Premierul Rusiei, Vladimir Putin a acuzat Statele Unite că s-ar comporta „într-un fel ca un parazit” pentru economia lumii, fiindcă a acumulat datorii masive care ameninţă sistemul financiar global. Putin a spus din nou că dolarul ar trebui înlocuit ca monedă a rezervelor naţionale cu alte monede. Declaraţiile au fost făcute la o întîlnire cu organizaţia de tineret pro-Kremlin, în centrul Rusiei, în localitatea Seliger.

Potrivit Centrului pentru Studierea Opiniei publice de la Moscova, 20% dintre cei chestionaţi ar dori să trăiască într-un URSS refăcut, faţă de 16% cît erau anul trecut.
35% dintre ruşi şi-ar dori ca ţara lor să se unească cu Belarusul, 33% cu Ucraina şi 27% cu Kazahstanul. Numai 16% dintre ruşi ar dori ca ţara lor să se unească cu Moldova, informează site-ul de ştiri Hotnews.md

Reprimarea brutală a protestelor de la acest sfîrşit de săptămînă din Siria împotriva preşedintelui Bashar al Assad din localitatea Hama, soldate cu cel puţin 140 de morţi au fost criticate astăzi de ministerele de externe de la Moscova, Berlin şi Ankara şi de către coordonatoarea politicii externe a Uniunii Europene Catherine Ashton. Potrivit purtătorului de cuvînt al doamnei Ashton, impunerea de noi sancţiuni europene împotriva unor înalte oficialităţi siriene este „iminentă”. Ministrul turc de externe Ahmet Davutoglu a criticat nu numai violenţele dar şi că ele au loc la începutul lunii sfinte a musulmanilor, Ramadanul: „Suntem îngroziţi şi uimiţi de operațiunile din Hama şi din alte oraşe. Metodele şi momentul ales sunt foarte greşite. Le condamnăm cu tărie...” Şi Statele Unite au condamnat violenţele de la Hama şi Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite s-ar putea întruni chiar astăzi pentru a discuta situaţia din Siria.

Adjunctul procurorului şef din Belarus, Andrei Şved a spus că cei doi suspecţi pentru atacul cu bombă din metroul de la Minsk din luna aprilie ar putea să fie condamnaţi la moarte. Atacul din 12 aprilie s-a soldat cu moartea a 15 oameni.
Şved a confirmat că cei doi bărbaţi au fost puşi sub acuzare pentru terorism şi că ar fi pus la cale încă doua atacuri – cel de la Minsk din 2008 şi de la Vitebsk din 2005.
Belarusul este singura ţara europeană care mai are în codul său penal pedeapsa cu moartea.

Un oficial al unui partid de opoziție din Armenia, Federaţia Revoluţionară Armeană a spus că nu crede că pînă la sfîrşitul acestui an va exista vreo înţelegere în legătură cu situaţia din Nagorno-Karabah între guvernul de la Yerevan şi cel de la Baku.
Ca şi guvernul armean, şi opoziţia susţine că este vina Azerbaidjanului pentru neajungerea la nici o înţelegere la reuniunea de la Kazan din 24 iunie.

La Bălți a fost lansat sîmbătă registrul actelor locale, ceea ce va permite întreprinzătorilor şi locuitorilor municipiului să afle mai repede ce acte au fost adoptate de administraţia locală. Proiectul a fost finanţat de agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională USAID-BIZTAR. Registrul va fi publicat pe pagina de internet a primăriei din Bălţi şi locuitorii oraşului vor putea comenta şi îşi vor putea spune părerea despre actele aprobate, informează agenţia Moldpres.

Mircea Snegur, primul preşedinte al Republicii Moldova va fi numit Doctor Honoris Causa al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ceremonia este planificată pentru 25 august, după cum a anunţat Centrul media al Academiei, citat de Moldpres.

Ministrul Educației Mihail Şleahtiţchi a declarat încă o dată că diplomele proprii emise de autonomia găgăuză pentru examenul de bacalaureat pentru cei care nu au trecut la examenul de limba română, nu vor fi recunoscute de autorităţile de la Chişinău. Ministrul educaţiei a făcut apel la rectorii universităţilor moldoveneşti să nu accepte drept valabile aceste diplome, nerecunoscute oficial de către autorităţile Republicii Moldova. Başcanul Gagăuziei, Mihail Formuzal a cerut la un post de televiziune demisia ministrului Şleahtiţchi. În acest an, din cei 1050 de absolvenţi ai liceelor din Gagauz-Yeri , 92 nu au promovat iniţial examenul de limba română, iar după analizarea contestaţiilor, numărul acestora a rămas de 47.

Ploile torenţiale de la acest sfîrşit de săptămînă au distrus peste 500 de hectare de terenuri cultivate în raioanele din nordul Moldovei. Cele mai afectate au fost satele Prodăneşti şi Bahrineşti din raionul Floreşti, potrivit ofiţerului de presă de la Serviciul Protecţiei Civile si Situaţiilor Excepţionale, Dorina Sochircă, citată de agenţia Moldpres.

Reprimarea brutală a protestelor de la acest sfîrşit de săptămînă din Siria împotriva preşedintelui Bashar al Assad din localitatea Hama, soldate cu cel puţin 140 de morţi au fost criticate astăzi de ministerele de externe de la Moscova şi Berlin, şi de către coordonatoarea politicii externe a Uniunii Europene Catherine Ashton. Potrivit purtătorului de cuvînt al doamnei Ashton, impunerea de noi sancţiuni europene împotriva unor înalte oficialităţi siriene este „iminentă”. Şi Statele Unite au condamnat violenţele de la Hama şi Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite s-ar putea întruni chiar astăzi pentru a discuta situaţia din Siria.

Un tribunal din Polonia a hotărît că ultimul lider al Poloniei comuniste generalul Wojciech Jaruzelski este prea bolnav pentru a se continua procesul împotriva sa, referitor la rolul pe care l-a jucat în impunerea legii marţiale în decembrie 1981. Procesul a început în 2008. În vîrstă de 88 de ani, generalul Jaruzelski a fost exclus dintr-un alt proces despre rolul său în reprimarea unor proteste din 1970, cînd au fost omorîţi 44 de oameni. Jaruzelski a fost diagnosticat anul acesta cu cancer limfatic urmînd un tratament cu citostatice.

Redactorul-şef al publicaţiei săptămînale „Izvestia Kaliningrada”, care apare în enclava rusă Kaliningrad, Oleg Altovsky, a anunţat astăzi că întreaga ediţie a ziarului de vineri a fost confiscată de autorităţi pentru că în ea era publicată o scrisoare deschisă în care era criticată politica guvernatorului local în preajma vizitei de duminica la Kaliningrad a preşedintelui Rusiei Dmitri Medvedev. Publicaţia îl acuza pe guvernator de corupţie, nepotism şi se exprimau temeri legate de trecutul penal al unora dintre consilierii guvernatorului. Publicaţia are un tiraj de 40 de mii de exemplare.

Amiralul Mike Mullen, şeful statelor majore ale armatei americane a făcut astăzi o vizita in Irak, la Mosul, după vizita sa de doua zile în Afganistan. Pînă la sfîrşitul anului, în jur de 47 de mii de militari americani urmează să se retragă din aceasta ţară.

Poliţia din Grecia a mărit paza de securitate în jurul moscheilor şi altor locuri pentru adunările musulmanilor în aceasta perioada de Ramadan. Potrivit şefului asociaţiei musulmanilor din Grecia, Naim Elgandour, în ultimul an, cel puţin 10 cafenele şi locuri de rugăciune pentru musulmanii din Grecia au fost vandalizate şi incendiate.

În Turcia, premierul Recep Tayyip Erdogan a convocat începînd de astăzi şi pînă joi Consiliul Suprem Militar pentru a discuta situaţia creată după demisia în bloc de vineri a şefului statelor majore, şefilor aviaţiei, marinei şi forţelor terestre turce şi numirea unor alţi comandanţi. Cei 5 înalţi reprezentanți ai armatei nu vor participa la reuniunea convocată începînd de astăzi de şeful guvernului de la Ankara. Relaţiile între armata turcă, profund seculară şi a doua ca mărime din Alianţa Nord Atlantică şi guvernul moderat islamic al premierului Erdogan s-au deteriorat constant în ultimii ani, ca urmare a acuzării în 2003 a 200 de ofiţeri că ar fi pus la cale un complot împotriva regimului. La şedinţa de astăzi a participat ministrul apărării, iar preşedintele Abdulah Gul a respins afirmaţiile că demisiile de vineri ar fi creat o criză politică în ţară.

Candidatul independent la funcţia de primar al oraşului Căuşeni, Grigore Repesciuc a câştigat alegerile repetate de duminică, învingându-l la mare distanţă pe comunistul Grigore Dimean
Potrivit Consiliului Electoral de la Căuşeni, independentul Repesciuc a obţinut 64 la sută din voturi, aproape dublu faţă de contracandidatul său comunist şi şi-a sporit substanţial avantajul faţă de rezultatele obţinute la 19 iunie. PCRM contestase alegerile de luna trecută pe motiv că Repesciuc ar fi falsificat votul, iar Curtea Supremă de Justiţie i-a satisfăcut cererea de a organiza un scrutin repetat.

Şeful statelor majore reunite ale armatei americane spune că regiunile pakistaneze unde militanţii taliban operează în mod nestingherit rămân un obstacol semnificativ în asigurarea stabilităţii pe termen lung în Afganistan şi Pakistan.
În timpul unei vizite în Afgansitan, duminică, amiralul Mike Mullen a mai spus că administraţia Obama continuă să exercite presiuni asupra autorităţilor pakistaneze pentru combaterea reţelei Haqqani şi altor grupări ale militanţilor.
Mullen a spus că rezistenţa talibanilor din Afganistan a fost şubrezită, dar ei rămân capabil să construiască bombe artizanale şi să înfăptuiască „atacuri spectaculoase”.

Autorităţile chineze spun că în spatele atacurilor violente în regiunea uigură Xinjiang s-ar afla „extremişti religioşi” musulmani conduşi de lideri antrenaţi „în tabere teroriste din străinătate”, inclusiv din Pakistan. Cel puţin 18 oameni au murit în două ciocniri în oraşul Kashgar sâmbătă şi duminică. Agenţia oficială de ştiri, Xinhua relatează că investigaţiile preliminare ale poliţiei au descoperit că organizatorii atacurilor au fost instruiţi să folosească explozibil şi arme de foc în Pakistan, într-o tabără a mişcării separatiste islamice „Turkestanul de East”.
Tensiunile etnice rămân ridicate de mai mulţi ani în regiunea Xinjiang. În 2009, aproape 200 de oameni au fost ucişi în ciocnirile din capitala regională Urumqi între uiguri şi chinezi.

Un schimb de focuri între militarii israelieni şi libanezi au avut loc astăzi în oraşul de graniţă Kiryat Shmona, fără să se fi înregistrat victime. Părţile se acuză reciproc de declanşarea incidentului. Potrivit armatei israeliene, un militar libanez ar fi deschis focul asupra militarilor israelieni care reparau gardul de frontieră, iar partea israeliană a ripostat. Armata libaneză spune însă că a deschis focul numai după ce israelienii ar fi traversat graniţa.
În 2006, Israelul a purtat un război cu gherilele Hizballah din Liban. După încheierea lui în 34 de zile, atmosfera la graniţa a fost în general paşnică, dar, în august 2010, doi militari libanezi, un jurnalist libanez şi un ofiţer israelian au murit într-un schimb de focuri.

Avocatul celor doi turişti americani arestaţi în Iran cu doi ani în urmă sub acuzaţia de spionaj spune că un tribunal iranian urmează să anunţe verdictul săptămâna aceasta, după ultima şedinţă de judecată care a avut loc duminică la Teheran.
Shane Bauer şi Josh Fattal, ambii în vârstă de 29 de ani, au fost arestaţi la graniţa dintre Irak şi Iran pe care spun că au traversat-o din greşeală şi dezmint că ar fi spioni.
Familiile celor doi şi Departamentul de Stat american au difuzat duminică noi declaraţii, cerând eliberarea lor. Americanca, Sarah Shourd arestat împreună cu cei doi pe 31 iulie 2009 a fost eliberată pe cauţiune în septembrie 2010, dar nu s-a întors în Iran pentru încheierea procesului.

Coreea de Nord a spus astăzi că ar dori reluarea grabnică şi fără „condiţii prealabile” a negocierilor pentru dezarmarea sa nucleară. Ministerul de externe de la Fenian a dat publicităţii declaraţia în urma vizitei la New York a unui diplomat nord-coreean care s-a întâlnit cu oficiali americani. În declaraţie se mai spune că Fenianul este gata să-şi îndeplinească angajamentele asumate în 2005 de a opri programul nuclear în schimbul unor ajutoare economice.
La negocierile multilaterale participă Coreea de Nord, Coreea de Sud, China, Rusia, Japonia şi Statele Unite. Fenianul s-a retras de la negocieri în aprilie 2009, cu o lună înainte de a efectua cel de-al doilea său test nuclear.

Democraţii şi republicanii din Congresul american au ajuns la un acord pentru a evita intrarea pentru prima dată a Statelor Unite în incapacitatea de plată. Înţelegerea de ultim moment anunţată în cursul nopţii de preşedintele Barack Obama prevede reducerea deficitului bugetar şi va permite majorarea plafonului de îndatorare a Statelor Unite, aflat astăzi la limita de 14,3 trilioane de dolari care va fi atinsă pe 2 august. Barack Obama a spus că membrii Congresului trebuie să aprobe prin vot acordul la care au ajuns liderii ambelor partide în ambele camere.
Votul asupra acordului de compromis care prevede reducerea deficitului bugetar al Statelor Unite cu aproximativ 2,5 trilioane de dolari în următorul deceniu este aşteptat luni seara.

Premierul Vlad Filat şi-a exprimat speranţa că va ajunge la o soluţie „legală” cu başcanul de la Comrat, Mihai Formuzal în privinţa liceenilor din autonomia găgăuză care au căzut la examenul de bacalaureat la limba română. Primul ministru a spus sâmbătă că se va întâlni cu başcanul „în curând”.
Adunarea Populară de la Comrat a cerut săptămâna trecută ca liceenilor din autonomia găgăuză să le fie eliberate diplomele de bacalaureat speciale, care să nu includă şi nota la română. Mihail Educaţiei, Mihail Şleathiţchi a avertizat că diploma va fi ilegală.

Specialitatea Economie la Universitatea de Stat din Moldova este cea mai căutată de doritorii să obţină burse universitare anul acesta. Postul Publika TV a relatat la închiderea înscrierii la sfârşitul săptămânii trecute că 56 de doritori concurează pentru un loc la această specialitate.
Guvernul subvenţionează anul acesta 7 mii de burse universitare. Universităţile de stat şi private oferă alte 16 mii de locuri prin contract, în total cu 700 de locuri mai multe faţă de anul trecut. Taxa anuală variază în funcţie de facultate între 5 mii şi peste 20 de mii de lei.

Siria şi-a atras condamnări internaţionale severe în urma relatărilor despre uciderea a aproape 140 de oameni în noile represalii de la sfârşitul săptămânii trecute împotriva protestatarilor anti-regim. Duminică, activiştii sirieni au spun că forţele de securitate au ucis 136 de oameni în întreaga ţară, cei mai mulţi în oraşul Hama într-o operaţiune sprijinită de tancuri.
Germania a cerut convocarea în reuniune de urgență astăzi a Consiliului de Securitate ONU pentru condamnarea violenţelor. Preşedintele american Barack Obama s-a declarat „consternat de violenţa şi brutalitatea guvernului sirian împotriva propriului popor”.
Turcia s-a alăturat condamnărilor spunând într-o declaraţie a Ministerului de externe că „este profund întristată şi dezamăgită împreună cu întreaga lume musulmană” de cele întâmplate în Siria, înaintea Ramadanului care începe astăzi.