La Viena, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa nu a reuşit să ajungă la un acord privind trimiterea de observatori europeni în Georgia. Ministrul francez de externe Benard Kouchner a descris discuţiile pe această temă cu Federaţia Rusă drept dificile.

Ceva mai devreme, liderii separatişti din Osetia de Sud anunţaseră că nu vor mai accepta niciodată observatori internaţionali, ci numai ruşi.

Armata Rusiei susţine că şi-a început retragerea din Georgia. Anunţul a fost făcut de adjunctul şefului marelui stat major Anatoli Nogoviţîn.

Ceva mai devreme, un purtător de cuvânt al ministerului de interne de la Tbilisi declara însă că nu s-ar vedea nici un fel de semne că trupele ruseşti se retrag pe scară largă. Informaţii similare au transmis corespondenţii de presă.

Astăzi, preşedintele rus Dmitri Medvedev a mers la Vladikavkaz, oraş rusesc din apropierea Osetiei de Sud. El a decorat mai mulţi militari pentru felul cum au luptat împotriva a ceea ce liderul rus a numit „agresiunea laşă din partea Georgiei”.

Casa Albă a declarat că Rusia ar trebui să-şi retragă trupele din Georgia fără întârziere, aşa cum a promis.

Într-o alocuţiune televizată, preşedintele Georgiei Mihail Saakaşvili a îndemnat Rusia să dea dovadă de pragmatism şi să-şi retragă trupele din ţara sa. Liderul georgian a spus că Georgia nu se va lăsa ruptă în două şi nu va ceda nici un centimetru din teritoriul său naţional.

Preşedintele Pakistanului Pervez Muşaraf a demisionat.Liderul pakistanez s-a aflat multă vreme sub presiunea coaliţiei de guvernămînt, care i-a cerut să plece de la putere, dacă nu vrea să fie suspendat în parlament. Muşaraf era acuzat printre altele că că ar fi nesocotit constituţia.

Anunţîndu-şi demisia, Muşaraf a spus că asemenea acuzaţii sunt false şi că pleacă de la putere pentru a preveni o luptă politică dăunătoare pentru naţiune.

Casa Albă a declarat că preşedintele George Bush apreciază eforturile făcute de Pervez Muşaraf în lupta împotriva terorismului.

Serbia a calificat drept o greşeală preluarea şefiei poliţiei din Kosovo de către europeni, în locul Naţiunilor Unite. Ministrul sârb de externe Vuk Jeremic a spus că schimbarea nu are acordul Serbiei şi nici pe al Consiliului de Securitate Onu.

Noua misiune de poliţie din Kosovo, coordonată de Uniunea Europeană, va avea 2,200 de membri.

Uniunea Europeană a cerut Republicii Belarus să elibereze toţi deţinuţii politici. Apelul a fost făcut de comisarul european pentru relaţii externe Benita Ferrero-Waldner la aflarea veştii eliberării liderului opoziţiei de la Minsk Aliaxandr Kazulin.

Comisarul european a salutat această evoluţie, dar adăugat că ea nu este suficientă şi că trebuie puşi în libertate toţi adversarii politici ai puterii.

Kazulin a fost eliberat sâmbătă, după ce l-a graţiat preşedintele Aliaxander Lukaşenca. Liderul opoziţiei fusese condamnat la cinci ani şi jumătate de închisoare pentru huliganism şi incitare la dezordine publică.

Autorităţile sanitare din Moldova au avertizat asupra înrăutăţirii calităţii apei Nistrului. Potrivit Eudochiei Tcaci, directoarea centrului de medicină preventivă de la Chişinău, apa Nistrului nu este potrivită pentru îmbăiere.

Calitatea apei râului scade la fiecare sfârşit de sezon estival, dar în aceste zile este chiar mai proastă decât de obicei din cauza recentelor inundaţii.

Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării a anunţat că din banii agenţilor economice s-au cumpărat până acum 53 de case pentru sinistraţii de la inundaţii. Cele mai multe achiziţii, 11, au fost în raionul Briceni, care a fost cel mai greu lovit de puhoaie.

În total, au fost inundate în Moldova peste 450 de case, dintre care 280 au suferit avarii grave.

Moldpres informează că autorităţile sanitare de la Moscova au inclus încă nouă companii moldoveneşti pe lista celor care pot exporta produse vinicole în Federaţia Rusă. Firmele respective au primit aviz pozitiv în urma unor inspecţii făcute de experţii ruşi luna trecută.

Moldpres scrie că vinul moldovenesc este acum exportat în Rusia de 42 din cele 170 de companii de profil din Moldova.

Senatul României se va reuni în sesiune extraordinară în perioada 25-28 august, printre altele pentru a vota începerea urmăririi penale în cazurile Codruţ Sereş şi Paul Păcurariu.

Preşedintele Senatului Nicolae Văcăroiu a spus că rapoartele comisiilor juridice asupra celor doi se pronunţă pentru timiterea lor în justiţie.

„Dorim ca Sereş şi Păcurariu să se apere în faţa Justiţiei”, a spus Văcăroiu. El a mai spus că votul va fi secret şi s-a plâns că în ultimul raport de ţară Comisia Europeană „şi-a permis să critice parlamentul României”.

România a salutat decizia Ucrainei de a nu mai extinde canalul navigabil Bâstroe, din zona Deltei Dunării. Potrivit agenţiei Reuter, ministerul de externe de la Bucureşti a salutat oprirea lucrărilor pe data de 15 august.

Aceeaşi agenţie notează însă că un purtător de cuvânt guvernamental de la Kiev a spus că nu are cunoştinţă de o asemenea decizie.

PSD va propune la inceputul sesiunii parlamentare un proiect de lege privind eliminarea din Constitutie a oricaui articol referitor la imunitatea presedintelui, membrilor guvernului si parlamentarilor. Liderul PSD Mircea Geoana a precizat partidul sau dispune de numarul necesar de semnaturi pe aceasta initiativa si anume un sfert din numărul deputaţilor şi senatorilor.

"Nimic nu e mai important ca, odată cu alegerile parlamentare, să se organizeze şi un referendum pentru modificarea Constituţiei, în ceea ce priveşte imunitatea pentru demnitari", a apreciat Mircea Geoană, care a spus că un astfel de demers este necesar pentru a depolitiza actul de justiţie.

Biroul Permanent al Senatului va decide astazi daca sa convoace o sesiune extraordinara în cazurile Paul Păcuraru şi Codruţ Şereş şi daca sa trimita la Comisia juridică a dosarului senatorului Şerban Mihăilescu.

Comisia juridică a Senatului a decis, miercuri, in unanimitate, să recomande plenului aprobarea solicitărilor de avizare a urmăririi penale în cazurile lui Codruţ Şereş şi Paul Păcuraru.

Comitetul Internaţional al Crucii Roşii spune că refugiaţii conflictului din Osetia de Sud încep să revină la casele lor, dinspre Osetia de Nord. Crucea Roşie a mai informat că a cerut explicaţii Rusiei, după ce un oficial de-al ei a fost împiedicat să intre în Osetia de Sud.

Naţiunile Unite susţin că numărul refugiaţilor de pe urma conflictului ruso-georgian este de aproape 160 de mii.

Puterile occidentale au mărit presiunea asupra Rusiei ca să înceapă astăzi, aşa cum a promis, retragerea trupelor din Georgia. Preşedintele Franţei Nicolas Sarkozy, mediatorul armistiţiului între Rusia şi Georgia, a avertizat cu “consecinţe grave” dacă Moscova nu-şi respectă promisiunea.

Secretarul de Stat american Condoleezza Rice a spus că speră că se poate avea încredere în cuvântul liderului rus, Dmitri Medvedev. Acesta i-a promis ieri la telefon lui Nicolas Sarkozy că evacuarea va începe astăzi.

Unele trupe şi tancuri ruseşti, aflate adânc în teritoriul georgian, nu se vor retrage decât până în Osetia de Sud. Dmitri Medvedev nu a spus când se va încheia retragerea.

Preşedintele georgian Mihail Saakaşvlili a cerut ca trupele ruse să fie retrase imediat din ţara sa, iar întregul prooces să fi monitorizat de organizaţii internaţionale. Saakashvili a precizat că Georgia ar prefera observatori ONU şi OSCE. Saakaşvili doreşte desfăşurarea ulterioară în zona de conflict a unei forţe internaţionale de pacificare. El spune că Rusia nu mai poate juca acest rol, fiind parte în conflict.

Înaltul Comisariat ONU pentru refugiaţi a reuşit ieri pentru prima dată să intre în oraşul georgian Gori ocupat de trupele ruse. Echipele Naţiunilor Unite spun că oraşul a fost părărsit în mare parte de locuitori şi arată ca după un jaf în masă. Comisariatul ONU estimează că numărul oamenilor refugiaţi în urma conflictului se ridică la aproape 160 de mii.

Statele Unite şi Germania consideră că primirea Georgiei în NATO rămâne posibilă, în ciuda conflictului militar cu Rusia. Miniştrii de Externe din NATO se întâlnesc marţi la Bruxelles să discute criza ruso-georgiană.

Secretarul de Stat american Condoleezza Rice a anunţat că va călători zilele următoare la Varşovia, unde va semna acordul pentru amplasarea interceptoarelor americane de rachetă pe teritoriul polonez. Condoleezza Rice va pleca la Varşovia după reuniunea miniştrilor de Externe din NATO.

Între timp, ministrul american al Apărării, Robert Gates a descris ca “vorbe goale” avertismentele Moscovei că-şi va îndrepta rachetele împotriva Poloniei din cauza acordului cu Statele Unite.

Ucraina este gata să pună la dispoziţia ţărilor europene sistemele sale de avertizare anti-rachetă, în urma conflictului dintre Rusia şi Georgia. Ministerul de Externe de la Kiev a anunţat că Moscova a abrogat anul acesta un acord de folosire a două staţii radar ucrainene, ceea ce-i permite Ucrainei să coopereze cu alte ţări. Săptămâna trecută, Ucraina a limitat libertatea de mişcare a flotei ruse la Marea Neagră găzduită în portul ucrainean Sevastopol, după ce câteva nave militare ruse au fost trimise să blocheze coasta georgiană.

La Chişinău, Partidul Liberal a cerut să se convoace o sesiune extraordinară a Parlamentului la care sa fie decisă ieşirea Moldovei din CSI şi aderarea ei la NATO. Partidul Liberal, care nu are deputaţi în Parlament, dar are şanse să treacă pragul electoral la alegerile din 2009, spune într-un comunicat de presă că Moldova are nevoie de aceste măsuri de protejare a securităţii naţionale în urma agresiunii militare ruse din Georgia.

Doi oameni au fost ucişi iar alţi nouă răniţi în urma unei explozii într-o moschee din Baku. Oficiali din procuratura azeră au declarat Europei Libere că explozia a fost provocată de o grenadă.

În Afganistan, Ministerul de Interne a desfăşurat azi aproximativ 7 mii de poliţişti la Kabul pentru a întări securitatea de ziua independenţei ţării. Manifestările vor fi reduse ca amploare, în urma atacului talibanilor la parada militară din aprilie, dedicată victoriei afgane împotriva Armatei Sovietice.

Retragerea trupelor rusesti din Georgia va incepe luni la prinz – a declarat presedintele Rusiei Dimitri Medvedev intr-o convorbire telefonica cu presedintele Nicolas Sarkozy, cel care marti a negociat textul acordului de incetare a focului in Georgia.

Potrivit palatului Elysse, Sarkozi a avertizat Rusia ca-si risca relatiile cu Uniunea Europeana daca nu respecta prevederile acordului.

Presedintele georgian Saakashvili a cerut ca retragerea sa fie urmarita de observatori internationali. La o conferitna de presa la Tbilisi, cu cancelara germana Angela Merkel, Saakashvili a declarat ca Georgia nu va renunta la regiunile separaiste Osetie de sud si Abhazia.

Acordul de incetare a focului, negociat de UE, este insotit de o scrisoare – aprobata de toate partile – in care se precizeaza ca vor fi create zone de securitate, pentru fortele de mentinere a pacii, zone de circa 10 kilometri. Nu este clar daca pentru fortele rusesti de mentinre a pacii sau pentru forte internationale.

Presedintele georgian Mikhail Saakashvili a precizat ca Georgia nu va mai accepta forţe ruse de mentinere a pacii, cu atit mai putin ca acestea sa fie plasate in zonele de securitate.

De la Gori se relateaza ca mare parte a trupelor rusesti a parasit orasul. Comandaul fortelor din regiune, generalul Borisov i-a auntat pe jurnalsitii straini aflati in oras ca in locul militarilor in retragere vin vechile forte de mentinre a parii.

Cancelara Germaniei Angela Merkel a declarat ca independenta si integritatea teritoriala a Georgiei nu sint negociabile. O solutie politica trebuie gasita in baza acestor principii. In ceea ce priveste ambitiile Georgiei de a fi admisa in NATO, cancelara a declarati ca nimic nu s-a schimbat fata de pozitia exprimata la ultimul summit NATO de la Bucuresti: Georgia poate adera daca vrea si daca indeplineste anumite conditii.