Parlamentul a aprobat trimiterea a 41 de militari moldoveni în Kosovo, unde vor participa la misiunea internațională de menţinere a păcii. Votul a fost criticat de opoziţia comunistă care a invocat neutralitatea Moldovei, dar şi faptul că Republica Moldova nu a recunoscut independenţa Kosovo. Militari moldoveni au participat deja la o serie de operaţiuni internaţionale de menţinere a păcii, între care în Irak cu peste 100 de militari.

Şefa diplomaţiei de la Tiraspol, Nina Ştanski, a avertizat că prăpastia economică între cele două maluri ale Nistrului se va adânci, după ce Republica Moldova semnează acordul de Asociere şi Liber Schimb cu Uniunea Europeană. Aflată în Germania, relatează agenţia Infotag, la conferinţa internaţională despre reglementarea conflictului transnistrean, d-na Ştanski a respins şi propunerea făcută tot în Germania de premierul Iurie Leancă de creare a unui grup internațional de monitorizare a situaţiei din Zona de Securitate.

Edward Snowden, fostul expert al Agenţiei Naţionale de Securitate americane, refugiat în Rusia, a declarat că ar vrea să depună mărturie în faţa congresului american sau al unei comisii a congresului înainte de a depune mărturie în parlamentul german.

Snowden a făcut aceste declarații joi, la Moscova, unde s-a întâlnit cu un lider al partidului ecologist din Germania. Discuţia s-a concentrat pe ancheta lansată de parlamentul german legată de informaţiile că Agenţia Naţională de Securitate, NSA, ar fi ascultat telefonul mobil al cancelarei Angela Merkel. Ancheta se bazează pe documente secrete NSA, făcute publice de Snowden.

Statele Unite cer extrădarea lui Snowden, acuzat de spionaj. Pentru moment, acesta are azil în Rusia. Statele Unite cer expulzarea lui Snowden, după ce a făcut publice o serie de documente care au expus programul global de spionaj al Serviciulu Naţional de Securitate din America.

Pentru prima dată, secretarul de stat american John Kerry a admis că programele de spionaj ale Statelor Unite „au mers uneori, necontrolat, prea departe”. Kerry a ţinut să precizeze că spionajul internaţional este necesar în lupta cu terorismul internaţional şi că metodele folosite s-au dezvoltat „automat”, odată cu tehnologia.

Secretarul de stat a precizat că preşedintele Barack Obama va revizui toate programele de spionaj pentru a se asigura că nu se comit abuzuri.

În Germania, experţii guvernului sunt pregătiţi să discute cu Edward Snowden, fostul colaborator al Serviciului Naţional american de Securitate (NSA), despre bănuielile că telefonul mobil al cancelarei Angela Merkel ar fi fost ascultat de NSA.

Ministrul de interne german a declarat că autorităţile sunt dispuse să analizeze orice materiale pe care Snowden le-ar putea prezenta, legate de acest caz. Ieri, la Moscova, s-a aflat unul din liderii partidului ecologist german care s-a întâlnit cu Edward Snowden. Acesta ar fi declarat că este dispus să răspundă întrebărilor în Germania sau în Rusia, unde are azil temporar. Avocatul său a avertizat însă că va pierde statutul de refugiat dacă pleacă din Rusia.

Statele Unite cer expulzarea lui Snowden, acuzat de spionaj, după ce a făcut publice o serie de documente care au expus programul global de spionaj al Serviciului Naţional de Securitate din America.

Se relatează că avioane de luptă israeliene au lovit ţinte în Siria, deşi Ierusalimul refuză să comenteze aceste informaţii. Se pare că ţinta a fost o bază militară din apropiere de portul Lataki, unde, susţin surse ale opoziţie siriene, ar fi depozitate rachete fabricate în Rusia. Israelul mai este bănuit că a mai lovit o serie de ţinte din Siria, anul acesta, dar nici unul din atacuri nu a fost comentat de Ierusalim.

Compania rusă Rosatom a câştigat contractul pentru prima central nucleară din Iordania. Rosatom va deţine 49 la sută din acţiunile noii centrale, statul iordanian restul. Iordania speră că cele două reactoare vor acoperi, până în 2020, cam 12 la sută din consumul naţional de energie.

Legea privind finanţele publice locale a fost adoptată de parlament în lectură finală. Legea dă primăriilor mai multă autonomie financiară: 75 la sută din banii acumulaţi din impozitarea persoanelor fizice urmează să rămână în bugetul satelor şi comunelor. Raioanele și municipiile vor putea administra 25 şi, respectiv, 45 la sută din veniturile acumulate din impozitele cetăţenilor.

Legea intră în vigoare doar în ianuarie 2015, anul viitor va fi testată în patru raioane. Documentul prevede extinderea autonomiei financiare a autorităţilor publice locale.

Parlamentul a numit-o pe Liliana Catan în funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ). Ea va păstra mandatul până la împlinirea vârstei limită de 65 de ani.

Liliana Catan era judecător la Curtea de Apel Chişinău şi a fost propusă în această funcţie de Consiliul Superior al Magistraturii.

Coaliţia pentru Guvernare Pro-Europeană propune relaxarea condiţiilor pentru ridicarea imunităţii parlamentare. Liderul fracţiunii PLDM, Valeriu Streleţ, a spus că proiectul presupune modificarea articolului 70 – „Incompatibilităţi şi imunităţi”. Din titlu se va exclude cuvântul„imunităţi” şi totodată se va renunţa la aliniatul 3, care prevede că „deputatul nu poate fi reţinut, arestat, percheziţionat, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă, sau trimis în judecată fără încuviinţarea Parlamentului, după ascultarea sa”.

Totodată, deputaţii propun ca în articolul 71 din Constituţie – „Independenţa opiniilor” - să se adauge cuvântul „public” în sintagma: „deputatul să nu poată fi persecutat sau tras la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile exprimate (public) în exercitarea mandatului”.

Valeriu Streleț a declarat că proiectul este semnat de 50 de deputați ai coaliţiei de guvernare. Pentru modificarea articolelor din Constituţie este nevoie de votul a minimum 67 de deputaţi.

În prezent, imunitatea parlamentară poate fi ridicată la solicitarea Procuraturii Generale, cu votul majorităţii deputaţilor.

Președintele Parlamentului, Igor Corman, propune deputaților să adopte o declarație în sprijinul integrării europene a Republicii Moldova. Potrivit postului Publika TV, inițiativa nu este sprijinită de comuniști. Dar aceeași sursă spune că Igor Corman ar vrea ca reprezentanții PCRM să fie prezenți alături de ceilalți într-un grup de lucru care ar urma să elaboreze declarația dorită în termen de zece zile. Inițiativa spicherului democrat vine cu puțin timp înaintea marelui miting în favoarea integrării europene pe care puterea vrea să-l țină duminică la Chișinău.

Coaliția de guvernare a depus la Parlament proiectul legii care ar elimina din Constituție imunitatea parlamentară. Potrivit presei de la Chișinău, proiectul urmează să fie dezbătut în următoarele șase luni pentru a fi votat cel mai probabil în luna mai. Pentru aprobarea lui este nevoie de votul a cel puțin 67 de deputați, iar inițiatorii au făcut apel la parlamentarii din opoziție să-l susțină și ei. Prezentând proiectul în legislativ, liderul fracțiunii PLDM, Valeriu Streleț, a spus că el corespunde aspirațiilor europene ale Republicii Moldova. În prezent imunitatea unui deputat poate fi ridicată la solicitarea Procuraturii Generale cu votul majorității simple a parlamentarilor.

Liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, intrat în opoziție după scindarea formațiunii sale, a cerut astăzi ca Procuratura Generală și Centrul Național Anticorupție să clarifice pentru deputați informațiile despre averea nedeclarată a președintelui Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan. „Nu putem merge la alegeri cu un președinte CEC șantajabil”, a spus Ghimpu citat de site-ul tribuna.md. Potrivit aceleiași surse apelul liberalului nu a fost comentat de niciun alt deputat. Iurie Ciocan a recunoscut în august, în urma unor articole din presă, că nu a menționat în declarația de avere o casă de vacanță din județul Mureș, în România. Ciocan a explicat că imobilul i-a aparținut numai scurt timp, că acum aparține socrilor și că așteaptă decizia în acest caz a Comisiei Naționale de Integritate.

Premierul Rusiei, Dmitri Medvedev, a spus că nu vede niciun motiv pentru oprirea livrărilor de gaze către Ucraina, deși aceasta datorează bani Gazpromului, și a calificat drept exagerate speculațiile privind un iminent „război al gazelor”, cu eventuale consecințe pentru consumatorii europeni. Într-un interviu acordat agenției Reuter, Medvedev a mai spus că solicitarea Gazprom privind plata datoriei ucrainene nu are nimic de-a face cu dorința Kievului de a semna luna aceasta un acord de asociere la Uniunea Europeană. Medvedev a avertizat însă că „relația specială” dintre Rusia și Ucraina va suferi schimbări dacă Ucraina se integrează în UE și că Kievul nu va mai putea cere împrumuturi de la Moscova.

Poliția din orașul Stavropol din sudul european al Rusiei a spus că a arestat un om care se pregătea să comită un atac terorist cu o centură explozivă. Polițiștii spun că centura, conținând echivalentul a două kilograme de TNT, a fost descoperită în timpul unui raid la periferia Stavropolului. Presupusul proprietar al centurii a fost arestat ulterior. Autoritățile spun că este un bărbat de 30 de ani, dar nu este limpede dacă locuiește la Stavropol. Știrea vine la o săptămână după ce șase oameni au fost uciși într-un presupus atac sinucigaș cu bombă asupra unui autobuz din orașul rusesc Volgograd.

Secretarul de stat al Statelor Unite, John Kerry, a recunoscut că unele programe de supraveghere ale serviciilor de informații americane „au mers prea departe”. În remarci făcute prin legătură video cu o conferință internațională ținută la Londra, Kerry a apărat însă necesitatea culegerii de informații în lupta împotriva terorismului internațional. „Trăim într-o lume nouă unde oamenii sunt dispuși să se arunce în aer”, a spus Kerry. Șeful diplomației americane a indicat că el și președintele Barack Obama au fost luați prin surprindere de relatările privind interceptarea convorbirilor telefonice și prin e-mail ale liderilor unor țări aliate cu Statele Unite de către Agenția Națională de Securitate (NSA).

Un parlamentar german care s-a întâlnit cu Edward Snowden spune că refugiatul american din Rusia este dispus să ajute Berlinul într-o anchetă privind presupusa ascultare de către serviciile secrete americane a telefonului cancelarului german Angela Merkel. Hans-Christian Stroebele, un membru în Comisia de informații a Parlamentului german, a spus că l-a întâlnit pe Snowden la Moscova joi. Potrivit aceleiași surse, Snowden, care are azil temporar în Rusia, nu va putea depune mărturie în Germania, dar ar putea comunica cu procurorii prin video. Acuzațiile că Agenția Națională de Securitate (NSA) a interceptat convorbirile telefonice ale cancelarului german au stârnit indignare la Berlin.

Lakhdar Brahimi, emisarul ONU și al Ligii Arabe, a spus că o posibilă conferință de pace pentru Siria nu se va ține fără participarea opoziției siriene. Brahimi a făcut declarația astăzi la sfârșitul unei vizite de cinci zile la Damasc. Coaliția Națională, forumul opoziției siriene, urmează să se reunească săptămâna viitoare în Turcia ca să ia o decizie privind participarea sau neparticiparea la conferința numită tentativ „Geneva 2”. Între timp, premierul rus Dmitri Medvedev a criticat într-un interviu cu Reuter revendicarea opoziției siriene ca președintele țării, Bashar al-Assad, să plece de la putere.

Astăzi începe procesul vânătorii din Pădurea Domnească, la care a fost ucis în decembrie anul trecut un om de afaceri. Potrivit agenției IPN, judecătoria Fălești va începe astăzi examinarea dosarului în care fostul vicepreședinte al Curții de Apel, Gheorghe Crețu, este învinuit de uciderea prin imprudență a lui Sorin Paciu. În dosar mai apar ca învinuiți alte câteva persoane, inclusiv fostul director al Agenției „Moldsilva”, Ion Lupu. Participarea unor procurori și magistrați la vânătoarea din Pădurea Domnească și tăinuirea morții lui Paciu au pus bazele unei crize politice care a culminat cu demiterea premierului Vlad Filat.

Președintele Nicolae Timofti și-a apărat inițiativa de a tripla salariile magistraților, spunând că majorarea îi va ajuta să poată „activa cinstit, curat în interesul omului.” Șeful statului i-a vorbit Lilianei Barbăroșie într-un interviu pentru Europa Liberă și postul public de televiziune, Moldova 1. Președintele a declarat, între altele, „Eu consider că statul este în stare să rezolve această problemă. Cum poate un judecător cu 3200 de lei să îşi asigure o viaţă decentă?”
Provenind el însuși din mediul magistraților, președintele Timofti spune că reforma în justiție este prioritatea sa. Mărirea de trei ori a salariilor judecătorilor a fost aprobată de guvern luna aceasta și transmisă pentru examinare parlamentului, care ia decizia finală.

Călătoriile interurbane de pasageri din Moldova se scumpesc cu 26% de la 1 noiembrie. Transportatorii ceruseră şi obţinuseră iniţial, prin justiţie, o majorare de 52%, pretenţie la care au renunţat în cadrul negocierilor cu ministerul transporturilor. Şi tot de astăzi se va circula cu farurile aprinse şi pe timp de zi. Utilizarea fazei scurte este obligatorie până pe 31 martie, iar cine nu respectă prevederea poate fi amendat cu 60 de lei.

Președintele Statelor Unite, Barack Obama, îl va primi astăzi la Casa Albă pe premierului Irakului, Nuri al-Maliki. Ieri liderul irakian spunea că va cere ajutor militar american pentru a contracara recrudescența rețelei Al Qaeda. Vorbind joi la un institut din Washington, al-Maliki a pus noua vitalitate a teroriștilor pe seama vidului de putere provocat de revoltele populare din așa-numita „primăvară arabă”.

China a pus pe seama separatiștilor uiguri recentul incident din piața Tien An Men, din Beijing, unde o mașină a intrat luni în mulțime, omorând cinci oameni. Poliția chineză spune că a arestat cinci oameni, presupuși radicali islamiști care ar fi plănuit un așa-numit „război sfânt”. Potrivit unui membru al biroului politic al comuniștilor chinezi, în spatele atacului s-ar afla organizația numită „Mișcarea Islamică din Turkistanul Estic”, considerată grupare teroristă de către Statele Unite și Națiunile Unite.

Un cutremur cu magnitudinea 6,6 a zguduit partea centrală și de nord a statului sud-american Chile, făcând clădirile să se clatine în capitala Santiago și creând panică printre locuitori. Dar ministerul chilean al situațiilor excepționale a spus că infrastructura nu a fost avariată, iar marina militară a anticipat că nu va fi un val tsunami. Agenția Reuter spune că seismul a fost atât de puternic, încât a micșorat cu foarte puțin durata zilei de ieri, pentru că a influențat rotația planetei. Cel mai puternic cutremur măsurat vreodată în lume s-a produs tot în Chile în 1960. A avut magnitudinea 9,5 și a omorât peste 5000 de oameni.

Se relatează că avioanele de luptă israeliene au lovit ținte din interiorul Siriei, deși autoritățile israeliene nu au confirmat vreun bombardament. Presa a informat joi că aviația israeliană ar fi lovit o bază militară lângă portul sirian Latakia. Forțele opoziției siriene spun că acolo s-ar afla depozite de arme rusești. Potrivit unor surse citate de CNN, Israelul crede că armele ar fi destinate milițiilor islamiste Hezbollah, care atacă frecvent Israelul. Libanul a informat că miercuri, în ziua când s-ar fi produs atacul, șase avioane de luptă israeliene i-au traversat teritoriul.