Un terminal plutitor cu gaz natural lichefiat (LNG) care va reduce dependența Lituaniei de energie rusească a andocat în portul Klaipeda de la Marea Baltică. Nava „Independența”, cu o lungime de 300 de metri a fost salutată de o gardă de o noare și de o mulțime de oameni care fluturau stegulețe naționale. Președinta Lituaniei Dalia Grynauskaite a afirmat că acest terminal este important atît pentru securitatea energetică a Lituaniei cît și pentru întreaga regiune baltică, și că e un proiect geopolitic, nu doar unul energetic. „Este garantul libertății viitorului nostru”, a mai spus președinta Lituaniei. Lituania, Letonia și Estonia sînt complet dependente de gazele naturale rusești, și nu au conexiuni cu conducte europene mai mari, pentru a putea importa gaz dinalte părți. Lituania acuză compania de stat rusească Gazprom că abuzează de poziția sa pe piață impunînd prețuri neoneste. Gazprom respinge această acuzație.

Pentagonul a anunțat că mai mulți militari americani care s-au întors dintr-o misiune împotriva epidemiei de Ebola din vestul Africii au fost izolați la o bază militară din Italia. Între cei puși sub observație se află generalul Darryl Williams. care a coordonat acțiunea armatei americane împotriva acestei boli. Ministerul american al apărării a mai spus că mai mulți soldați vor fi izolați la baza din Italia după renîntoarcerea lor din Liberia în zilele următoare.

Dilma Roussef a fost realeasă în funcția de președintă a Braziliei, cu 51,5 la sută din voturi, învîngîndu-l la limită pe contracandidatul ei de centru dreapta Aecio Neves, care a obținut 48,5 procente. Roussef, care e de stînga, a cerut brazilienilor să se unească, după un scrutin dificil despre care mulți au spus că a divizat țara. Roussef și formațiunea sa politică Partidul Muncitorilor au extins programele sociale pentru ajutarea a milioane de brazilieni care trăiesc în sărăcie. Neves s-a pronunțat pentru politici mai apropiate de eonomia de piață și mai puțin socialiste despre care a spus că ar ajuta la creșterea economică a Braziliei, a cincea țară ca mărime din lume, cu o populație de 203 milioane de locuitori.

Numărul morților în atacul armat de la un liceu din statul american Washington a ajuns la trei. Autoritățile medicale au anunțat că Gia Soriano, o elevă de 14 ani care fusese rănită în atac, a încetat din viață. O altă fată a fost ucisă când elevul Jaylen Fryberg a deschis focul în cantina școlii din nordul orașului Seattle, în 24 octombrie. Fryberg a decedat după ce s-a rănit singur, și alți trei elevi sînt internați în spital. Doi dintre ei sînt veri ai atacatorului, care făcea parte din comunitatea triburilor indiene Tulalip. Atacul a fost ultimul dintr-o serie de atacuri cu arme de foc din școlile americane care au generat o amplă dezbatere în Statele Unite cu privire la controlul armelor de foc și siguranța în școli. Fryberg postase pe rețele de socializare mesaje care sugerau că este gelos.

Președintele Franței, François Hollande, îi primește separat pe omologii săi din Armenia și Azerbaidgian într-o nouă încercare de a discuta situația regiunii Nagorno-Karabah, disputată de cele două țări. Oficiul președinției armene a precizat că președintele Serj Sarkisian se va întîlni cu cel azer Ilham Aliev după convorbirile separate cu Hollande. Mai mult de 20 de militari au fost uciși din august încoace în confruntările violente între forțele armene din Nagorno-Karabah și trupele azere. Cu ocazia întrevederii dintre Holland și Aliev, Dinara Yunusova, fiica dizidenților azeri Arif și Leyla Yusuf, l-a rugat pe șeful statului francez să-i ceară președintelui din Azerbaidgian să-i elibereze pe părinții ei.

O oficialitate iraniană de rang înalt a dat vina pentru recentele atacuri cu acid din orașul istoric Isfahan pe agenți străini și dușmani ai revoluției islamice din Iran. Ali Yunusi, consilier al președintelui Hassan Rohani, a spus luni presei la teheran că atacurile cu acid nu aparțin de cultura iraniană. Cel puțin patru femei au fost stropite cu acid la Isfahan de către atacatori pe motociclete. Atacurile au generat ample proteste la Isfahan și Teheran. Oficialitățile iraniene au respins speculațiile că femeile ar fi fost atacate pentru că nu purtau corect vălul islamic, și au promis să-i aducă pe făptași în fața instanței. Presa iraniană a relatat că mai mulți bărbați au fost reținuți, dar eliberați ulterior din lipsă de probe.

Poliția de la Moscova a percheziționat locuința oponentei Maria Gaidar. Gaidar a anunțat pe Twitter și Facebook că în timpul percheziției din 27 octombrie i-au fost confiscate telefoanele și computerele. Comisia de anchete a Rusieia confirmat percheziția, precizînd că ea are legătură cu o investigație într-o posibilă deturnare de fonduri în 2007 de către formațiunea de opoziție Uniunea Forțelor de Dreapta. Potrivit Comisiei, Maria Gaidar este martoră în ancheta care cercetează și compania Allekt, condusă de Aleksei Navalnîi, critic fervent al Kremlinului. Maria Gaidar, care în 2007 a fost managerul principal al companiei Allekt, este fiica lui Igor Gaidar, acum decedat, fost premier reformator în timpul regimului lui Boris Elțîn din anii 1990. Maria Gaidar se opune regimului Putin din Rusia.

Uniunea Europeană spune că alegerile parlamentare din Ucraina sînt o victorie pentru democrație și pentru reformele pro-europene. Președintele în exercițiu al Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a postat pe Twitter un mesaj în care felicită poporul ucrainean și spune că a fost o victorie a democrației și a agendei reformelor europene. Partidele pro-europene din Ucraina au cîștigat confortabil alegerile parlamentare din 26 octombrie, după un an de tulburări politice și luni de confruntări armate împotriva separatiștilot pro-ruși din estul țării. Misiunea de observatori electorali OSCE a anunțat că scrutinul de duminică a fost transparent și corect. Ministrul rus de externe Grigori Karasin a spus că alegerile au fost valide, în ciuda unei campanii electorale pe care el a caracterizat-o drept mai degrabă dură și murdară. Interfax îl citează pe Karasin cu declarația că noul parlament de la Kiev va trebui să inițieze acum un dialog cu întreaga societate ucraineană.

Reprezentantul OSCE pentru procesul de pace transnistrean, ambasadorul Radojko Bogojević, are întrevederi la Chişinău şi Tiraspol între 27-30 octombrie. Potrivit unui comunciat al misiunii OSCE dela Chişinău citat de IPN pe 27 şi 29 octombrie, diplomatul OSCE s-a întâlnit cu negociatorul R. Moldova Valeriu Chiveri, iar în 28 şi 30 octombrie se va întâlni la Tiraspol cu cu negociatoarea regiunii transnistrene Nina Ştanski.

PCRM va face o numărătoare paralelă a voturilor din 30 noiembrie, a anunțat șeful campaniei electorale a comuniștilor moldoveni Artur Reșetnikov. Potrivit IPN, Reșetnikov a afirmat că formațiunea sa politică nu are încredere în Comisia Electorală Centrală, şi consideră că aceasta urmăreşte să asigure partidelor de la guvernare un scor mai bun la scrutin. Şeful staff-ului electoral al comuniştilor a adăugat că PCRM este defavorizat şi la capitolul apariţiei în mass-media.

Partidul Democrat din Moldova şi Partidul Liberal-Democrat din Moldova au cheltuit cel mai mult în această campanie electorală. Conform rapoartelor financiare pentru perioada 10-23 octombrie, prezentate Comisiei Electorale Centrale şi publicate pe site-ul acesteia, PDM a cheltuit 9,26 milioane de lei, iar PLDM 9,5 milioane. Partidul Liberal Reformator este pe locul 3 după buget, 2,87 milioane de lei. Partidul Socialiştilor a cheltuit până acum 1,836 milioane de lei. PCRM a raportat încasări de 876.000 de lei, donaţii de la persoane fizice şi fonduri proprii ale formaţiunii. Cheltuielile raportate au fost de 800.000 de lei.

Serviciul de Securitate al Ucrainei a deconspirat un grup diversionist al cărui scop a fost crearea unei așa-zise „republici populare Odessa”, relatează portalul moldovenesc de știri Unimedia, citînd site-ul ucrainean Fakty.ua. Potrivit site-ului respectiv, armele și dispozitivele explozive destinate acestui grup ar fi fost aduse prin contrabandă din regiunea transnistreană a R. Moldova.

Compania aeriană rusă „Aeroflot” a efectuat primul zbor pe o cursă regulată de la Moscova la Tbilisi după o pauză de șase ani. Cursele aeriene directe între Georgia și Rusia au fost întrerupte în timpul războiului ruso-georgian din august 2008. Doar anul acesta, părțile s-au înțeles să reia cursele regulate, pentru care au obținut autorizație șapte companii rusești și două georgiene. Rusia și Georgia nu întrețin încă relații diplomatice, rupte de Tbilisi după intervenția trupelor rusești în conflictul izbucnit în Osetia de Sud în 2008.

Președintele Comisiei Electorale Centrale de la Kiev a declarat că legitimitatea Parlamentului din Ucraina ales duminică nu este periclitată de faptul că în unele circumscripții alegerile nu au avut loc. Andri Maghera a anunțat că prezența la urne a fost de peste 52%, chiar dacă alegerile nu s-au putut desfășura în mai multe circumscripții. Ele nu au avut loc în 15 raioane controlate de separatiștii pro-ruși din regiunile Donețk și Luhansk și în Crimeea anexată de Rusia. Primele rezultate, după verificarea unui sfert din protocoalele numărării voturilor, confirmă în linii mari estimările sondajelor de opinie la ieșirea de la urne. Potrivit acestora, pe primele locuri se află, la o diferență mică de voturi, blocul președintelui Petro Poroșenko și Frontul Popular al premierului Arseni Iațeniuk, fiecare formațiune obținând cel puțin 21 la sută din voturi. Cei doi au și început negocierile pentru o nouă majoritate parlamentară. Iațeniuk a spus că s-a înțeles cu Poroșenko duminică seara că majoritatea va fi formată „în cel mai scurt timp posibil” și se va baza pe Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.

Președintele ucrainean Petro Poroșenko a salutat victoria categorică a partidelor pro-europene la alegerile de duminică și a spus că negocierile de formare a majorității parlamentare în Ucraina vor începe în curând. „Rezultatele care acordă partidelor democrate și proeuropene o majoritate aproape constituțională, iar partidelor la guvernare peste 50% de voturi cred sunt primele din istoria Ucrainei”, a spus Poroșenko duminică seara, la aflarea rezultatelor sondajelor la ieșirea de la urne. Acestea sugerează că alianța lui Poroșenko a ieșit pe primul loc cu peste 23%, urmată de Frontul Popular al premierului Arseni Iațeniuk cu peste 21% și partidul Samopomici de la Lviv cu peste 13%. Președintele ucrainean a mai spus că partidul său vede în partidul primului ministru principalul partener de negocieri pentru formarea coaliției de guvernare și că rezultatele acestor partide arată că populația sprijină „metodele politice” pentru oprirea luptelor în estul Ucrainei. Prezența la urne a fost de 51%, iar primele rezultate oficiale sunt așteptate astăzi.

Tunisienii se află în așteptarea rezultatelor primelor alegeri parlamentare pentru un termen deplin de cinci ani de la revolta din 2011, care a declanșat Primăvara Arabă în Africa de Nord și Orientul Mijlociu. Bătălia principală la alegerile de la 26 octombrie s-a dat între partidul laic Chemarea Tunisiei și Partidul Islamist Ennahda. Comisia Electorală a spus că la alegeri au luat parte 60% din cele 5,2 milioane de alegători. Rezultatele oficiale sunt așteptate la 29 octombrie. La alegerile din 2011, Ennahda a câștigat aproape jumătate din cele 217 locuri ale Parlamentului, formând guvernul temporar pentru adoptarea noii Constituții. Președintele american, Barack Obama a numit alegerile de duminică o „etapă importantă” pentru Tunisia, care l-a răsturnat în 2011 pe liderul autoritar Zine el-Abidine Ben Ali după 23 de ani de aflare la putere.

Dilma Rousseff a fost realeasă președintă a Braziliei, dar a obținut o victorie la limită cu cea mai mică marjă din istoria alegerilor pentru acest post din ultimii 30 de ani. Președinta de stânga a obținut duminică 51,5% din voturi în țara cu 203 milioane de oameni, învingându-și concurentul de centru-dreapta, Aecio Neves, care a obținut 48.5%. În vârstă de 66 de ani, Rousseff, a îndemnat brazilienii să se unească după alegerile dificile despre care mulți spun că au divizat țara. Președinta și Partidul ei Muncitoresc au extins programele sociale, care au ajutat milioane de brazilieni săraci. Neves, economist de formație, a pledat în campanie pentru politici orientate către piață, care să mărească economia Braziliei, a cincea din lume.

Peste zece mii de oameni au protestat duminică la Budapesta față de propunerea introducerii unei taxe pentru transferul de date pe internet. Protestatarii au spus că o asemenea taxă va afecta libertățile și drepturile fundamentale ale utilizatorilor. Demonstrația a fost organizată în fața Ministerului Economiei de un grup pe Facebook care are mai mult de 210 mii de membri. Guvernul premierului Victor Orban a anunțat la 21 octombrie planurile să introducă taxa de 150 de forinți sau aproximativ 60 de eurocenți per gigabyte. Într-un comunicat al protestatarilor se spune că taxa va adânci diviziunea digitală și va lăsa în urmă păturile cele mai sărace. Partidul de guvernare Fidesz a spus ulterior că va stabili un plafon maxim al taxei pentru persoanele fizice.

La o conferință de presă la Kiev au fost anunțate primele rezultate ale alegerilor parlamentare din Ucraina, potrivit estimărilor exit-poll-urilor. Irina Bekeșina, directoarea Fundației pentru Inițiative Democratice, citată de agențiile internaționale de presă, a anunțat că pe primul loc s-ar situa Blocul condus de președintele Petro Poroșenko (23% din sufragii), urmat de Frontul Național al premierului Iațeniuk (21,3%), mișcarea Samopomich, condusă de primarul din Lviv (13,2%), Blocul de opoziție, principalul partid pro-rus (7,6%), Partidul Radical de orientare populistă al lui OIeh Lyashko (6,4%), Svoboda/Libertatea (6,3%), partidul Patria (5,6%).

Potrivit datelor Comisiei Centrale Electorale din Ucraina, citate de Kyiv Post, pînă la orele 16:00, se prezentaseră la vot peste 40% din alegătorii înscriși. Recordul la vot, peste 48% din alegători, s-a înregistrat în regiunea Ivano-Frankivsk. În centrele de vot din regiunile Donețk și Luhansk, aflate parțial sub controlul separatiștilor pro-ruși, prezența la vot a fost de aproape 25%.

Președintele ucrainean Petro Poroșenko spune că a votat astăzi la alegerile parlamentare din țara sa „pentru viitor, direcția europeană de dezvoltare a Ucrainei și reînoirea guvernului”. În dimineața zilei, Poroșenko s-a aflat în estul țării pentru a urmări cum decurg alegerile în regiunea Donbass ocupată parțial de separatiștii pro-ruși, care luptă de luni de zile contra forțelor guvernamentale. „Cred că vom avea un Parlament absolut nou, adecvat pentru o țară nouă și un popor nou după o revoluție a demnității în țara mea. Vedeți că aici, în zona operațiunii antiteroriste avem mulți oameni care ard de dorință să voteze pentru o țară nouă, reforme, anticorupție și pace”, a declarat Poroșenko agenției Reuters în orașul Kramatorsk, la nord de Donețk.
Separatiștii pro-ruși au interzi alegerile de astăzi în 15 circumscripții aflate sub controlul lor. În total, alegerile nu au loc în 27 de circumscripții, inclusiv 12 din Crimeea anexată de Rusia în luna martie. De aceea, 27 din cele 450 de locuri ale Parlamentului de la Kiev vor rămâne deocamdată neocupate.

Alegerile parlamentare ucrainene sunt monitorizate de aproximativ două mii de observatori acreditați, inclusiv 800 sub egida OSCE. Comunitatea ucrainenilor din Republica Moldova a trimis mai mulți observatori în câteva regiuni din sudul Basarabiei. Dmitri Lecarțev, președintele Asociației Tineretului Ucrainean din Moldova, ne-a spus prin telefon din orașul Ismail că prezența la urne era la ora 14:00 modestă. „Oamenii merg la alegeri, dar nu se poate spune că este multă lume. S-a estimat că până la ora 2, la Ismail au votat în jur de 30% din alegători. Am monitorizat aici și alegerile prezidențiale din luna mai și atunci prezența până la ora 2 a fost mai mare.
Pe teritoriul Republicii Moldova, cetățenii ucraineni pot vota astăzi la două secții de vot, la ambasada ucraineană de la Chișinău și la consulatul ucrainean de la Bălți.

Ucrainenii participă astăzi la alegerile parlamentare de la care se așteaptă că vor plasa țara pe o cale pro-occidentală fermă. Într-un discurs cu o zi înaintea alegerilor, președintele Petro Poroșenko a spus că sunt un eveniment „istoric”, care va încheia „transferul puterii” început cu înlăturarea președintelui pro-rus Viktor Ianukovici, în februarie, în urma amplelor proteste ale opoziției. Poroșenko a îndemnat alegătorii să voteze pentru un parlament care să fie „reformator, nu corupt, pro-ucrainean și pro-european, nu pro-sovietic”. Președintele a cărui partid conduce detașat în sondajele de opinie a călătorit astăzi în regiunea Donbass, unde separatiștii pro-ruși luptă contra forțelor guvernamentale. Dintre cei aproximativ 36,5 milioane de alegători ucraineni, mai mult de patru milioane se află în regiunile estice Donețk și Luhansk controlate parțial de rebelii pro-ruși, care au interzis acolo alegerile de astăzi. Autoritățile de la Kiev au decis că 27 din cele 450 de locuri ale Parlamentului vor rămâne neocupate, până când alegerile vor putea avea loc și în raioanele controlate de separatiști.

Cetățenii ucrainenii aflați în Republica Moldova pot vota astăzi la două secții de vot, în cadrul alegerilor parlamentare din Ucraina. O secția a fost deschisă la ambasada ucraineană de la Chișinău și una la consulatul ucrainean de la Bălți. Ambasadorul ucrainean, Serghei Pirojkov a spus că se va considera un rezultat bun „dacă vor participa la alegeri în Republica Moldova mai mult de o mie de cetăţeni ai Ucrainei”. Numărul cetățenilor ucraineni din Republica Moldova este estimat la 70 de mii, majoritatea locuind în regiunea transnistreană unde Ucraina nu mai deschide secții de vot din 2004.

Ultima unitate de pușcași marini americani și ultimele forțe combatante britanice din Afganistan și-au încheiat oficial astăzi operațiunile, predând forțelor afgane bazele lor din sudul țării. Camp Leatherneck din provincia strategică Helmand este cea mai mare bază americană transferată sub control afgan. Britanicii au predat baza adiacentă, Camp Bastion. Transferul are loc înainte de încheierea misiunii combatante a coaliției conduse de Statele Unite, pe 31 decembrie. Un acord bilateral între Statele Unite și Afganistan permite staționarea unor efective americane de până la 10 mii de oameni pe teritoriul afgan și după 2014.