Mai multe organizații unioniste cer ca Marius Lazurcă să nu mai fie ambasadorul României la Chișinău pentru că nu ar face destule pentru relația bilaterală. Potrivit ziarului „Adevărul”, plângerea trimisă ministrului de externe de la București, Titus Corlățean, aparține Platformei Civice Acțiunea 2012, care reunește 30 de organizații pro-românești. Acestea îi reproșează lui Lazurcă faptul că nu ar fi participat la manifestări unioniste de 1 decembrie, când e Ziua națională a României, și că ambasada condusă de el nu le-a dat vize de intrare în România unor activiști unioniști care voiau să demonstreze la București. „Adevărul” scrie că ambasada română din Chișinău nu a comentat criticile la adresa lui Marius Lazurcă.

Uniunea Europeană și Rusia au declarat astăzi că Ucraina trebuie să decidă singură dacă dorește apropierea de structurile occidentale sau de cele dominate de Moscova. Ideea este cuprinsă în două declarații separate făcute la Bruxelles de șefa politicii externe europene, Catherine Ashton, și ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov. Cei doi s-au întâlnit la Bruxelles la o reuniune a miniștrilor de externe din UE cu colegul lor rus. Ceva mai devreme, tot astăzi, Ashton a spus că problemele financiare pe termen scurt ale Ucrainei pot fi rezolvate, iar Kremlinul indicase că ar putea acorda Kievului un credit și un contract mai bun la gaze.

Economia Moldovei a crescut în primele trei trimestre ale anului curent cu 8% față de perioada similară a anului trecut - a informat Biroul Național de Statistică, citat de Moldpres. Motoarele creșterii au fost consumul intern și agricultura, care a avut un an bun. Printre alte știri pozitive, BNS a menționat și creșterea colectărilor la bugetul de stat cu 5,5% față de aceeași perioadă a anului trecut. În primele trei trimestre ale anului s-au majorat de la un an la altul și exporturile, cu 8,6%, în vreme ce importurile au crescut cu 5,3%.

Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a spus că el și colegii săi din UE s-au pus de acord la o întrunire avută astăzi la Bruxelles că Ucraina trebuie să fie liberă să-și aleagă singură viitorul. Remarca lui Lavrov vine pe fondul continuării la Kiev a protestelor împotriva amânării de către președintele ucrainean Viktor Ianukovici a semnării acordului de asociere a Ucrainei la Uniunea Europeană. Mai mulți miniștri de externe din UE au insistat tot astăzi la Bruxelles că poarta europeană rămâne deschisă pentru Ucraina, dacă se va hotărî ferm să semneze acordul.

Statele Unite au trimis doi deținuți de la Guantanamo în țara lor natală, Arabia Saudită, în cea mai recentă mutare dintr-un proces îndelung de lichidare a controversatului centru de detenție pentru suspecții de terorism. Transferul celor doi saudiți anunțat astăzi de Pentagon reduce la 160 numărul deținuților și vine după ce doi algerieni fuseseră trimiși în țara de baștină luna aceasta. Cei doi saudiți se aflau la baza americană din Cuba din 2002 și nu fuseseră acuzați formal de nimic. Președintele Barack Obama a promis să închidă centrul de detenție de la Guantanamo în campania sa electorală prezidențială din 2008, dar procesul a fost încetinit mai ales de rezistența unor membri ai Congresului de la Washington.

Președintele României, Traian Băsescu, a decorat cinci deputați moldoveni pentru că ar fi obținut recunoașterea limbii române ca limbă oficială în Republica Moldova: Ana Guțu, Valeriu Munteanu, Corina Fusu, Boris Vieru și Gheorghe Brega. Anunțul președinției române a venit la o săptămână după ce Curtea Constituțională a Republicii Moldova a decis că denumirea limbii de stat ar trebui să fie cea din Declarația de Independență, nu din Constituție, adică română, nu moldovenească. Decizia Curții de la Chișinău din 5 decembrie a fost salutată ca un „act de justiție” de Traian Băsescu, care a promis apoi că se va ocupa mai mult de proiectul reunificării Moldovei cu România după ce nu va mai fi președinte. Mandatul lui Băsescu expiră la anul.

Miniștrii de externe din UE au promis israelienilor și palestinienilor un sprijin „fără precedent” politic, financiar și de securitate dacă ajung la pace. Reuniți la Bruxelles șefii celor 28 de diplomații din Uniune au spus astăzi că în eventualitatea unui acord în Orientul Mijlociu ar oferi israelienilor și palestinienilor un „parteneriat special privilegiat”, adică acces sporit la piața europeană, facilități comerciale și de investiții, legături culturale și științifice mai strânse și alte avantaje. Promisiunea europeană vine pe fondul eforturilor de pace conduse de secretarul de stat al Statelor Unite, John Kerry. El a prezentat săptămâna trecută un plan de securitate american israelienilor și palestinienilor, iar mai recent a spus că s-au făcut progrese, fără să dea detalii.

Ambasadorul Statelor Unite în Rusia a spus că la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Soci va merge o „delegație prezidențială” americană, dar nu a spus dacă în fruntea ei se va afla președintele Barack Obama.

Ambasadorul Michael McFaul a insistat într-un interviu acordat Europei Libere că autoritățile Statele Unite nu vor boicota Jocurile de la Soci și vor trimite o delegație prezidențială, dar a adăugat că „în ce privește cine anume va conduce delegația încă nu s-a luat o decizie”.

Președinții Germaniei și Franței au anunțat deja că nu vor merge la Soci, fără să precizeze motivele. Dar atât Berlinul cât și Parisul se numără printre criticii abuzurilor rusești în domeniul drepturilor omului și mai ales ai legislației anti-gay introduse în vară de regimul președintelui Vladimir Putin.

Associated Press a relatat că falsul interpret pentru surdo-muți de la ceremonia de săptămâna trecută consacrată lui Nelson Mandela pe stadionul din Soweto are trecut criminal. AP scrie că Thamsanqa Jantjie a ucis împreună cu alții în 2003 doi oameni prinși cu un televizor furat, incendiind anvelope puse în jurul gâtului hoților. Dar spre deosebire de alți suspecți din grup, Jantjie nu a fost judecat pentru că s-a constatat că este bolnav mintal. AP spune că a obținut această informație de la un văr și trei prieteni ai lui Jantjie, care au insistat să-și păstreze anonimatul. Jantjie a recunoscut într-un interviu apărut ieri într-un ziar din Johannesburg că a fost de față la linșarea celor doi suspecți de hoție. În interviuri anterioare Jantjie spusese că suferă de schizofrenie și are un trecut de violențe, fără să dea detalii.

Un oficial de rang înalt de la Agenția Națională de Securitate a Statelor Unite (NSA) spune că este deschis ideii de a-i oferi amnistie lui Edward Snowden dacă fugarul acceptă să nu mai publice documente secrete. Rick Ledgett, care evaluează la Agenția Națională de Securitate impactul dezvăluirilor lui Snowden, a spus că ideea amnistiei „merită să fie subiect de conversație”. Dar pe de altă parte directorul NSA Keith Alexander a declarat televiziunii CBS că el respinge ideea amnistierii lui Snowden. El l-a comparat pe fugarul aflat acum în Rusia cu un individ care ia 50 de ostateci, împușcă zece și cere apoi amnistie în schimbul vieții celorlalți 40. Poziția Departamentului de Stat este că Snowden trebuie să revină în țară ca să fie judecat pentru spionaj.

Ministerul rus al apărării spune că desfășurarea de rachete cu rază scurtă de acțiune în vestul țării nu încalcă niciun acord internațional. Ministerul nu a precizat unde anume se află rachetele „Iskander”. Declarația rusă vine ca răspuns la articolul din ziarul german „Bild” care a scris că rachetele sunt în enclava rusească Kaliningrad de la Marea Baltică. Rachetele „Iskander” pot purta la țintă focoși nucleari sau convenționali. Rusia a amenințat de multă vreme că va desfășura rachete în enclava Kaliningrad ca răspuns la planurile NATO și americane de construire a unui scut antirachetă în Europa. Două noi membre NATO de la Marea Baltică, Polonia și Letonia, s-au declarat îngrijorate de desfășurarea rachetelor „Iskander” la Kaliningrad.

Liderii a trei partide germane au semnat astăzi acordul pentru o largă coaliție, cu Angela Merkel în postul de cancelar. În coaliție se află partidul conservator al Angelei Merkel, CDU, varianta lui bavareză CSU și Partidul Social-Democrat. Noul guvern ar urma să depună jurământul mâine, marți, după aproape trei luni de negocieri. Conservatorii lui Merkel au câștigat o majoritate „strânsă” la alegerile de la 22 septembrie, iar pe locul al doilea s-au clasat social-democrații. Printre concesiile făcute de conservatori stângii, în schimbul largii coaliții, se numără fixarea unui salariu minim în economia germană.

Ministrul agriculturii Vasile Bumacov estimează că vinificatorii moldoveni vor rata până la sfârșitul anului venituri de aproximativ 20 milioane de dolari din cauza embargoului impus de Rusia la începutul lunii septembrie. La o conferință de presă, Bumacov și-a exprimat părerea de rău pentru problemele întâmpinate de producătorii care nu s-au reorientat către alte piețe. „Vom întreprinde măsuri pentru a putea reveni pe piața rusă. Dar trebuie să facem tot ce este posibil pentru a valorifica oportunitatea oferită de UE”, spus ministrul.
Rusia a oprit importurile de produse alcoolice moldovenești la începutul lunii septembrie, spunând că ar fi depistat loturi necalitative. Uniunea Europeană a răspuns prin măsuri pentru deschiderea totală a piaței europene pentru vinurile moldovenești de anul viitor.

Șefa politicii externe europene Catherine Ashton a spus că îngrijorările financiare „de scurtă durată” ale Ucraine,i care l-au împiedicat luna trecută pe președintele Victor Ianukovici să semneze asocierea la Uniunea Europeană, pot fi rezolvate. Ashton a vorbit astăzi înainte de reuniunea miniștrilor europeni de externe la Bruxelles, la o zi după ce Uniunea Europeană a spus că suspendă negocierile cu Ucraina asupra Acordului de Asociere.
Oficiala a spus că Uniunea Europeană „poate colabora” cu Ianukovici pentru a găsi o soluție fie directă, fie prin intermediul instituțiilor financiare internaționale fie a sectorului privat. Criza ucraineană nu trebuie să afecteze relațiile cu Rusia, a mai spus Ashton, adăugând că Uniunea Europeană va examina „foarte serios” cum a luat Ucraina decizia. Uniunea Europeană a acuzat repetat Moscova de presiuni asupra Kievului.

Autoritățile chineze spun că o revoltă în regiunea Xinjiang aflată în extremitatea vestică a Chinei s-a soldat duminică seara cu 16 morți. Guvernul spune pe portalul de știri Tianshan că o echipă a poliției a deschis focul asupra mulțimii pentru a se apăra, fiind atacată cu încărcături explozive și cuțite când încerca să aresteze un „criminal suspect” într-un sat din apropierea orașului Kashgar. Prinre morți se numără și doi polițiști.
Luna trecută, cel puțin nouă civili și doi polițiști au murit în apropiere de Kashgar, când o secție de poliție a fost atacată de bărbați înarmați cu topoare și cuțite. China a sporit măsurile de securitate în regiunea Xinjiang, după incidentul din octombrie în piața Tiananmen de la Beijing, când o mașină a intrat într-un grup de turiști, ucigând doi trecători și trei pasageri. Autoritățile au spus atunci că islamiștii extremiști din Xinjiang s-ar afla în spatele atacului de la Beijing și ar plănui un război sfânt împotriva Chinei.

Președintele kirghiz Almazbek Atambaev spune că țara sa nu se va alătura Uniunii Vamale conduse de Rusia pe baza unei foi de parcurs care „a fost pregătită fără participarea Kirghizstanului”. Atambaev le-a spus jurnaliștilor astăzi la Bishkek că, deși țara sa „nu are multe opțiuni, spre deosebire de Ucraina”, va alege totuși calea cea mai bună. El a sugerat că Rusia ar fi impus foaia de parcurs Kirghizstanului.
Săptămâna trecută, viceprim-ministrul Joomart Otorbaev s-a plâns că documentul elaborat fără implicarea experților kirghizi poate „cauza probleme sociale și instabilitate” dacă este pus în practică. Din Uniunea Vamală, creată în 2011, fac parte deocamdată doar Rusia, Belarusul și Kazahstanul.

În Turkmenistan are loc numărarea voturilor în urma primelor alegeri pluripartid din țara central-asiatică. Vorbind duminică la secția de vot, președintele Gurbanguly Berdymukhammedov și-a exprimat convingerea fermă că parlamentarii aleși „vor îndreptăți încrederea alegătorilor”. La scrutin a lipsit competiția. Cei care au luat parte, Partidul Democrat aflat la guvernare, Partidul Industriașilor și Antreprenorilor, creat anul trecut, precum și alte câteva formațiuni, au promis cu toții loialitate lui Berdymukhammedov.

Turcia și Uniunea Europeană au semnat acordul de readmisie a imigranților ilegali care au pătruns în Uniunea Europeană dn Turcia. Odată cu acordul semnat astăzi la Ankara, ministrul turc de externe, Ahmet Davutoglu și comisara europeană pentru afaceri interne Cecilia Malmstrom au convenit să înceapă negocierile de liberalizare a vizelor europene pentru cetățeni turci.
Înțelegerile au loc la câteva săptămâni după ce Uniunea Europeană și Turcia au reluat negocierile de aderare suspendate timp de trei ani. Turcia a început aceste negocieri în 2005, la 18 ani de la depunerea cererii de aderare.

Deputatul Ion Hadârcă a fost ales duminică preşedinte al noului Partid Liberal Reformator. La Congresul de constituire a partidului, Hadârcă a primit 969 de voturi, triplu față de singurul contracandidat, ministrul apărării Vitalie Marinuţă. Partidul Liberal Reformator a fost înființat de șapte deputați care s-au desprins din Partidul Liberal al lui Mihai Ghimpu în timpul crizei politice din primăvară. Spre deosebire de Ghimpu, liberalii reformatori au sprijinit Guvernul Leancă și fac parte din coaliția de guvernare.

Cea mai longevivă prezentatoare de știri a postului Pro TV Chișinău, Angela Gonța spune că renunță la această ocupație pentru a se căsători, în curând, cu liderul principalului partid al guvernării, fostul premier Vlad Filat. Jurnalista de 35 de ani a mai anunțat duminică seara la Pro TV că nu pleacă de tot din această televiziune. Căsătoria a fost confirmată, fără precizarea datei, și de către liderul PLDM. În vârstă de 44 de ani, Vlad Filat a divorțat în august anul trecut. Cu prima soție are doi copii, Luca de 18 ani și Iustina de 15.

O nouă demonstrație pro-europeană a adunat duminică în Piața Independenței de la Kiev 200 de mii de oameni, continuând protestele de aproape patru săptămâni față de președintele Victor Ianukovici.
Senatorul american John McCain s-a adresat participanților la demonstrație, spunându-le că „Ucraina va face Europa mai bună, iar Europa va face mai bună Ucraina".
Tot duminică, Uniunea Europeană a spus că suspendă negocierile cu autoritățile de la Kiev despre revenirea la acordul de asociere, pe care Ianukovici l-a respins la 21 noiembrie, cauzând protestele non-stop.

Ministrul francez de externe a spus că nici el, nici președintele François Hollande, nici alt oficial francez, nu vor merge la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Soci. Laurent Fabius a făcut declarația la postul francez de radio Europa 1, dar nu a explicat în vreun fel această decizie.
Rusia este criticată în țările occidentale pentru legislația recentă împotriva „propagandei homosexualele”, despre care criticii spun că poate da naștere abuzurilor împotriva drepturilor omului. Și președintele german, Joachim Gauck a anunțat săptămâna trecută că nu va merge la Soci.

Germania va avea pentru prima dată în fruntea Ministerului Apărării o femeie, Ursula von der Leyen. În vârstă de 55 de ani, medic de profesie și mamă a șapte copii, von der Leyen se află pe lista noului guvern stânga-dreapta, dată publicității duminică de cancelara conservatoare, Angela Merkel, aflată la al treilea mandat.
Social-democrații, care fac parte din marea coaliție cu creștin-democrații lui Merkel, vor avea șase miniștri în guvernul compus din 16. Dintre miniștrii vechi, își va păstra, între alții, funcția ministrul de finanțe, Wolfgang Schaeuble, care a condus răspunsul german la recenta criză financiară și economică.

Sute de locuitori ai capitalei azere Baku au organizat duminică un protest față de scumpirea combustibilului și produselor alimentare. Participanții au scandat lozinci antiguvernamentale și au cerut demisia președintelui Ilham Aliyev, acuzat de corupție și de falsificarea alegerilor prezidențiale de la 9 octombrie cînd a obținut un nou mandat.
Protestul autorizat a fost convocat de Consiliul Național al Forțelor Democratice pe fundalul sporirii prețului combustibilului, care poate atrage scumpiri în lanț în țara bogată în resurse energetice.

Armata israeliană spune că un lunetist din armata Libanului a împușcat mortal un soldat israelian în timpul unui incident la graniță. Agenția oficială de știri din Liban a confirmat focurile trase de un militar libanez. Autoritățile libaneze spun că au pierdut contactul cu acesta.
Israelul a depus un protest la forțele ONU de menținere a păcii, spunând că „nu va tolera agresiunea”. Incidentul a avut loc la extremitatea vestică a regiunii de frontieră, unde Israelul și milițiile libaneze Hizballah au purtat un război de 34 de zile în 2006.