secretarul general ONU, Ban Ki Moon a cerut liderilor din Kosovo sa se razgindeasca şi sa accepte planul Natiunilor Unite pentru desfasurarea unei misiuni de politie si justitie a Uniunii Europene in Kosovo. Liderii de la Pristina au respins propunerea ONU, argumenind ca, fiind un stat independent, Kosovo nu ar avea nevoie de desfasurarea acestei misiuni in zona de nord, dominata de sirbi.

Pretul petrolului nerafinat a ajuns la valoarea cea mai scazuta din ultimele 20 de luni, adica 59 de dolari barilul. Reamintim ca in luna iulie, preţul barilului de petrol atinsese cota de 147 de dolari. Scaderea dramatica a pretului se datoreaza crizei economice mondiale.

Organizatiile non-guvernamentale Pro Democratia si Agentia de Monitorizare a Presei, impreuna cu Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie, au elaborat o lista care cuprinde 130 de persoane din jumatatea de vest a tarii care aspira la un mandat de deputat, dar nu corespund unor criterii de integritate. Cu mici variatii, criteriile au fost folosite si in 2004 de catre Coalitia pentru un Parlament Curat.

Celor 130 de candidati li se imputa traseismul politic, colaborarea cu Securitatea, conflictul de interese sau averile insuficient justificate.

Peste o saptamana urmeaza sa fie publicata lista candidatilor cu probleme din estul tarii, urmata de lista celor ce candideaza la Senat, dar nu corespund criteriilor selectate.

Informatiile au fost culese de catre jurnalisti din presa locala si verificate de catre Pro Democratia si de Agentia de Monitorizare a Presei.

Printre cei 130 se regasesc numele a numerosi actuali parlamentari, dar si ale unor persoane care au avut functii importante la nivelul administratiei locale, precum Teodor Atanasiu, Daniel Buda, Dan Ilie Morega, Eugen Nicolicea, Laszlo Borbely si Dumitru Dragomir.