Secretarul de stat al Statelor Unite, Hillary Clinton, s-a alăturat oficialilor care condamnă un video în care pușcașii marini americani sunt înfățișați urinând pe cadavrele unor insurgenți în Afganistan. Hillary Clinton și-a exprimat „întristarea fără margini” față de scandalul în care ar fi fost implicați pușcașii marini, spunând că un asemenea comportament este contrar valorilor promovate de armata americană.
O declarație asemănătoare a făcut ceva mai devreme ministrul american al apărării, Leon Panetta. Incidentul a fost condamnat de asemenea de NATO, care coordonează operațiunile forțelor străine din Afganistan, de președinția afgană și de luptătorii Talibani.
Oficialii americani au promis că odată ce vor fi clarificate împrejurările înregistrării video eventualii participanți la incident vor fi deferiți justiției.

Casa Albă a spus că președintele Statelor Unite, Barack Obama, a discutat la telefon cu premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, despre tensiunile provocate de uciderea la Teheran a unui savant nuclear iranian. Statele Unite au negat că ar fi avut vreun rol în asasinat. Autoritățile Iranului au dat vina pe Israel.
În comunicatul de presă al Casei Albe se mai spune că Obama și Netanyahu au discutat și despre cele mai recente evoluții ale dosarului nuclear iranian.
Statele Unite și aliații lor, inclusiv Israelul, încearcă să mărească presiunile asupra Iranului pentru a-l convinge să renunțe la eventuala ambiție de a construi arme atomice.

Un tribunal din Polonia l-a condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pe fostul ministru de interne din epoca comunistă pentru introducerea legii marțiale în 1981. Generalul Czeslaw Kiszczak, în vârstă de 86 de ani, a fost găsit vinovat de respresiunea instaurată împotriva protestatarilor din Polonia comunistă, în primul rând a sindicatului liber ”Solidaritatea”. Pentru fapte asemănătoare a fost trimis în judecată și ultimul lider al Poloniei, generalul Wojciech Jaruzelski, de 88 de ani. Fostul șef al partidului comunist polonez, Stanislaw Kania, a fost achitat.

Bosnia-Herțegovina are în sfârșit un premier, la 15 luni de la alegerile generale. Parlamentul de la Sarajevo l-a ales astăzi în fruntea executivului pe economistul Vjekoslav Bevanda, membru al principalului partid al etnicilor croați.
Înaintea votului, Bevanda le-a spus deputaților că principalele lui priorități vor fi asigurarea stabilității financiare a țării și aderarea la Uniunea Europeană.
De la războiul din anii 1992-1995 Bosnia este împărțită în două entități semi-autonome, Federația Musulmano-Croată și Republika Srpska, a etnicilor sârbi. Cele două entități sunt legate printr-un guvern central cu puteri limitate, care va fi condus de Bevanda.

Pagina de internet a campaniei electorale premierului Vladimir Putin pentru alegerile prezidențiale din martie a fost invadată de apeluri la demisie în câteva minute după ce a fost lansată astăzi, făcându-i pe administratori să limiteze accesul public pe site. Purtătorul de cuvânt al lui Putin Dmitri Peskov a spus că site-ul ar fi fost atacat de hackeri și a negat că mesajele de la cititori ar fi fost blocate din motive politice. Potrivit relatării Reuter, o treime din mesajele ajunse pe site după lansarea lui astăzi-dimineață erau anti-Putin. Unul din mesajele șterse de administratori, dar păstrate în alte site-uri, spunea: „Ați fost la putere 12 ani. Ajunge.”

Politologul Oazu Nantoi, care a anunțat săptămâna aceasta că vrea să candideze la președinție, a spus astăzi că gestul său a fost o încercare de trezire la realitate a politicienilor. Într-o declarație citată de Info-Prim Neo, Nantoi a spus: „Acțiunea mea a avut drept scop să-i punem pe jăratic pe acești domni care s-au rupt de realitate”.
Nantoi a făcut aceste remarci la puțin timp după ce Curtea Constituțională a decis că alegerile la care voia să candideze, la 15 ianuarie, nu se vor mai ține, iar cele de la 16 decembrie au fost ilegale. Politologul a părut să aprecieze decizia Curții, spunând că vina pentru anulări aparține deputaților

Statele Unite, NATO și autoritățile afgane au condamnat o înregistrare video în care pușcașii marini americani par să urineze pe cadavrele unor insurgenți Talibani. Purtătorul de cuvânt al forței internaționale din Afganistan, generalul de brigadă Carsten Jacobosn, a spus că asemenea imagini și acțiuni contrazic total valorile NATO, care coordonează operațiunile din Afganistan și aduc mari daune imaginii soldaților.
Ministrul american al apărării Leon Panetta a promis tot astăzi că soldații răspunzători de incident vor fi pedepsiți cu toată severitatea. Imaginile postate pe site-ul YouTube au fost condamnate și de administrația prezidențială de la Kabul, care le-a numit „deranjante”.
Pentagonul a spus tot astăzi că imaginile „nu par trucate” și că a fost lansată o anchetă.

Ungaria a promis să re-examineze unele decizii criticate de Uniunea Europeană, care se teme că guvernul de la Budapesta îngrădește independența Băncii Naționale și pune în pericol libertatea presei.
Vorbind astăzi la Budapesta, ministrul ungar de externe Janos Martonyi a spus că liderii Ungariei sunt deciși să respecte independența Băncii Naționale și că guvernul va re-examina problemele invocate de Bruxelles fără să aștepte eventuale sancțiuni comunitare.
Tot astăzi, președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a spus că Bruxelles-ul va recurge la toate mijloacele de care dispune pentru a preveni luarea de către unguri a unor decizii contrare normelor UE.

Procurorii anti-corupție din România investighează doi parlamentari din opoziție și un om de afaceri sub bănuiala că au spălat bani în timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale din 2009. Procurorii au spus astăzi că Viorel Hrebenciuc și Robert Negoiță, parlamentari social-democrați, sunt suspectați de implicare într-o schemă ilegală de finanțare a campaniei electorale a partidului lor cu un milion de euro.
Omul de afaceri Sebastian Ghiță, cercetat în același caz, este bănuit că le-a promis celor doi politicieni milionul dacă va capăta în schimb dreptul de a-și numi apropiații în funcții cheie din Ministerul economiei și alte instituții.
Până la urmă s-au plătit doar 150.000 de euro, în baza unui contract fals, iar candidatul social-democrat la alegeri, Mircea Geoană, le-a pierdut în favoarea președintelui în exercițiu, Traian Băsescu.

Curtea Constituțională a decis că alegerile prezidențiale de la 16 decembrie au fost ilegale, iar cele programate pentru 15 ianuarie nu se vor mai ține. Judecătorii Curții au spus că în urmă cu o lună deputații au încălcat legea votând „la vedere”, iar pentru că acel scrutin a fost ilegal, nu poate fi repetat, ci trebuie stabilită o nouă dată de către Parlament. Șeful comisiei pentru organizarea alegerilor, Tudor Deliu, a spus că decizia de astăzi, luată în urma unei sesizări a deputatului independent Mihai Godea, întoarce procesul alegerii președintelui la punctul de pornire.
Opoziția comunistă și grupul lui Igor Dodon au deplâns decizia Curții, pe care o consideră motivată politic.

Irlanda a spus că anul acesta, în calitate de președintă în exercițiu OSCE, va avea printre priorități rezolvarea conflictului transnistrean.
Vorbind la sediul OSCE din Viena, ministrul irlandez de externe, vicepremierul Eamon Gilmore, a spus că Dublinul va folosi experiența rezolvării conflictului din Irlanda de Nord pentru a obține progrese în negocierile asupra Transnistriei și regiunii disputate Nagorno-Karabah și în discuțiile privind conflictul ruso-georgian din 2008.
Negocierile în format 5+2 în chestiunea transnistreană, reluate anul trecut după o pauză de câțiva ani, urmează să fie continuate la sfârșitul lunii viitoare, la Dublin.

O avocată de la Chișinău spune că a fost pronunțată prima sentință din istoria țării pentru remarci ofensatoare la adresa romilor.
Potrivit avocatei care i-a reprezentat la proces pe romi, Doina Ioana Străișteanu, la 28 decembrie judecătoria Râșcani l-a găsit vinovat pe fostul șef al Serviciului de Informații și Securitate, politicianul Anatol Plugaru.
În urmă cu aproape doi ani, la o conferință de presă, Plugaru a spus că romii mai degrabă fac un copil nou decât să-l spele pe acela pe care îl au deja. Fostul oficial a fost dat în judecată de o asociație de romi, iar tribunalul l-a obligat luna trecută să-și ceară scuze în public pentru remarcile rasiste în același format în care le-a făcut, adică la o conferință de presă.

Premierul Rusiei, Vladimir Putin, și-a lansat astăzi campania pentru al treilea mandat prezidențial promițând să pună capăt abuzurilor poliției. În programul său electoral pentru alegerile din martie Putin scrie că este nevoie de „regândirea integrală a sistemului siguranței publice și oprirea tendințele represive extreme”.
Programul a fost postat pe site-ul de internet putin2012.ru.
Metodele dure folosite de structurile de securitate constituie una din principalele probleme ale statului rus.
Putin a fost criticat în timpul dublei sale președinții, din anii 2000-2008, pentru că a promovat tactici severe în funcționarea poliției.

Serghei Kuprianov, reprezentant oficial al concernului rus Gazprom, a spus că Ucraina nu poate reduce cu jumătate volumul gazelor pe care le importă din Rusia. Kuprianov a spus că Gazprom și compania ucrainiană Naftohaz au semnat în 2009 un contract pe zece ani în care se arată că Kievul poate reduce cantitatea importată cu cel mult 20% și este obligat să anunțe această intenție cu cel puțin șase luni în avans. Ieri ministrul ucrainian al energiei, Iuri Boiko, a spus că anul acesta țara lui vrea să importe numai 27 de miliarde de metri cubi de gaze, din cele 52 de miliarde pe care urma să le cumpere în baza contractului cu Gazprom.

Armata Statelor Unite a spus că investighează o înregistrare video în care patru pușcași marini americani par să urineze pe cadavrele unor luptători Talibani. Într-o declarație de presă a corpului pușcașilor marini se spune că încă nu a fost clarificată originea și autenticitatea imaginilor postate pe site-ul YouTube. Imaginile au fost condamnate de ministrul american al apărării Leon Panetta, care le-a numit „deplorabile” și care a promis că soldații responsabili de incident vor fi pedepsiți.
Administrația președintelui afgan Hamid Karzai a spus într-o declarație de presă că guvernul de la Kabul este „profund deranjat” de video. Un purtător de cuvânt al Talibanilor a numit imaginile „barbare”, dar a adăugat că ele nu vor afecta convorbirile de pace, care se concentrează în prezent pe schimbul de prizonieri.

Japonia a anunțat că-și va reduce importurile de petrol din Iran pentru a respecta noile sancțiuni americane împotriva Teheranului, pe care multe guverne îl bănuiesc că vrea să construiască arma atomică.
Vorbind astăzi la Tokyo în prezența ministrului american de finanțe Timothy Geithner, ministrul de finanțe nipon Jun Azumi a spus că importurile din Iran vor fi reduse „treptat”. Japonia importă din Iran cam 10% din necesarul său de petrol.
Tot astăzi Turcia, aliată a Statelor Unite, a anunțat însă că nu se simte obligată să aplice noile sancțiuni americane împotriva vecinei sale, Iranul, de la care cumpără cantități însemnate de petrol și gaze naturale.

Alianţa pentru Integrare Europeană se va întâlni în cursul după amiezii pentru a discuta o posibilă candidatură la alegerile din 15 ianuarie, a declarat Dumitru Diacov, preşedinte de onoare al Partidului Democrat pentru portalul de ştiri Unimedia.

La ora 19.00 expiră termenul pentru înregistrarea candidaţilor la comisia specială pentru alegerea preşedintelui ţării. Potrivit lui Diacov, AIE va examina şi oferta analistului politic Oazu Nantoi, care ieri s-a declarat dispus să candideze. Nantoi nu are sprijinul explicit al nici unui partid parlamentar. Tot ieri, PCRM a înaintat candidatura fostului guvernator al Băncii Naţionale, Leonid Talmaci.

Curtea Constituţională se va pronunţa în cursul după amiezii asupra sesizării de neconstituţionalitate a primului tur de vot prezidenţial din decembrie, când mai mulţi deputaţi au încălcat principiul votului secret. Daca votul din decembrie este considerat neconstituţional, atunci tot procesul va fi reluat de la capăt iar pe 15 ianuarie nu vor mai avea loc alegerile repetate.

Infanteria forţelor maritime americane studiază un video, postat pe Youtube, care arată patru soldaţi urinând pe cadavrul unui luptător Taliban. Autenticitatea filmului nu a putut fi verificată, nici nu se ştie cine l-a postat dar comandamentul infanteriei marine a declarat că un astfel de comportament nu este acceptabil. Miliţiile Taliban au calificat imaginile drept „barbare”.

Emisarul special al Departamentului de stat american va vizita săptămâna viitoare Afganistanul şi Qatarul. Secretarul de stat Clinton a precizat că Marc Grossman va continua consultările cu partenerii Americii. Recent, miliţiile Taliban au anunţat că vor deschide un birou politic în Qatar pentru a facilita negocierile cu guvernul de la Kabul.

Japonia a anunţat că va reduce importurile de petrol din Iran în conformitate cu noile sancţiuni impuse de Statele Unite, care bănuiesc că programul nuclear iranian are şi o componentă militară. Japonia importă cam 10 la sută din petrolul de care are nevoie din Iran.

Duma de stat din Rusia a decis să organizeze pe 27 ianuarie audieri privind desfășurarea alegerilor generale din decembrie. Sunt invitaţi şeful Comisiei electorale centrale, procurorul general, ministrul de interne şi seful comisiei care a investigat desfăşurarea scrutinului general. Alegerile din 4 decembrie au provocat mari manifestaţii de protest, participanţii afirmând că votul a fost măsluit. Următorul protest al opoziţiei este programat pentru 4 februarie, cu o lună înainte de alegerile prezidenţiale.

Se relatează că Liga Arabă a decis să amâne trimiterea în Siria a unei noi misiuni de observatori, după ce 11 observatori au fost răniţi, la începutul săptămânii în portul Latakia. Un observator între timp a părăsit misiunea în semn de protest, se pare că va urma o nouă demisie.

Astăzi este o zi decisivă pentru alegerile prezidenţiale.

Pe de o parte, Alianţa pentru Integrare Europeană trebuie să decidă dacă înaintează o candidatură pentru votul din parlament din 15 ianuarie sau dacă sprijină una din cele două candidaturi apărute miercuri: prima este a analistului politic şi fost vicepreşedinte PD, Oazu Nantoi. Nantoi şi-a propus singur candidatura, în cadrul unei conferinţe de presă, prezentându-se drept candidatul de compromis pentru toate partidele politice.

Oazu Nantoi a declarat Europei Libere că a şi purtat mai multe discuţii cu liderii Alianţei, dar a ezitat să precizeze dacă a reuşit sau nu să găsească sprijinul necesar.

A doua candidatură, a lui Leonid Talmaci, fostul guvernator al Băncii Naţionale, a fost propusă de Partidul Comuniştilor. Este agreată şi de gruparea condusă de Igor Dodon care a îndemnat AIE să susţină această candidatură.

Tehnic vorbind, numai Talmaci ar avea în acest moment semnăturile a 16 parlamentari necesare pentru a-şi înainta candidatura.

Înscrirea candidaţilor în cursa electorală se încheie în această seară.

Tot astăzi este aşteptată decizia Curţii Constituţionale despre primul vot, cel din decembrie la care unii parlamentari au încălcat regula votului secret. Dacă votul din decembrie este considerat neconstituţional, atunci tot procesul va fi reluat de la capăt ceea ce înseamnă că nu va mai avea loc al doilea tur pe 15 ianuarie.

În jur de 500 de persoane au protestat miercuri la Vadul lui Vodă, cerând desfiinţarea postului de pacificatori, pe ambele maluri ale Nistrului, relatează corespondenta Europei Libere.

Ala Morcov, consilierea raionului Dubăsari, membră a comitetului de organizare a protestelor, a declarat Europei Libere că regretă altercaţiile care s-au produs, dar a precizat că manifestaţiile vor continua până sunt desfiinţate toate posturile de control ale forţelor pacificatoare, începând cu cele de la Vadul lui Vodă.

Protestele au început după 1 ianuarie, când un tânăr din Pârâta a fost împuşcat mortal de un pacificator rus la postul de control de lângă Vadul lui Vodă.