Întâlnirea Vladimir Voronin - Igor Smirnov, programată pentru joi 25 septembrie, a fost anulată. Potrivit ministrului moldovean al reintegrării Vasili Şova, Chişinăul şi Tiraspolul nu s-au înţeles asupra locului unde se vor întâlni cei doi lideri. Partea moldoveană a propus oraşele Anenii Noi sau Dubăsari, iar transnistrenii au insistat asupra Benderului.

Ministrul Şova a spus că transnistrenii au manipulat de la bun început organizarea întâlnirii în aşa fel încât ca ea să fie compromisă şi să poată da vina pe Chişinău.

Ministerul transnistrean de externe citat de Olvia Press spune însă că întâlnirea a fost anulată din vina moldovenilor. Tiraspolul susţine că Chişinăul n-a dat garanţii că liderii transnistreni se vor afla în siguranţă pe teritoriul din dreapta Nistrului.

Emisarul la Chişinău al Fondului Monetar Internaţional a afirmat că este puţin probabil ca Moldova să fie afectată în mod esenţial de tulburările de pe pieţele financiare internaţionale. Johan Mathisen, citat de Infoprim, a mai spus că Banca Naţională a Republicii Moldova are suficiente rezerve valutare pentru a atenua un eventual impact asupra economiei moldovene.

Agenţia Moldova-Vin a îndemnat producătorii de struguri să-şi vândă producţia fabricilor de vin, chiar dacă acestea îi vor plăti în rate. Potrivit Moldpres, la o videoconfrinţă cu autorităţi locale, vicedirectorul Moldova-Vin Nicolae Ţăran a luat apărarea fabricilor de vin, spunînd că multe dintre ele se află într-o situaţie dificilă.

La întrunire, mai mulţi preşedinţi din raioane s-au plâns însă de preţul foarte mic de achiziţie a strugurilor, de numai 2 sau 2 lei şi doi bani pe kilogram.

Filiala moldoveană a organizaţiei Transparency International a criticat proiectul legii cu privire la secretul de stat, propus de guvern. La o conferinţă de presă, expertul TI Efim Obreja a spus că lista informaţiilor considerate drept secret de stat este mai largă decât ar trebui să fie într-un stat democratic.

În Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, preşedintele Ucrainei Viktor Iuşcenco a luat partea Georgiei în conflictul ei cu Rusia. Preşedintele Iuşcenco a spus că Ucraina promovează cu vigoare integritatea teritorială a Georgiei şi nu recunoaşte independenţa regiunilor separatiste din Georgia.

Fără să numească Rusia, liderul ucrainian a deplâns şi presiunile făcute asupra ţării sale pentru a nu adera la NATO.

Premierul Ucrainei Iulia Timoşenco nu concepe ca flota rusă de la Marea Neagră să rămână la Sevastopol după expirarea contractului de închiriere în 2017. Timoşenco a spus că doreşte ca Ucraina să fie „liberă de baze militare de orice fel”.

Marţi, ministrul rus al apărării Antaoli Serdiucov spunea că Rusia ar dori prelungirea contractului de închiriere şi că speră să ajungă la o înţelegere cu Kievul.

Chiria portului Sevastopol plătită de Rusia este de 98 de milioane de dolari pe an.

Coreea de Nord a anunţat că va reintroduce material nuclear în reactorul pe plutoniu al uzinei Yong-Byon în termen de o săptămână. Potrivit Agenţiei Naţiunilor Unite pentru energie atomică, nord-coreenii au îndepărat sigiliile puse de agenţie la Yong-Byon şi au anunţat că inspectorii ONU nu vor mai avea acces în uzină.

Într-o primă reacţie, Secretarul de stat american Condoleezza Rice a declarat că nord-coreenii riscă să se izoleze încă şi mai mult.

Fenianul acceptase să demonteze centrala în cadrul unei înţelegeri internaţionale, căpătînd în schimb alimente. Dar săptămâna trecută, nord-coreenii au anunţat că o vor repune în funcţiune, pentru că Statele Unite nu şi-ar fi respectat obligaţiile.

La Kabul, explozia unei bombe l-a rănit pe şeful poliţiei din capitala afgană, generalul Ali Shah Paktiawal. În incidentul petrecut în cursul nopţii la un punct de control din Kabul au fost ucişi trei poliţişti şi doi body-guarzi ai şefului poliţiei.

Un atentator sinucigaş a detonat o bombă într-o regiune din sud-vestul Pakistanului, omorînd o fetiţă şi rănind alte 13 persoane, mai ales soldaţi. Incidentul a avut loc pe drumul spre aeroportul din Quetta, capitala provinciei Baluchistan, care se învecinează cu Iranul şi Afganistanul.

Autorităţile din Sudan au declarat că potrivit celor mai recente informaţii cei 11 turişti europeni răpiţi în Egipt săptămâna trecută sunt bine, sănătoşi. Un funcţionar al ministerului sudanez de externe, citat de Reuters, a spus că trupele sudaneze i-au încercuit pe bandiţi, dar nu vor să atace deocamdată, pentru a nu pune în pericol vieţile ostatecilor. Aceştia sunt cinci italieni, cinci germani şi o româncă. Odată cu ei au fost răpiţi opt ghizi egipteni.

Noul premier al Japoniei Taro Aso a declarat că doreşte ca ţara sa să participe din nou la efortul de stabilizare şi pacificare a Afganistanului. Aso a făcut această remarcă la prima sa conferinţă de presă după ce parlamentul l-a confirmat astăzi în funcţia de prim-ministru.

Navele de război japoneze din Oceanul Indian furnizează combustibil şi sprjin logistic forţelor americane din Afganistan.

Misiunea japoneză a început în anul 2001 şi a fost prelungită mereu. Anul acesta însă, ea a fost suspendată printr-o decizie a parlamentului dominat de opoziţie.

Procurorul şef al Rusiei Iuri Ceaika a recunoscut că ţara sa are o mare problemă cu corupţia. Ceaika a spus că pentru mulţi ruşi e mai simplu să mituiască funcţionarii decât să acţioneze în cadrul legal. Corupţia, a mai spus procurorul rus, este răspândită cel mai mult în sănătate, educaţie şi în domeniul locuinţelor.

Zilele trecute, organizaţia Transparency Internationl a arătat că în Rusia, corupţia este mai gravă decît oricînd din 2000 încoace.

Un oficial guvernamental de la Belgrad a făcut cunoscut că generalul sîrb din Bosnia Ratko Mladici, dat în urmărire pentru genocid, a primit un buletin de identitate sârbesc în anul 1999.

Ministrul Rasim Liaici, citat de AP, a spus că Mladici a primit documentul de la un ofiţer de poliţie de rang înalt, care nu i-a cerut amprentele şi nici să completeze vreun formular, aşa cum prevede legea.

Tribunalul ONU pentru crime de război în fosta Iugoslavie face presiuni asupra Serbiei pentru a-l preda pe Mladici, dar guvernul de la Belgrad declară mereu că nu ştie unde se află fostul lider militar al sârbilor bosniaci.

Preşedintele Serbiei Boris Tadici a cerut de la tribuna Adunării Generale ONU respectarea unui principiu fundamental al Naţiunilor Unite, adică păstrarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a ţărilor membre. Preşedintele Tadici a acuzat „naţionaliştii albanezi” din Kosovo că mint comunitatea internaţională pentru a-şi face jocurile politice.

Tadici a reafirmat dorinţa ţării sale de a fi primită în Uniunea Europeană cu toate provinciile ei, inclusiv Kosovo.

Două firme europene din energie au anunţat vor construi în România două centrale electrice pe cărbuni. Potrivit unei declaraţii făcute de ministrul economiei Varujan Vosganian, firma cehă CEZ va construi o centrală la Galaţi, iar compania Electrabel, din grupul francez GDF Suez, o centrală la Borzeşti.

A fost inaugurată oficial fabrica Nokia de la Jucu, judeţul Cluj. La ceremonia la care a fost prezent şi premierul Călin Popescu Tăriceanu, conducerea finlandeză a fabricii a anunţat că în octombrie, la Jucu se va produce telefonul cu numărul 10 milioane. Fabrica a fost inaugurată festiv doar astăzi, dar produce încă din luna februarie.

Într-un discurs rostit în parlamentul României, preşedintele Traian Băsescu a lăudat progresele din economie şi guvernele care l-au făcut posibil. El a criticat însă ceea ce consideră a fi neajunsuri în guvernare.

Preşedintele Traian Băsescu a spus că România a „ratat” 5 miliarde şi jumătate de euro din fondurile europene pentru dezvoltarea infrastructurii. El a avertizat că absenţa investiţiilor în infrastrucură încetineşte dezvoltarea economică şi socială a României.

Băsescu s-a declarat de asemenea îngrijorat în legătură cu atingerea obiectivului de introducere a monedei europene unice în 2014.

Ambasadorul Statelor Unite Nicholas F. Taubman a spus că relaţiile americano-române sunt „excelente şi productive”. Ambasadorul Taubmam a făcut această remarcă la Bucureşti, într-un discurs rostit la deschiderea târgului de avioane militare „Black Sea Defense and Aerospace Exhibition.”

Preşedintele Băsescu va critica, în discursul în discursul pe care îl va ţine astăzi în Parlament, faptul că Legilativul adoptă legi pentru clienţi politici, propunerea ministrului Justiţiei legată de şefia DNA, majorarea pensiilor şi salariilor şi suprimarea prerogativei şefului statului de a numi procurorii-şefi, scrie miercuri "Cotidianul".

Potrivit aceluiaşi ziar, Băsescu are de gând să le spună parlamentarilor că pomana electorală dată de guvernul PNL în urma şantajului PSD - majorarea în avans a pensiilor şi a salariilor profesorilor - îi va costa scump pe români încă din luna ianuarie a anului viitor, când, conform unor prognoze puse la dispoziţia şefului statului de serviciile secrete, un val de scumpiri va afecta puternic puterea de cumpărare".

De asemenea, se arată în articol, şeful statului "nu va ezita" să denunţe "atacurile masive ale hidrei corupţiei" prin încercarea de a-l schimba din funcţie pe şeful DNA, Daniel Morar.

Curtea de Apel Bucureşti examinează solicitarea PRM de suspendare a hotărârii de guvern prin care s-au delimitat colegiile uninominale în vederea alegerilor din noiembrie, document atacat şi la Curtea Constituţională.

Deputatul Lucian Bolcaş a declarat, pe 4 septembrie, pentru NewsIn, că PRM a solicitat instanţei suspendarea procedurii votului uninominal, până în momentul în care se va lua o decizie privind legalitatea hotărârii de guvern privind delimitarea colegiilor uninominale.

Executivul a anunţat că a pregătit riposta pentru situaţia în care PRM câştigă în instanţă.

Noul reprezentant ucrainean pentru reglementarea în Transnistria, Victor Crîjanovskii s-a aflat la Chişinău şi la Tiraspol, întâlnindu-se cu ministrul moldovean de Externe, Andrei Stratan şi cu liderul Transnistrean, Igor Smirnov. Agenţia Olvia press relatează că Igor Smirnov i-a spus emisarului ucrainean că Moldova şi Transnistria s-au dezvoltat ca state independente unul de celălalt şi anume de pe aceste poziţii ar trebui semnat un viitor acord de reglementare a situaţiei din regiune.

Rectorul Universităţii de Stat din Moldova a salutat propunerea preşedintelui Voronin de renunţare treptată la sistemul de educaţie pe bază de contract în universităţile de stat.

Citat de Moldpres, rectorul Gheorghe Ciocanu a spus că noul Cod al Învăţămîntului vă mări exigenţa profesorilor şi va ridica nivelul calităţii procesului de învăţămînt.

Vorbind la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, preşedintele american George W. Bush a acuzat Rusia de violarea principiilor ONU prin intervenţia militară în Georgia luna trecută.

Preşedintele Bush a mai spus că Naţiunile Unite trebuie să sprijine Georgia, iar democraţiile tinere din lumea întreagă aşteaptă să vadă cum va trece ONU acest test.

În discursul său la ONU, preşedintele Georgiei Mikhail Saakaşvili a cerut Naţiunilor Unite să fie de partea ţării sale, despre care a spus că este o democraţie, în confruntarea ei cu Rusia.

De la tribuna Adunării Generale ONU, preşedintele Iranului Mahmud Ahmadinejad a declarat că ţara sa îşi va apăra „dreptul” de a avea energie nucleară, în ciuda intimidărilor venite din exterior. Liderul iranian a mai spus în discursul său că „imperiul american” are zilele numărate şi că în viitor Statele Unite nu se vor mai putea amesteca în afacerile altor ţări.

La Bruxelles, ambasadorul Rusiei la NATO Dmitri Rogozin urmează să prezinte omologilor săi din ţările membre în Alianţa Atlantică detaliile unui plan de securitate europeană al preşedintelui Dmitri Medvedev.

Ruşii spun că noul tratat ar urma să răspundă mai bine actualelor structuri de forţă de pe continent.