Poliţia armeană a intervenit în forţă împotriva reprezentanţilor opoziţiei care au ridicat corturi în Piaţa Libertăţii din centrul Erevanului, pentru a protesta împotriva rezultatului alegerilor prezidenţiale de luna trecută. Trupele ministerului de interne şi ale poliţiei au înconjurat piaţa la ora şapte dimineaţa, şi folosind bastoane de cauciuc, gaze lacrimogene şi pistoale cu şocuri electrice i-au urcat pe protestatari în autobuze şi i-au dus secţiile de poliţie locale.

Potrivit corespondenţilor Europei Libere la Erevan, poliţia l-a reţinut şi pe candidatul opoziţiei la alegerile prezidenţiale Lev Ter-Petrosian, care a fost pus sub arest la domiciliu.

Guvernul irakian şi cel american au salutat încheierea operaţiunii militare lansată de Turcia în nordul Irakului împotriva rebelilor din Partidul Muncitoresc al Kurdistanului (PKK). Potrivit preşedintelui irakian Jalal Talabani, încheierea ofensivei demonstrează credibilitatea declaraţiilor guvernului turc, care a spus că operaţiunea va fi limitată şi de scurtă durată.

Ieri, armata turcă şi-a retras efectivele dislocate în Irak, spunînd că operaţiunea împotriva rebelilor kurzi a fost încununată de sucecs. Cel puţin 240 de rebeli kurzi şi 27 de militari turci au fost ucişi în timpul ofensivei, care a durat 8 zile.

Prinţul Harry al Marii Britanii a părăsit Afganistanul, după ce timp de 10 săptămîni a luptat alături de trupele britanice împotriva militanţilor Taliban în provincia Helmand. Nepotul reginei Elisabeta a fost adus acasă după ce un website american a relatat joi că Harry luptă în Afganistan. El fusese trimis în secret acolo în decembrie 2007. Din motive de securitate, presa din Marea Britanie nu a relatat despre acest lucru, după ce a ajuns la o înţelegere în acest sens cu ministerul apărării de la Londra.

Prinţul Harry este cel am tînăr dintre fiii moştenitorului coroanei britanice, Prinţul Charles, şi al treilea în succesiunea pentru tronul Marii Britanii.

Şeful serviciilor medicale de urgenţă din Gaza a anunţat că cel puţin 18 palestinieni au fost ucişi sîmbătă de forţele israeliene, după escladarea violenţelor în teritoriile controlate de miliţiile Hamas. Aproximativ 50 de palestinieni şi-au pierdut viaţa în patru zile de raiduri şi bombardamente aeriene lansate de armata israeliană în Fîşia Gaza, ca ripostă la rachetele lansate de palestinieni împotriva Israelului.

Potrivit unei purtătoare de cuvînt a armatei israeliene, palestinienii au lansat astăzi aproximativ 20 de rachete împotriva teritoriului israleian. 3 dintre ele fiind rachete de construcţie sovietică, mult mai puternice şi mai exacte decît rachetel Quassam fabricate în Fîşia Gaza.

Guvernul de la Teheran a declarat din nou că o nouă rezoluţie a Consiliului de Securitate ONU împotriva Iranului ar fi fără sens şi ilegală. Vineri, Consiliul de Securitate a adus ultimele adăugiri la a treia rezoluţie care impune sancţiuni Iranului din cauza refuzului autorităţilor de la Teheran de a opri operaţiunile de îmbogăţire a uraniului.

Comunitatea internaţională, în frunte cu Statele Unite, bănuieşte că Iranul încearcă să construiască arme nucleare.

Potrivit unui nou studiu realizat de Uniunea Inter Parlamentară, numărul femeilor care fac parte din forumurile legislative din întreaga lume este în creştere, ajungînd al 17,7 la sută în 2007, faţă de aproximativ 16 la sută în 2005. Anders Jonsson secretarul Uniunii a spus însă că această creştere este prea lentă, şi dacă ea continuă în acest ritm abia în 2050 numărul deputatelor va fi egal cu acela al parlamentarilor pe plan global.

Secretarul general al Alianţei Nord Atlantice Jaap de Hoop Scheffer a respins estimările serviciilor de informaţii americane, potrivit cărora trupele guvernului de la Kabul ar controla doar aproximativ 30 la sută din teritoriul Afganistanului. Aflat în vizită la Washington, Sheffer a contrazis această cifră, fără însă să ofere o estimare alternativă.

Potrivit cifrelor avansate de analiştii americani, guvernul afgan controlează circa 30 la sută din teritoriul ţării, militanţii Taliban au sub control aproximativ 10 la sută, restul Afganistanului fiind controlat de grupării locale.

Preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul de numire a Cătălin Marian Predoiu, avocat asociat la casa de avocatură Zamfirescu din Bucureşti, în funcţia de ministru al justiţiei. Predoiu a fost nominalizat după ce preşedintele l-a invitat la Cotroceni pe premierul Călin Popescu Tăriceanu pentru consultări în legătură cu postul vacant de la conducerea Justiţiei, după expirarea, sîmbătă, a interimatul lui Teodor Meleşcanu.

Preşedinţia irakiană a aprobat execuţia fostului ministru al apărării din timpul regimului lui Saddam Hussein, Ali Hassn al-Majid, poreclit „Ali cel Chimic”. Al-Majid a primit această poreclă după ce a ordonat atacurile cu gaze împotriva kurzilor în anii 80. Nu se ştie data exactă cînd va fi executat al-Majid. El a fost condmanat la moarte anul trecut, dar sentinţa nu a fost executată pentru că nu a fost aprobată de preşedintele şi de vicepreşedintele din Irak.

Preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul de numire a lui Constantin Mihail Grigorie în funcţia de ambasador în Federaţia Rusă. La audierea sa în decembrie la comisiile de politică externă ale parlamentului, Grigorie a spus că, avînd în vedere că relaţiile dintre România şi Rusia sînt în momentul actual foarte reci, obiectivul său principal va fi organizarea unei întîlniri între preşedinţii celor două ţări anul acesta sau cel tîrziu în 2009.

Moneda europeană unică a atins un nou record, de peste 1,52 dolari. Cădere monedei americane se datorează previziunilor privind instalarea unei grave recesiuni economice în Statele Unite.

În acelaşi timp, barilul de petrol a atins la New York şi Londra cele mai mari cotaţii din toate timpurile, ajungînd la 102,97 dolari. Creşterea preţului petrolui este pusă pe seama căderii abrupte a dolarului, dar şi pe slăbirea măsurilor de protecţie la punctelor de extracţie.

Ministrul apărării de la Londra a anunţat că Prinţul Harry va fi adus imediat acasă din Afganistan, după informaţiile din presă privind trimiterea sa în prima linie a confruntărilor dintre trupele NATO şi talibani. Prinţul Harry este cel am tînăr dintre fiii moştenitorului coroanei britanice, Prinţul Charles, şi al treilea la succesiune.

Ministerul moldovean de interne a întocmit dosare administrative unui număr de 12 cetăţeni români care munceau fără forme legale pentru o firmă care instalează antene GSM în Republica Modova. 7 dintre ei au fost amendaţi cu 600 de lei, şi li s-a interzis intrarea în ţară în următorii trei ani. Alţi 32 de români, care lucreau la negru pentru două întreprinderi cu capital străin au fost reţinuţi la Rezina.

Preşedintele Vladirmi Putin i-a îndemnat într-un discurs televizat pe conaţionalii săi ca la scrutinul prezidenţial de duminică să facă o alegere de conştiinţă. Putin a spus că aceste alegeri ar putea aduce numai bine Rusiei.

Pentru Occident, rezultatul alegerilor prezidenţiale e previzibil, după ce sondajele de opinie şi analiştii au spus că ele vor fi cîştigate de Dmitri Medvedev pentru că acesta a fost desemnat ca succsor la Kremlin de însuşi Vladimir Putin.

Organizaţiile care militează pentru resepctarea drepturilor omului şi unii observatori electorali spun că Medvedev va cîştiga cu uşurinţă alegerile de duminică, dat fiind că Putin controlează presa rusească. Majoritatea observatorilor occidentali au boicotat aceste alegeri.

Amabsadorul Rusiei la Naţiunilor Unite Vitali Ciurkin a declarat că misiunea civilă pe care Uniunea Euroepană intenţionează să o trimită în Kosovo este ilegală. Ciurkin a spus că rezoluţia care autorizează administrarea proviniciei de către ONU este încă în vigoare şi că misiunea Naţiunilor Unite va rămîne în Kosovo.

Uniunea Euroepană a anunţat că va trimite 2000 de poliţişti şi magsitraţi, pentru a înlocui administraţia ONU, după declararea unilaterală a independenţei provinciei Kosovo de către conducerea albanezilor kosovari de la Priştina.

Serbia a înaintat un protest oficial secretarului general al Naţiunilor Unite Ban Ki-moon împotriva înfiinţării unui grup internaţional pentru Kosovo. Într-o declaraţie a ministerul sîrb de externe Vuk Ieremici se spune că înfiinţarea acestui grup în afara mandatului Consiliului de Securitate ONU este ilegală.

Joi la Viena, 15 state care sprijină independenţa Kosovo au aprobat înfiinţarea Grupul Internaţional de Control, care fusese prevăzut în planul pentru Kosovo întocmit de mediatorul ONU Martti Ahtisaari. Rusia a blocat planul lui Ahtisaaeri înaite ca acesta să ajungă la Consiliul de Securitate în 2007.

Consiliul de Securitate ONU ar putea adopta la acest sfârşit de săptămână al treilea rând de sancţiuni împotriva Iranului, din cauza programului nuclear al Teheranului. Ambasadorul Statelor Unite la ONU Zalmay Khalilzad a spus că votul ar putea avea loc sâmbătă.

Statele Unite şi multe alte ţări bănuiesc Iranul că ar vrea să construiască arme atomice sub paravanul unui program nuclear civil. Iranul a susţinut mereu că activităţile sale nucleare sunt exclusiv civile şi paşnice.

Turcia a anunţat accelerarea ofensivei militare din nordul Irakului, după ce principalul aliat al Ankarei, Statele Unite, au cerut ca operaţiunea să se încheie cât mai curînd. Agenţiile de presă au informat de la graniţa turco-irakiană că forţele turceşti au aruncat în luptă efective şi tehnică suplimentară.

Ankara susţine că urmăreşte în nordul Irakului lichidarea bazelor de separatişti kurzi care folosesc teritoriul ţării vecine pentru a lansa atacuri împotriva Turciei.

Un oficial de rang înalt al Departamentului de Stat de la Washington s-a pronunţat categoric împotriva unei eventuale secesiuni pe criterii etnice în Kosovo. Subsecretarul american pentru afaceri politice Nicholas Burns a mai spus că Statele Unite şi majoritatea ţărilor lumii nu ar tolera desprinderea enclavelor sârbeşti din Kosovo.

Un punct de vedere similar a fost formulat ieri la Viena de emisarul Uniunii Europene în Kosovo Pieter Feith.

O explozie produsă în partea sârbească a oraşului kosovar Mitroviţa a avariat două automobile ale Naţiunile Unite într-un complex de clădiri unde locuiesc angajaţii ONU şi ai poliţiei. Pacificatorii portughezi din zonă au închis scena incidentului şi au început cercetările.

Complexul de locuinţe a fost ţinta protestelor zilnice ale sârbilor din Mitroviţa, după declararea independeţei albanezilor kosovari la 17 februarie.

Rusia şi Ungaria au semnat un important acord privind construirea unei conducte ce va mări dominaţia rusească asupra pieţei europene a gazelor naturale. Acordul a fost semnat la Kremlin de preşedintele rus Vladimir Putin şi de premierul Ungariei Ferencz Gyurcsany.

Înţelegerea prevede ca un segment al viitorului gazoduct Magistrala de Sud să tranziteze Ungaria, după ce va fi trecut pe sub Marea Neagră, prin Bulgaria şi Serbia.

Israelul a lansat pentru a doua zi consecutiv un val de atacuri aeriene în Fâşia Gaza, teritoriu palestinian controlat de miliţiile islamiste Hamas. În raidurile de joi au fost ucişi 20 de palestinieni, printre care un număr neprecizat de militanţi islamişti.

Crucea Roşie şi Uniunea Europeană au cerut Israelul să-şi modereze acţiunile, după ce bilanţul celor două zile de bombardamente în Gaza a ajuns la 33 de morţi.

Ministerul britanic al apărării a confirmat că Prinţul Harry, fiul cel mai mic al Prinţului Charles şi al Prinţesei Diana, luptă împotriva Talibanilor în Afganistan.

Prinţul, în vârstă de 23 de ani, se află în misiune de aproape două săptămâni în regiunea afgană ce mai periculoasă, Helmand, din sudul ţării.

Autorităţile de la Londra au încheiat iniţial un pact al tăcerii cu presa britanică, pentru a nu pune în pericol viaţa prinţului. Ştirea că Harry luptă pe front a ajuns însă pe un site american şi de aici în presa internaţională.

Cuba a semnat două tratate internaţionale asupra drepturilor omului şi a acuzat imediat Statele Unite că încalcă drepturile cubanezilor prin embargoul comercial şi prin politica dură faţă de Havana. Ministrul cubanez de externe Felipe Perez Roque a semnat cele două acorduri internaţionale înaintea unei întâlniri cu secretarul general ONU Ban Ki Moon.

"Trebuie să facem eforturi ca România să iasă de sub monitorizare la sfîrşitul acestui an", a spus premierul Călin Popescu Tăriceanu la discuţiile purtate cu membri Consiliului Suprem al Magistraturii, pe tema reformelor în justiţie şi a angajamentelor asumate în faţa Comisiei Europene.