În Kenya, liderii celor două tabere rivale au căzut de acord asupra unui plan pentru a pune capăt violenţelor izbucnite în urma alegerilor prezidenţiale de luna trecută soldate cu peste 800 de morţi. Anunţul a fost făcut la Nairobi de fostul Secretar General ONU, Kofi Annan aflat în capitala Kenyei pentru medierea negocierilor între preşedintele Mwai Kibaki şi liderul opoziţiei Raila Odinga.

Annan a declarat că cele două părţi au acceptat un plan de patru puncte care poate duce la aplanarea crizei în decurs de 15 zile. El a spus că prioritare sunt măsurile pentru oprirea violenţelor.

O delegaţie moldoveană s-a aflat timp de două zile la Moscova unde a purtat consultări pentru reglementarea conflictului transnistrean, pe baza realizării prevederilor constituţionale despre neutralitatea permanentă a Moldovei, informează agenţia Moldpres. Delegaţia din care au făcut parte ministrul Reintegrării, Vasile Şova, consilierul prezidenţial Mark Tkaciuk şi alţi doi diplomaţi moldoveni, a continuat consultările începute săptămâna trecută la Moscova de preşedinţii Voronin şi Putin.

Partea rusă a fost reprezentată de secretarul adjunct al Consiliului de Securitate, Iuri Zubakov şi trei oficiali ai ministerului de Externe. Convorbirile au mai vizat întărirea măsurilor de încredere între Chişinău şi Tiraspol şi reluarea negocierilor în formatul 5+2.

Guvernul de la Bucureşti va adopta la una din următoarele şedinţe decizia de a continua activitatea Consiliului Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii, a declarat Europei Libere, Marius Oprea, consilierului personal al premierului Călin Popescu Tăriceanu. Curtea Constituţională a publicat azi în Monitorul Oficial decizia prin care declară ieri neconstituţională legea de funcţionare a CNSAS.

Preşedintele Colegiului CNSAS, Ladislau Csendeş, a declarat că în urma deciziei instituţia este suspendată pentru 45 de zile, iar angajaţii sunt în şomaj temporar. Peste 20 de organizaţii neguvernamentale au cerut Guvernului, Parlamentului şi Preşedintelui României să ia măsuri care să permita continuarea mecanismului de deconspirare a Securităţii şi colaboratorilor acesteia.

Angajaţii Căilor Ferate din România şi-au suspendat activitatea timp de trei ore azi dimineaţă, cerând majorarea salariilor. Aproape 200 de trenuri şi-au întrerupt circulaţia în întreaga ţară. Feroviarii sunt nemulţumiţi de propunerea guvernului să le majoreze salariile cu 8 la sută, cerând o majorare de 12 procente. Ministrul Transporturilor, Ludivic Orban a calificat drept “ilegală” greva de astăzi despre care sindicaliştii spun că a fost una “spontană”.

În Ungaria, circulaţia trenurilor a fost paralizată de o grevă pe termen nedefinit declanşată de angajaţii căilor ferate cu scopul obţinerii unor creşteri salariale. Sindicatele controlorilor de bilete, controlorilor de trafic şi inspectorilor tehnici, care reprezintă o pătrime din angajaţii Căilor Ferate din Ungaria, cer o majorare a salariului de 10 la sută şi o compensaţie unică de aproape o mie de euro.

Ministerul rus de Externe a acuzat oficiul OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului de tentativă de sabotare a scrutinului prezidenţial din Rusia. Oficiul OSCE avertizase anterior că ar putea renunţa la monitorizarea alegerilor de pe 2 martie, aşa cum nu a monitorizat nici parlamentarele ruse din decembrie trecut, dacă Moscova nu va relaxa o serie de restricţii impuse observatorilor internaţionali, restricţii care vizează numărul observatorilor şi durata şederii lor în Rusia.

Două bombe detonate la Bagdad au ucis cel puţin 72 de oameni. Oficialii irakieni spun că bombele au fost transportat în două pieţe aglomerate de două femei, dar au fost detonate de la distanţă.

Atentate atît de devastatoare nu s-au mai înregistrat de o lună în capitala irakiană.

Ambasadorul Statelor Unite la Bagdad, Ryan Crocker a declarat că teroriştii din Al-Qaida au găsit o nouă metodă pentru a destabiliza Irakul.

Ministrul german al Apărării, Franz Josef Jung a declarat că Germania nu plănuieşte trimiterea de trupe combatante în sudul Afganistanului, respingând astfel o cerere adresată de omologul său american, Robert Gates.

Situaţia din Afganistan a dus la încordarea relaţiilor dintre ţările NATO în ultimele luni. Canada a ameninţat să-şi retragă forţa de 2,500 de militari la începutul anului 2009, dacă alte ţări aliate nu vor desfăşura mai multe trupe în sudul Afganistanului.

În campania prezidenţială din Statele Unite, senatorii democraţi Hillary Clinton şi Barack Obama au participat la ultima lor dezbatere televizată înainte de votul care va avea loc marţea viitoare în peste 20 de state americane pentru desemnarea candidatului care va reprezenta Partidul Democrat la alegerile prezidenţiale din luna noiembrie.

Dezbaterile au fost descrise ca fiind cordiale, dar mărul discordiei l-a reprezentat modul de retragere a trupelor americane din Irak.

În tabăra Republicanilor pe de altă parte, guvernatorul Statului California, Arnold Schwarzenegger a spus că-l sprijină pe senatorul John McCain să obţină nominalizarea pentru prezidenţiale.

Ministrul polonez de Externe Radoslaw Sikorski se află în vizită la Washington pentru convorbiri pe marginea planurilor Statelor Unite de a instala în Polonia şi Cehia elementele unui scut anti-rachetă. În interviuri pentru agenţiile Reuters şi AP, Sikorski s-a referit la obiecţiile puternice ale Rusiei, spunând că avertismentele Moscovei nu pot fi ignorate. Ministrul polonez de Externe a mai spus că ţara sa este interesată în intensificarea cooperării militare cu Statele Unite şi a vorbit despre posibilitatea ca Polonia să găzduiască o importantă bază militară NATO.

Ambasadorul rus Valeri Nesteruşkin, reprezentantul Rusiei la negocierile pe tema Transnistriei, a confirmat pentru Europa Liberă că Rusia aşteaptă de la Republica Moldova garanţii că nu va adera la NATO, că va accepta prezenţa trupelor ruseşti în stânga Nistrului şi va recunoaşte dreptul Rusiei asupra proprietăţilor cumpărate în Transnistria.

Aceste aşteptări, făcute publice de ziarul rus Komersant, “sunt foarte aproape de adevăr” a spus ambasadorul Nesteruşkin, adăugând că ele nu fac parte din vreun nou plan rusesc pentru Transnistria, ci sunt lucruri pe care Rusia le cere de multă vreme.

În Serbia s-a încheiat oficial campania pentru turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. Pentru funcţia supremă în stat se vor confrunta duminică preşedintele în exerciţiu Boris Tadici şi naţionalistul Tomislav Nicolici.

Mii de suporteri ai lui Tadici au participat la un miting în centrul Belgradului, purtînd steaguri sârbeşti şi ale Uniunii Europene.

Suporterii lui Nikolici au ţinut o adunare în cea mai mare sală a sporturilor din capitala Serbiei.

Sondajele de opinie indică un uşor avantaj pentru pro-occidentalul Boris Tadici, iar un segment important al electoratului încă nu s-a decis cu cine să voteze.

Preşedintele Traian Băsescu i-a îndemnat pe aliaţii din NATO să nu încurajeze planurile albanezilor din Kosovo de a-şi declara independenţa. Băsescu a spus că e nevoie de timp pentru a se ajunge la o înţelegere pe care s-o accepte şi Serbia.

Vorbind la Bruxelles, Băsescu a mai spus că în absenţa unei înţelegeri cu Serbia şi a aprobării Naţiunilor Unite, o eventuală independenţă a kosovarilor ar da apă la moară mişcărilor separatiste din alte ţări.

Un oficial de rang înalt al Comisiei Europene a spus că nu se aşteaptă ca Serbia să reacţioneze cu violenţă sau forţă armată la o eventuală proclamare a independenţei provinciei Kosovo.

Comisarul european pentru relaţii externe Benita Ferrero Waldner a mai spus că Uniunea Europeană doreşte ca Serbia să se numere printre membri ei, într-un viitor cât mai apropiat.

Agenţia de ştiri Reuter a relatat că persoane înarmate au atacat ambasada Israelului din Mauritania. Poliţia locală a informat că există răniţi.

Un bar aflat în imediata apropiere a ambasadei a fost atins şi el de rafale de mitralieră, după care atacatorii au fugit.

Incidentul vine la câteva săptămâni după ce raliul Paris Dakar a fost anulat din cauza temerilor că siguranţa participanţilor nu va putea fi garantată în Mauritania, ţară aflată pe traseul tradiţional al cursei.

Cel puţin 20 de persoane au fost ucise, iar ale 117 au fost rănite de explozia produsă ieri la Istanbul, într-o fabrică ilegală de artificii. Autorităţile turce spun că la originea incidentului s-a aflat un incendiu urmat de explozia unui furnal, sau cuptor şi că mulţi dintre cei ucişi erau trecători, care se opriseră în dreptul clădirii ca să vadă flăcările.

Poliţia turcă a exclus ipoteza vreunui atac terorist.

Preşedintele Statelor Unite George Bush a spus că nu are de gând să rişte o revenire a Irakului la haos printr-o retragere prematură a trupelor americane. Bush a mai spus că orice viitoare decizie asupra retragerii se va baza pe recomandările comandanţilor militari şi pe evoluţia situaţiei de securitate din Irak.

Este de aşteptat ca până în luna iulie, din Irak să fie retraşi doar 20 de mii de militari americani, dintr-un total de 160 de mii.

Unul din comandanţii reţelei teroriste Al Qaida din Afganistan a fost ucis într-un raid aerian american, săptămâna aceasta, în Pakistan.

Moartea lui Abu Laith al Libi a fost anunţată de un site aflat în legătură cu Al Qaida, în care se susţine că insurgentul de origine libiană a devenit „martir”.

Autorităţile pakistaneze spun că nu au cunoştinţă de moartea lui al Libi.

Statele Unite şi Rusia vor semna astăzi un contract prin care Moscova va livra americanilor uraniu de folosinţă industrială. Ministerul american al comerţului a spus că înţelegerea va garanta industriei nucleare americane o sursă de încredere pentru materia primă.

Uniunea Europeană a cerut Rusiei să ridice ceea ce a numit „restricţiile considerabile” impuse observatorilor europeni la apropiatele alegeri prezidenţiale ruseşti, de la 2 martie.

Într-o declaraţie semnată de preşedinţia slovenă a Uniunii se cere Moscovei să elibereze degrabă vize pentru observatorii electorali şi să îi ajute în monitorizarea votului.

Ciprul nu va recunoaşte declararea unilaterală a independenţei provinciei Kosovo, a declarat şefa diplomaţiei cipriote Erato Kozaku-Markullis, la sfîrşitul unei vizite făcute în Filndanda. Nu e numai o chestiune de principiu şi de respect faţă de legislaţia internaţională – ci şi refuzul de a accepta crearea unui precedent internaţional, a mai spus doamna Kozaku-Markulis, adăugînd că această poziţie nu are nimic de-a face cu scindarea Ciprului.

Republica Turcă din Nordul Ciprului şi-a declarat independenţa în 1983, dar e recunocută ca stat numai de către Turcia. La vremea respectivă, Consiliul de Securizaze al Naţiunilor Unite a condamnat ferm separarea acestei părţi a Ciprului.

Două grupuri de experţi americani avertizează că Afganistanul riscă să devină un stat eşuat dacă nu se iau măsuri urgente pentru combaterea insurgenţei şi a creşterii culturilor de opiu. Într-un alt raport, organizaţia britanică de ajutor umanitar Oxfam avertizează că Afganistanul se confruntă cu o catastrofă umanitară, dacă ţările occidentale nu-şi schimbă strategiile din această ţară pentru a se concentra mai mult asupra vieţii afganilor de rînd.

Studiile acestor experţi survin în contextul unor noi îngrijorări legate de reticenţa Alianţei Nord-Atlantice de a suplimenta numărul militarilor trimişi în Afganistan.

Agenţia de evaluare financiară Fitch a modificat de la stabilă la negativă perspectiva ratingului României din cauza creşterii deficitului de cont curent. Fitch a aplicat aceeaşi măsură Bulgariei, Estoniei şi Letoniei.

Tot joi, Bancă Mondială a avertizat ca e puţin probabil ca deficitele de cont curent ale României şi Bulgariei să scadă, precizînd că deficitele de cont curent sînt cel mai mare risc în condiţiile deterirorări stării economiei mondiale.

Curtea Constituţională a declarat neconstiţutionale trei articole ale legii de funcţionare a Consiliului naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, care se referă la înfiinţarea Consiliului, componenţa Colegiului şi revocarea membrilor acestuia. După publicarea deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial, CNSAS rămîne fără bază legală şi toate actele emise de acest Consiliu nu vor mai avea putere juridică. Potrivit legii, în maximum 45 de zile Parlamentul trebuie să pună legea CNSAS în concordanţă cu decizia Curţii Constituţionale, sau trebuie să adopte o lege nouă.

Danermarca va cere explicaţii oficiale din partea guvernului american în legătură cu folosirea prezumtivă a unui aeroport danez din Groenlanda de către avioane CIA, a anunţat premierul danez Fogh Anders Rasmussen. El a precizat că guvernul de la Copenhaga s-a sesizat după difuzarea documentarului „Filiera daneză a CIA”.

Fimul documentar susţine că avioanele care au aterizat în Groenlanda aparţiuneau unor companii care acţionau ca paravan pentru CIA, şi că alte presupuse destinaţii ale acestor avioan au fost România, Egipt, Iordania şi Afganistan.