Parlamentul de la Chișinău e convocat în şedinţă extraordinară în 20 - 21 ianuarie, la cererea Partidului Comuniştilor. Comuniştii vor să se discute starea mas mass-media din ţară, după ce trei posturi private de televiziune fuseseră scoase din oferta societăţilor de cablu: RTR-Moldova, Accent TV şi Jurnal TV. Ultimele două au reluate în ofertă după ce mulţi parteneri externi ai Moldovei, între care

Preşedintele Statelor Unite Barack Obama a anunțat modificarea procedurilor şi programelor agenţiilor americane de informaţii pentru a asigura mai multă transparenţă şi pentru a proteja sfera privată a cetăţenilor americani. Discursul lui Obama a fost provocat de dezvălurile privind Agenţia Naţională de Securitate. Agenţia (NSA) este acuzată că a organizat şi coordonează un program amplu de spionaj în lumea întreagă. Programul de spionaj al NSA a fost subiectul dezvăluirilor făcute în ultimele luni de Edward Snowden, fostul collaborator al agenţiei.

Statele Unite şi Uniunea Europeană au criticat legile adoptate joi de parlament ucrainean care limitează drastic libertatea de adunare şi de exprimare. Între altele, demonstraţiile la Kiev sînt interzise până în 8 martie. S-au mărit simţitor şi amenzile pentru aşa-numita propagandă extremistă pe internet. Departamentul de stat american a afirmat că noile legi pun serios sub semnul întrebării „convingerile democratice ale Ucrainei”, în timp ce unul din liderul opoziţiei ucrainene Vitali Kliciko a vorbit despre „instaurarea treptată a dictaturii”.

Summitul Rusia-Uniunea Europeană, programat pentru sfîrşitul lunii, a fost redus drastic, de la două zile la numai cîteva ore. Schimbarea refelctă starea actuala a relaţiilor bilaterale iar discuţiile, a precizat purtătoarea de cvânt a Comisiei Europene se vor concentra tocmai asupra evoluţiei relaţiilor biltaterale în general, și nu asupra unor probleme punctuale, cum era programat initial.

Unul din motivele răcirii relaţiilor ruso-europene sunt presiunile pe care Moscova le-a exercitat asupra statelor participante în Parteneriatul estic, Armenia a renunţat la parafarea acordului de asociere cu UE iar Ucraina, în ultimul moment, la semnarea acestui acord.

Vorbind voluntarilor la Jocurile Olimpice de la Soci, preşedintele Rusiei Vladimir Putin a afirmat că Moscova „nu interzice relaţiile sexuale netradiţionale, ci numai propaganda homosexuală şi pedofilă între tineri”. Legea care interzice aşa-numita propagandă gay a fost criticată deja de multe guverne occidentale şi organizaţii pentru drepturile omului drept o lege îndreptată împotriva minorităţilor sexuale. Fără a invoca direct această lege, mai multe ţări, între care Statele Unite şi Germania şi-au redus la minimum nivelul reprezentării politice la Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci.

În Cehia, liderul social-democraţilor Bohuslav Sobotka a fost numit premier, deşi preşedintele Milos Zeman anunțase că nu este de acord cu unii membri ai noului guvern. Este un guvern de coaliţie, tripartit, reieșit din alegerile generale neconcludente din octombrie anul trecut. Până acum, Cehia a avut un guvern interimar.

Guvernul sirian a anunţat că este dispus să schimbe liste de prizonieri cu forţele rebele din Siria. Anunţul vine după ce ministrul de externe Walid Muallem s-a întâlnit cu omologul său rus Serghei Lavrov, la Moscova. Muallem a spus că a prezentat părţii ruse planul unui acord de încetare a focului la Alep, oraşul în care au avut loc cele mai violente confruntări, și unde se bănuieşte că s-au folosit şi arme chimice, care au lovit poluţia civilă. Săptămâna viitoare la Geneva este programată o conferinţă internatională de pace pentru Siria, iniţiată de Rusia şi Statele Unite.

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama îşi va prezenta planurile pentru reformarea Agenţiei Naţionale de Securitate, acuzată că a organizat şi coordonează un program amplu de spionaj în lumea întreagă. Este de aşteptat ca preşedintele să ceară mai multă transparenţă şi să propună creşterea controlului exercitat de Congres. În linii mari însă nu va schimba modul de a acţiona sau ţelurile Agenţiei. Programul de spionaj al NSA a fost subiectul dezvăluirilor făcute în ultimele luni de Edward Snowden, fostul colaborator al Agenţiei.

Preşedintele României Traian Băsescu a anunțat că se va întâlni la începutul lunii februarie cu preşedintele Consiliului Europei Jose Manuel Barroso pentru a discuta despre resursele financiare ce pot fi alocate pentru accelerarea interconectării energetice România-Moldova. Băsescu a făcut această declaraţie joi la Bucureşti după întâlnirea pe care a avut-o în aceeași zi la Bruxelles cu preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy.

Traian Băsescu a precizat că nu s-a dus la Bruxelles ca avocat al Republicii Moldova, informează Mediafax, ci ca membru al Consiliului European, pentru a convinge că trebuie accelerate procesele de apropiere a Moldovei de Uniunea Europeană, și invers.

Traian Băsescu a vorbit la Bruxelles şi despre ineficienţa formatului 5+2 pentru soluţionarea conflictului transnistrean. El a readus în discuţie problema şcolilor din Transnistria cu predare în română şi a cerut o intervenţie a Uniunii Europene ân acest caz.

Tot la conferinţa de presă de la Palatul Cotroceni, preşedintele Traian Băsescu a mai spus că România a facilitat pe bună dreptate şi cu temei redobândirea cetăţenilei române de către cei care au pierdut-o fără voinţa lor, cum sînt cetăţenii moldoveni, precizând însă că nu doreşte să îi răspundă pe această temă eurodeputatului Hannes Swoboda.

Făcînd referire la afirmația preşedintelui Traian Băsescu că moldovenilor ar trebui să li se acorde cetăţenie română „din belşug”, Hannes Swoboda, liderul grupului social-democrat din Parlamentul European, a spus că Uniunea Europeană ar trebui să aibă reguli comune de acordare a cetăţeniei.

Administraţia de la Comrat a decis că 11 secții de votare vor fi deschise pentru cele două referendumuri din 2 februarie. Potrivit agenţiei IPN, care citează publicaţia electronică gagauzinfo.md, un referendum privește politica externă a Republicii Moldova iar alegătorii vor fi întrebaţi dacă preferă apropierea de Uniunea Europeană sau de cea Uniunea Vamală, dominată de Rusia. Al doilea referendum, organizat în aceeaşi zi, este legislativ, şi priveşte dreptul la autodeterminare al regiunii „în cazul schimbării statutului Republicii Moldova de stat independent”.

Consiliul Superior al Procurorilor şi-a ales un nou preşedinte în persoana lui Mircea Roşioru, şef al Direcţiei judiciare a Procuraturii Generale. Potrivit agenţiei IPN, mandatul membrilor Consiliului Superior al Procurorilor este de 4 ani, cu excepţia membrilor care fac parte de drept din componenţa consiliului.

Procuratura Generală a deschis un dosar penal după decizia Adunării Populare a Găgăuziei de a desfăşura referendumurile, chiar şi după ce instanţa de judecată de la Comrat a suspendat hotărârea privind organizarea acestora. Reprezentanţii Adunării Populare discută la Chişinău dosarul penal şi „citarea deputaţilor din regiune la audieri la Ministerul Afacerilor Interne, în calitate de bănuiţi”, informează IPN.

Adunarea Judecătorilor de la Chișinău a reuşit să aleagă doar un membru permament al Consiliului Superior al Magistraturii, pentru cele trei locuri vacante.

CSM are 12 membri: șase aleşi de Adunarea Generală a Judecătorilor, trei din oficiu (ministrul justiţiei, procurorul general şi preşedintele CSJ) şi trei numiţi de Parlament din rândul profesorilor onorifici. Membrii CSM sunt aleşi pe un mandat de 4 ani, precizează IPN.

Uniunea Europeană va oferi Moldovei 28 de milioane de euro pentru consolidarea încrederii şi soluţionarea conflictului transnistrean. Guvernul de la Chişinău a aprobat iniţierea negocierilor acordului de finanţare, informează agenţia IPN. Vicepremierul pentru reintegrare Eugen Carpov a spus că accentul în cadrul programului de măsuri de consolidare a încrederii va fi pus pe proiectele sociale de sprijin pentru localităţile din zona de securitate. O parte din bani vor fi direcţionaţi pentru proiecte de dezvoltare regională şi către autonomia Găgăuză. Finanţarea proiectelor este prevăzută pentru patru ani.

Preşedintele României, Traian Băsescu, a avut ieri la Bruxelles o intrevedere cu presedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, si la intoarcerea la Bucuresti a declarat ca Moldova s-a aflat pe agenda discutiilor.

Parlamentul ucrainian a votat o Lege impotriva protestelor şi amendamente care vor permite Partidului regiunilor, care domina legislatura de la Kiev, să ridice mai usor imunitatea parlamentara. Initiativa parlamentarilor ucrainieni a fost criticata imediat de Uniunea Europeana. Ministrul suedez de externe Carl Bildt a declarat ca actuala lege limiteaza „grav” libertăţile democratice. Mii de ucrainaini continua sa protesteze la Kiev impotriva abandonarii politicii pro-europene a Ucrainei in favoarea unei relatii mai strinse cu Rusia. Liderul opozitiei Vitali Kliciko, a declarat noaptea trecuta adresindu-se pretestatarilor: „Dupa ceea ce s-a intimplatin Parlament, oamenilor li s-au luat drepturile civice si libertăţile, si oamenii nu vor mai avea voie sa stea in piata. Nu vor mai avea voie sa isi intinda corturile. Nu mai au voie sa vorbeasca despre judecatorii corupţi. Si persoana care sta in spatele acestei dictaturi in dezvoltare este Viktor Ianukovici.”
Legea votata ieri la Kiev prevede pedepse de pina la 640 de dolari sau inchisaore pina la 15 zile pentru cei care o incalca.

O intilnire la virf intre liderii Rusiei si ai Uniunii Europene a fost scurtată. Initial intilnirea de la sfirsitul acestei luni ar fi trebuit sa aibă două zile, dar acum va fi doar de citeva ore, pe 28 ianuarie, dupa cum a anunţat purtatoarea de cuvint a Comisiei Europene. Explicatia data sunt „ ultimele evolutii”. Relatia Bruxelles-ului cu Moscova s-a tensionat in ultimul timp mai cu seama din cauza presiunilor facute de Rusia asupra Ucrainei pentru a impiedica semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeana.

Presedintele Statelor Unite, Barack Obama, isi va prezenta astazi planurile de reformare a Agentiei Nationale de Securitate. Expertii spun ca se va sublinia nevoia transparenţei, dar ca programele agentiei vor ramine, in linii mari nemodificate. In recente revelatii, facute publice in baza informatiilor difuzate de fostul coplaborator al agentiei Edward Snowden, se spune ca NSA a inmagazinat intr-o zi peste 200 de milioane de mesaje SMS din jurul lumii. Potrivit cotidianului britanic The Guardian si canalului 4 de stiri agentia ar fi folosit aceste mesaje pentru a stabili locul in care se afla un utilizator, reţelele sale de contact si detalii ale cartilor de credit.

Congresul Statelor Unite a votat Legea cheltuielilor publice de 1,1 trilion de dolari. Legea va permite finanţarea a mii de programe guvernamentale, de la cele militare pina la parcurile natural. Legea a trecut cu 72 de voturi pentru si 26 impotriva. Se asteapta ca preşedintele Barack Obama sa o semneze in cursul zilei de mine.

Casa Alba a trimis Congresului acordul care ar urma sa fie pus in practica de Iran, in urma recentelor negocieri internationale de la Geneva. Administratia Obama fusese criticata pentru că nu ar fi dat publicităţii datele acestei inţelegeri, in baza careia Iranul promite sa acorde „transparenta marita şi fara precedent” in programul sau nuclear, in schimbul ridicarii unor sancţiuni internationale. Intelegerea ar urma sa intre in vigoare pe 20 ianuarie si sanctiunile ridicate sunt estimate intre 6 si 7 miliarde de dolari.

Secretarul de stat american John Kerry a cerut opozitiei divizate din Siria sa participe la convorbirile de pace menite sa duca la formarea unui guvern de tranzitie. Astazi, gruparile opozitiei urmeaza sa decidă daca vor participa la negicierile planificate pentru 22 ianuarie in Elvetia. Moscova a cerut din nou implicarea oficiala in negicieri a Iranului. Statele Unite au conditionat participarea Teheranului de acceptarea faptului ca nici presedintele Bashar al-Assad si nici apropiatii sai să nu faca parte din noile autorităţi de la Damasc.

România si Estonia au inregistrat in decembrie 2013 o crestere medie a preturilor de consum de 3,2% pe ultimele 12 luni, cea mai mare rata din Uniunea Europeana, a informat joi Oficiul European de Statistica Eurostat., citat de site-ul hotnews.ro. Indicatorul se refera la rata medie a inflatiei pe ultimele 12 luni, pana in decembrie 2013, comparand indicele armonizat al preturilor de consum pe ultimele 12 luni cu indicele pe precedentele 12 luni.

In Ucraina, Parlamentul a votat o lege impotriva protestelor şi amendamente care vor permite mai usor Partidului regiunilor, care domina legislatura de la Kiev, să ridice mai usor imunitatea parlamentara. Initiativa parlamentarilor ucrainieni a fost criticata imediat de Uniunea Europeana, iar ambasadorul Uniunii la Kiev, Jan Tombinski, a spus ca modalitatea in care s-a votat a incalcat regulamentele parlamentare. Ministrul suedez de externe Carl Bildt a declarat ca actuala lege limiteaza „grav” libertăţile democratice. In baza noii legi, instalarea neutorizata de corturi, amplasarea de megafoane si amplificatoare in spatii publice fara autorizatie oficiala va fi pedepsită cu amenda de pina la 640 de dolari sau cu pina la 15 zile de inchisoare. Parlamentul va putea de acum si sa ridice imunitatea parlamentara a alesilor, fara sa mai fie nevoie de aprobarea Comitetului special parlamentar pentru imunităţi.

Președintele Nicolae Timofti a semnat, astăzi, decretele de eliberare din funcție a șase magistrați, judecătorii Serghei Namașco, Liliana Andriaş, Alexandru Rotari, Iurie Țurcan, Victor Lanovenco și Ira Polișciuc. Aceștia au fost propuși de Consiliul Suprem al Magistraturii pentru a fi transferaţi la instanţa din sectorul Centru. Președintele Timofti a refuzat transferul, spunind că Serviciul de Informatii si Securitate a scos la iveală mai multe acţiuni dubioase comise de trei dintre ei, fapt ce le-a pus la îndoială integritatea, informeaza presa electronica de la Chisinau.

Comisia parlamentară pentru cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media a decis amendarea Codului Audiovizualului, dupa recenta excludere şi apoi reintroducere a programelor TV pe reteaua operatorilor de cablu. Mai mulţi membri ai Comisiei au fost de părere că argumentele CCA nu sînt convingătoare, motivele adevărate fiind de ordin politic. Şi reprezentanţii radiodifuzorilor au dat de înţeles că, probabil, operatorii de cablu au executat o comandă politică, deoarece alte posturi, chiar dacă nu au semnat contractile necesare, au continuat să fie retransmise. Deputatul comunist Alexandru Petcov a propus că fie cerută în plenul Parlamentului demisia in corpore a Consiliului Coordonator al Audiovizualului, propunere care nu a fost susţinută de către majoritatea membrilor comisiei, pentru ea votînd doar cinci deputaţi.