La o conferință de presă la Kiev au fost anunțate primele rezultate ale alegerilor parlamentare din Ucraina, potrivit estimărilor exit-poll-urilor. Irina Bekeșina, directoarea Fundației pentru Inițiative Democratice, citată de agențiile internaționale de presă, a anunțat că pe primul loc s-ar situa Blocul condus de președintele Petro Poroșenko (23% din sufragii), urmat de Frontul Național al premierului Iațeniuk (21,3%), mișcarea Samopomich, condusă de primarul din Lviv (13,2%), Blocul de opoziție, principalul partid pro-rus (7,6%), Partidul Radical de orientare populistă al lui OIeh Lyashko (6,4%), Svoboda/Libertatea (6,3%), partidul Patria (5,6%).

Potrivit datelor Comisiei Centrale Electorale din Ucraina, citate de Kyiv Post, pînă la orele 16:00, se prezentaseră la vot peste 40% din alegătorii înscriși. Recordul la vot, peste 48% din alegători, s-a înregistrat în regiunea Ivano-Frankivsk. În centrele de vot din regiunile Donețk și Luhansk, aflate parțial sub controlul separatiștilor pro-ruși, prezența la vot a fost de aproape 25%.

Președintele ucrainean Petro Poroșenko spune că a votat astăzi la alegerile parlamentare din țara sa „pentru viitor, direcția europeană de dezvoltare a Ucrainei și reînoirea guvernului”. În dimineața zilei, Poroșenko s-a aflat în estul țării pentru a urmări cum decurg alegerile în regiunea Donbass ocupată parțial de separatiștii pro-ruși, care luptă de luni de zile contra forțelor guvernamentale. „Cred că vom avea un Parlament absolut nou, adecvat pentru o țară nouă și un popor nou după o revoluție a demnității în țara mea. Vedeți că aici, în zona operațiunii antiteroriste avem mulți oameni care ard de dorință să voteze pentru o țară nouă, reforme, anticorupție și pace”, a declarat Poroșenko agenției Reuters în orașul Kramatorsk, la nord de Donețk.
Separatiștii pro-ruși au interzi alegerile de astăzi în 15 circumscripții aflate sub controlul lor. În total, alegerile nu au loc în 27 de circumscripții, inclusiv 12 din Crimeea anexată de Rusia în luna martie. De aceea, 27 din cele 450 de locuri ale Parlamentului de la Kiev vor rămâne deocamdată neocupate.

Alegerile parlamentare ucrainene sunt monitorizate de aproximativ două mii de observatori acreditați, inclusiv 800 sub egida OSCE. Comunitatea ucrainenilor din Republica Moldova a trimis mai mulți observatori în câteva regiuni din sudul Basarabiei. Dmitri Lecarțev, președintele Asociației Tineretului Ucrainean din Moldova, ne-a spus prin telefon din orașul Ismail că prezența la urne era la ora 14:00 modestă. „Oamenii merg la alegeri, dar nu se poate spune că este multă lume. S-a estimat că până la ora 2, la Ismail au votat în jur de 30% din alegători. Am monitorizat aici și alegerile prezidențiale din luna mai și atunci prezența până la ora 2 a fost mai mare.
Pe teritoriul Republicii Moldova, cetățenii ucraineni pot vota astăzi la două secții de vot, la ambasada ucraineană de la Chișinău și la consulatul ucrainean de la Bălți.

Ucrainenii participă astăzi la alegerile parlamentare de la care se așteaptă că vor plasa țara pe o cale pro-occidentală fermă. Într-un discurs cu o zi înaintea alegerilor, președintele Petro Poroșenko a spus că sunt un eveniment „istoric”, care va încheia „transferul puterii” început cu înlăturarea președintelui pro-rus Viktor Ianukovici, în februarie, în urma amplelor proteste ale opoziției. Poroșenko a îndemnat alegătorii să voteze pentru un parlament care să fie „reformator, nu corupt, pro-ucrainean și pro-european, nu pro-sovietic”. Președintele a cărui partid conduce detașat în sondajele de opinie a călătorit astăzi în regiunea Donbass, unde separatiștii pro-ruși luptă contra forțelor guvernamentale. Dintre cei aproximativ 36,5 milioane de alegători ucraineni, mai mult de patru milioane se află în regiunile estice Donețk și Luhansk controlate parțial de rebelii pro-ruși, care au interzis acolo alegerile de astăzi. Autoritățile de la Kiev au decis că 27 din cele 450 de locuri ale Parlamentului vor rămâne neocupate, până când alegerile vor putea avea loc și în raioanele controlate de separatiști.

Cetățenii ucrainenii aflați în Republica Moldova pot vota astăzi la două secții de vot, în cadrul alegerilor parlamentare din Ucraina. O secția a fost deschisă la ambasada ucraineană de la Chișinău și una la consulatul ucrainean de la Bălți. Ambasadorul ucrainean, Serghei Pirojkov a spus că se va considera un rezultat bun „dacă vor participa la alegeri în Republica Moldova mai mult de o mie de cetăţeni ai Ucrainei”. Numărul cetățenilor ucraineni din Republica Moldova este estimat la 70 de mii, majoritatea locuind în regiunea transnistreană unde Ucraina nu mai deschide secții de vot din 2004.

Ultima unitate de pușcași marini americani și ultimele forțe combatante britanice din Afganistan și-au încheiat oficial astăzi operațiunile, predând forțelor afgane bazele lor din sudul țării. Camp Leatherneck din provincia strategică Helmand este cea mai mare bază americană transferată sub control afgan. Britanicii au predat baza adiacentă, Camp Bastion. Transferul are loc înainte de încheierea misiunii combatante a coaliției conduse de Statele Unite, pe 31 decembrie. Un acord bilateral între Statele Unite și Afganistan permite staționarea unor efective americane de până la 10 mii de oameni pe teritoriul afgan și după 2014.

Forțele guvernamentale irakiene și trupele Peshmerga ale autonomiei kurde au recucerit două orașe ocupate de militanții Statului Islamic în nordul și centrul Irakului. Armata irakiană și milițiile șiite aliate au cucerit sâmbătă, după luni de lupte, orașul Jurf al-Sakhar, la sud de Bagdad. Premierul Haidar al-Abadi a spus că cei refugiați din cauza luptelor vor putea reveni la casele lor în curând. În nord, luptătorii kurzi ajutați de loviturile aeriene ale coaliției conduse de Statele Unite au alungat militanții Statului Islamic din orașul Zumar și câteva sate învecinate. Orașul la 60 de kilometri nord de Mosul s-ar afla pe o rută care asigura legătura între militanții Statului Islamic din nordul Irakului și cei din nordul Siriei.

Președintele ucrainean Petro Poroșenco a vorbit în limba română în debutul unei întâlniri la Cernăuți cu reprezentanții minorității românești, săptămâna aceasta. Potrivit unei înregistrări difuzate de portalul unimedia.md, Poroșenko a spus în aplauzele audienței că în Bucovina au trăit tot timpul mai multe naționalități și că astăzi toți fac parte din marea familie de naționalități europene. Unimedia relatează că președintele ucrainean a mai vorbit în română la o sesiune a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, când i-a mulțumit pentru o întrebare deputatului moldovean, Valeriu Ghilețchi. Președintele Ucrainei este originar din Bolgrad, din sudul Basarabiei.

Organizația Mondială a Sănătății spune că numărul cazurilor de infectare cu virusul febrei hemoragice Ebola a trecut de zece mii, iar cel al morților a ajuns la 4,922. Într-un raport proaspăt difuzat astăzi, OMS mai spune că, la 23 octombrie, erau cunoscute cazuri de infectare în opt țări ale lumii. Cele mai afectate sunt Guineea, Liberia și Sierra Leone în vestul Africii. Dintre cazurile letale, numai zece au avut loc în afara acestor trei țări. Celelalte sunt Mali, Nigeria, Senegal, Spania și Statele Unite.

Autoritățile moldovene spun că 14 localități din cinci raioane ale țării au rămas parțial fără curent electric, din cauza chiciurii care s-a depus vineri seara pe firele electrice. Serviciul Protecției Civile și Situaţiilor Excepţionale a spus că cele mai multe localități afectate sunt din raionul Orhei. Vineri sera, salvatorii au intervenit pentru lucrări de defrișare în localitatea Ivancea, unde mai multe crengi au căzut peste firele electrice. Ministerul Transporturilor spune că a trimis 12 autospeciale cu material antiderapant pe drumurile raioanelor din nordul țării, unde a nins. Potrivit IPN, în raionul Briceni, depunerile de zăpadă au ajuns până la 8 cm. Autoritățile au mai spus că, înainte de prânz, circulaţia pe toate traseele naţionale se desfăşura în condiţii de normale.

Statele Unite spun că nu caută „confruntare cu Rusia”, dar Washington-ul „nu poate face și nu va face compromisuri în privința principiilor pe care este așezată securitatea Europei și Americii de Nord”. Declarația a fost făcută de purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Jen Psaki, la câteva ore după noile declarații anti-americane ale președintelui rus, Vladimir Putin. Vorbind vineri la un forum de discuții la Soci, Putin a spus că lumea se confruntă cu tot mai multe pericole din cauză că Statele Unite ar încerca să impună altor țări propria voință. Liderul rus a mai sus că Occidentul ar fi ignorat interesele legitime ale Rusiei în Ucraina, unde ar fi sprijinit înlăturarea fostului președinte pro-rus, Victor Ianukovici. Statele Unite și Uniunea Europeană au impus sancțiuni Rusiei pentru anexarea Crimeii, după fuga lui Ianukovici de la Kiev, și pentru sprijinirea rebelilor înarmați pro-ruși care luptă în estul Ucrainei.

În Ucraina s-a încheiat campania electorală pentru alegerile parlamentare de duminică. Sondajele de opinie arată că partidul președintelui Petro Poroșenko se bucură de cel mai mare sprijin din partea alegătorilor, estimat la aproximativ 30%. Alegerile nu vor avea loc în 14 raioane din estul Ucrainei aflate în sub controlul separatiștilor pro-ruși, unde continuă ciocnirile între rebeli și forțele guvernamentale, în ciuda unui armistițiu. Statele Unite au îndemnat ucrainenii să participe activ la vot. Șeful de cabinet al președintelui rus, Serghei Ivanov, a spus că Rusia va recunoaște rezultatele alegerilor. El a declarat agenției Interfax că Rusia dorește ca în Ucraina să revină normalitatea. Însă premierul Ucrainei, Arseni Iațeniuk, a spus că Rusia poate încerca să compromită alegerile parlamentare de duminică.

Autoritățile din Iran au executat prin spânzurare o femeie de 26 de ani pentru uciderea unui fost angajat al serviciului de spionaj, într-un gest calificat de un observator ONU drept de autoapărare. Agenția oficială de știri IRNA citează Procuratura de la Teheran cu anunțul că Reyhaneh Jabbari a fost spânzurată în zorii zilei de 25 octombrie. Pagina de Facebook „Salvați-o pe Reyhaneh Jabbari de Execuție în Iran” care a pledat pentru eliberarea inculpatei a confirmat execuția. Jabbari, designer de interior, a fost condamnată la moarte în 2009, pentru înjunghierea, în 2007, lui Morteza Abdolali Sarbandi. Un observator ONU a declarat că Sarbandi a încercat să abuzeze sexual de Jabbari, care s-a autoapărat, și că procesul și condamnarea ei în 2009 au fost marcate de nereguli. Națiunile Unite spun că peste 250 de oameni au fost executați în Iran în 2014.

Egiptul a declarat stare de urgență pe trei luni în centrul și nordul peninsulei Sinai, după uciderea a 33 de militari în două atacuri, la 24 octombrie. În primul atac sinucigaș, petrecut în zona al-Kharouba, în apropierea Fâșiei Gaza, au fost uciși 30 de oameni. Autoritățile egiptene spun că, mai devreme cu câteva ore, bărbați înarmați au deschis focul la un punct de control la El-Arish, principalul oraș din nordul Sinaiului, ucigând trei membri ai forțelor de securitate. Nimeni nu și-a revendicat responsabilitatea, dar atacuri asemănătoare au fost revendicate în trecut de Ansar Bayt al-Maqdis, cea mai activă grupare militantă din Egipt.

Un grup de experţi ai Alianței Nord-Atlantice a evaluat realizările Republicii Moldova în cadrul Programului NATO de consolidare a integrităţii în sectorul de securitate şi apărare informează agentia Moldpres. Diana Grădinaru, șefa Serviciu relații publice al ministerului Apărării, a declarat agenției citate că echipa de experţi, condusă de Bénédicte Borel, din cadrul Direcţiei de Afaceri Politice şi Politică de Securitate a Secretariatului Internaţional NATO, a avut întrevederi cu reprezentanţi ai Comisiei parlamentare securitate naţională, apărare şi ordine publică, ai ministerelor Apărării, Afacerilor Interne, Curţii de Conturi, Serviciului de Informaţii şi Securitate şi Centrului Naţional Anticorupţie.

Agentia Naţiunilor Unite pentru refugiati a anunţat că numărul refugiaților ucrainieni în urma conflictului cu separatistii pro-ruși este de peste 800.000. Majoritatea provin din estul Ucrainei. 387.000 de mii s-au refugiat in Rusia unde au solicitat statut de refugiat, sau azil politic, iar 6.600 au cerut azil in tarile Uniunii Europene. Agentia ONU a avertizat asupra inrăutatirii situatiei odata cu venirea iernii si din cauza continuării violenţelor in estul Ucrainei.

Statele Unite continuă să fie îngrijorate in legatura cu condamnarile si procesele intentate de autorităţile georgiene impotriva unor fosti lideri ai Georgiei, a declarat purtătoarea de cuvint a departamentului de stat american Jen Psaki, care a spus ca Washingtonul continua sa sublineze in contactele cu autorităţile de la Tbilisi nevoia unei justitii independente, a domniei legii si o mai mare transparenţă a anchetelir, pentru a nu se crea impresia unor razbunari politice. In martie Departamentul de stat american şi.a exprimat ingrijorarea in legatura cu procesele in care este implicat fostul presedinte Mikail Saakaşvili.

Premierul Marii Britanii David Cameron a solicitat o reuniune de urgenţă a ministrilor de finanțe din UE, dupa ce Bruxelles-ul a cerut Marii Britanii si altor ţări ale Uniunii să contribuie mai mult la bugetul comunitar. Conservatorul premier de la Londra a spus ca nu va plati încă peste 2 miliarde de euro pina la 1 decembrie si ca Londra considera suma inacceptabilă. Suma solicitata de Bruxelles este cu 20% mai mare decit cea iniţiala si ea a fost solicitata pentru ca economia Marii Britanii a avut perfomanţe mai mari decit se estimasera iniţial. Sume suplimentare s-au solicitat si Olandei, Finlandei si Greciei, care şi-au exprimat și ele nemultumirea. Contribuţia fiecarei ţări din Uniunea Europeană este calculată în funcție de marimea economiei ei.

Naționala de fotbal a Serbiei a câștigat prin forfait cu 3-0 meciul cu Albania din preliminariile Euro 2016 de săptămâna trecută, abandonat din cauza încăierărilor declanșate de apariția deasupra terenului a unui steag al Albaniei Mari, dar Serbiei i s-au și luat trei puncte, a anunțat Federația de Fotbal a Serbiei vineri. Serbia va fi de asemenea obligată să joace următoarele două meciuri acasă cu tribunele goale. Atât Serbia, cât și Albania au fost amendate cu câte 100.000 de euro, a mai anunțat Federația de Fotbal a Serbiei. UEFA, care a dictat sancțiunile, nu a comentat imediat anunțul sârbesc.

Miliardarul și filantropul George Soros crede ca Occidentul trebuie sa faca tot ce poate pentru a ajuta in mod concret si susţinut Ucraina, pentru ca pierderea ei şi expansionismul Rusiei reprezinta o ameninţare existenţială. pentru Uniunea Europeana. Intr-un articol publicat de „The New York Review of Books” si in declaratii făcute presei, Soros a afirmat ca prabusirea Ucrainei ar reprezenta o pierdere imensa pentru Alianţa Nord Atlantica, Uniunea Europeana si Statele Unite. Ziarul britanic „The Guardian” il citeaza pe Soros cu ipoteza ca dupa alegerile parlamentare care au loc duminică în Ucraina Vladimir Putin să-i propună omologului său de la Kiev un tîrg prin care sa se ajunga la o intelegere in domeniul furnizarii de gaze în schimbul numirii la Kiev a unui premieracceptat de Kremlin. Dacă aceasta intelegere va fi refuzata, crede Soros, atunci Putin ar avea nevoie de „o mica victorie pe care o poate obtine prin deschiderea prin forţă o unei rute terestra din Rusia către Crimeea si Transnistria, inainte de iarna”. Pentru ca prezicerile sale sa nu se adevereas

Cancelarul german Angela Merkel i-a cerut presedintelui rus Vladimir Putin intr-o convorbire telefonica să gaseasca o soluţie pentru a rezolva problema gazului cu Ucraina pentru aceasta iarna. Desi Moscova si Kievul au cazut la o înţelegere în ceea ce priveste preţul gazului, exista mari neinţelegeri în legatura cu volumul de gaze rusesti care ar urma sa ajunga in Ucraina. Potrivit unui comunicat al guvernului german, citat de agentia Reuter, Merkel a cerut si ca alegerile municipale din estul Ucrainei, planificate de separatistii pro rusi pentru 2 noiembrie, sa aibă loc potrivit legislatiei ucrainiene.

Președintele rus Vladimir Putin a criticat din nou dur Statele Unite, spunind că „dictatul unilateral al Americii” duce la escaladarea conflictelor, și că sistemul global si regional de securitate a fost şubrezit. Vorbind vineri la Clubul International de discutii Valdai, care se desfăşoară la Soci, Putin a afirmat că „așa-zișii zisii învingători ai Razboiului Rece vor sa redeseneze intreaga lume numai pentru ei”. Liderul de la Kremlin a mai spus că a crescut riscul apariţiei unor conflicte majore in care sa fie implicate tarile importante ale lumii, precum și riscul „încălcării unor trate internaţionale referitoare la controlul armelor”. Putin a adăugat că nu Moscova a declanșat tensiunile dintre Rusia si Occident. Referindu-se la sancţiunile occidentale impotriva regimului său în legatură cu Ucraina, Putin a spus că Rusia este o ţara puternică, care nu va implora pe nimeni în legătură cu nimic. Tot in discursul de la Clubul Valdai, Putin a cerut organizarea unor convorbiri globale despre „conditiile acceptabile pentru folosirea forţei”.

Peste 200 de observatori internaţionali din zece ţări membre ale OSCE vor evalua alegerile parlamentare din Moldova din acest an. Potrivit şefului misiunii de observatori, Jan Petersen, echipa de bază va fi formată din 11 observatori. 22 de observatori pe termen lung vor fi distribuiţi în echipe de cîte doi pentru fiecare zonă electorală de pe teritoriul Republicii Moldova, iar alte 200 de persoane vor fi desemnate ca observatori pe termen scurt. „Observatorii urmează să evalueze întreg procesul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014, atît perioada pre-electorală, cît şi post-electorală. Aceştia vor monitoriza înregistrarea candidaţilor, cadrul juridic al alegerilor, cum este finanţată campania electorală, precum şi ziua scrutinului”, a explicat Jan Petersen intr-o conferinţă de presa astazi la Chisinau.

Judecătoria sectorului Centru a respins cererea Partidului Democrat împotriva Mişcării Populare Antimafie cu privire la interzicerea de a desfăşura manifestaţii şi mitinguri în imediata apropiere a întâlnirilor PDM, informeaza IPN. Reprezentantii Partidului Democrat spun că au depus această sesizare după ce, în două ocazii diferite, candidatul Sergiu Mocanu şi mai mulţi colegi ai acestuia au încercat să instige la violenţă cetăţenii care participau alături de PDM la evenimente electorale: la Cantemir, în 18 octombrie, şi la Nisporeni, în 19 octombrie.