Parcursul european este alegerea suverană a Republicii Moldova și Uniunea Europeană nu-i va putea refuza o perspectivă de aderare, în cazul în care Chișinăul va continua modernizarea țării, reformarea justiției și combaterea corupției. Pentru a atinge aceste obiective, este fundamental ca și după alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 Republica Moldova să rămână pe un traseu european. Declarațiile au fost făcute de fostul președinte al Parlamentului European, Dr. Hans-Gert Pöttering, în cadrul celei de a treia ediții a Forumului Konrad Adenauer de Politică Europeană, care a avut loc astăzi la Chișinău.

Genericul Forumului a fost „Viitorul Republicii Moldova în Uniunea Europeană“. Invitații Forumului au fost Prim-ministrul Republicii Moldova Iurie Leancă și Ex-Președintele Parlamentului European Dr. Hans-Gert Pöttering, actualul președinte al Fundației Konrad Adenauer. Asistența a fost salutată de Sven-Joachim Irmer, directorul Reprezentanței Konrad Adenauer în România și Republica Moldova.

Primul ministru Iurie Leancă a salutat, în cadrul dezbaterilor, ratificarea recentă de către Parlamentul European a Acordului de Asociere cu Republica Moldova, apreciind-o drept semnal clar de susținere în implementarea standardelor europene.

Primul ministru a atras de asemenea atenția asupra faptului că în cadrul dezbaterilor din Parlamentul European s-a menționat despre aceea că Acordul de Asociere nu este ultimul pas în relația UE cu Republica Moldova. „Acordul vorbește acum despre integrarea economică și asocierea politică, iar Chișinăul își dorește ca asocierea să devină integrare politică, în așa fel încât procesul să devină unul ireversibil. Și acest lucru este posibil, dacă la alegerile din 30 noiembrie cetățenii moldoveni vor vota pentru continuarea acestui curs”, a spus Iurie Leancă , potrivit comunicatului Fundaţiei Konrad Adenauer.

Discuţiile Forumului au fost moderate de Vasile Botnaru, şeful biroului Europei Libere de la Chişinău.

Secretarul general NATO Jens Stoltennsberg a declarat că Alinaţa nu şi-a schimbat poziţia exprimată la summitul din 2008 de la Bucureşti şi anume de a primi Georgia când ţara va fi pregătită pentru aderare.

După o discuţie la Bruxelles cu premierul georgian Irakli Garibaşvili, Stoltenberg a precizat că a primit asigurări că guvernul georgian, la rândul său, nu-şi va schimba orientarea euro-atlantică.

La începutul lunii, ministrul apărării a fost demisi iar miniştrii de externe şi pentru probleme europene au demisionat ulterior, în semn de solidaritate. Erau trei din cei mai pro-occidentali membri ai actualului guvern georgian.

Comisia Electorală Centrală a decis astăzi că cetățenii care se vor afla peste hotare la scrutinul parlamentar vor trebui să semnze întâi o declarație pe propria răspundere. Motivul este evitarea fraudei sau cum se arată în comunicatul CEC "pentru abţinerea de la vot multiplu".

După semnarea declaraţiei pe proprie răspundere, funcționarii din cadrul biroului electoral le vor oferi un buletin de vot pentru a merge în cabină și pentru a aplica ștampila în dreptul concurentului ales. În cazul în care o persoană nu va dori să semneze declarația pe proprie răspundere nu va primi buletin de vot.

Autoritățile au decis anterior că peste hotare vor fi deschise 95 de secții de vot.

După numărarea a 99,07% din voturile exprimate în al doilea tur de scrutin al algerilor prezidenţiale din România, Biroul Electoral Central a informat că scrutinul a fost câştigat de Klaus Iohannis cu 54,50% din voturi, faţă de 45,49% pentru premierul social-democrat Victor Ponta. Participarea la vot a fost de 64,10%.

Pe judeţe, votul s-a împărţit compact: Johannis a cîştigat în Dobrogea şi în toată Transilvania, mai puţin judeţul Hunedoara. Ponta a ieşit câştigător în sudul şi estul României, cu excepţia judeţului Iaşi, arată datele BEC.

Într-un interviu cu Europa Libera, parlamentarul german Bernd Fabritius (CSU) a criticat din nou modul în care au fost organizate alegerile prezidenţiale din România, apreciind că „…societatea românească, în mod special în ultimele săptămâni prin modul de organizare a acestor alegeri, a fost confruntată cu un atac destul de serios la principiile democratice”.

Fabritius, care este membru al Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag si membru al Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, a declarat că a cerut deja Consiliului Europei să analizeze modul cum s-a votat şi în România, mai ales votul pe liste suplimentare.

Fabritius va fi unul dintre membrii delegației de observatori APCE la alegerile organizate în R. Moldova pe 30 noiembrie.

Ministrul de externe al Croaţiei, Vesna Pusnic a declarat că guvernul său a observat cu „îngrijorare” poziţia Rusiei faţă de Bosnia şi dorinţa acestei ţări de integrare euro-atlantică.

Recent la Naţiunile Unite, Rusia a cerut ca dintr-o rezoluţie privind Bosnia să se scoată referirea la „perspectivele euro-atlantice” ale ţării. După care s-a abţinut de la vot dar nu s-a opus prin veto.

Este fără precendent, a declarat astăzi Pusnic, ca Rusia să aibe obiecţii faţă de ambiţiile de integrare euro-atlantică ale unei ţări cu care nu se învecinează. Ea a precizat că nu toate ţările post iugoslave vor să fie admise în NATO dar toate vor să se integreze în Uniunea Europeană.

Rusia a confirmat expulzarea unui diplomat german şi a mai mulţi diplomaţi polonnezi ca retaliere la măsuri similare luate în cele două ţări împotriva unor diplomaţi ruşi. Relaţiile dintre Moscova şi Bruxellles sunt tensionate din cauza crizei din estul Ucrainei şi a anexării abuzive a peninsulei Crimea.

Reuniţi la Bruxelles, miniştrii de externe din Uniunea Europeană au decis să impună noi sancţiuni legate de criza din estul Ucrainei dar de această dată în centrul atenţiei sunt liderii separatişti din estul-Ucrainei. Scopul acestor sancţiuni ar fi de a exprimat clar faptul că Uniunea Europeană nu recunoaşte şi acceptă alegerile organizate în regiunile separatiste Luhansk şi Doneţk, pe 2 noiembrie, după alegerile generale din restul Ucrainei.

Este vorba de punerea unor noi nume pe lista persoanelor care nu vor mai putea călători în UE şi ale căror bunuri vor fi îngheţate.

Preşedintele R.Moldova, Nicolae Timofti, l-a felicitat pe Klaus Iohannis, preşedintele ales al României cu ocazia victoriei în alegerile de duminică. Într-o convorbire telefonică,Timofti şi-a exprimat speranţa că relaţiile bilaterale vor continua „să se dezvolte cu aceeaşi intensitate în beneficiul cetăţenilor ambelor ţări”. Președintele l-a invitat pe Johannis să facă o vizită în Republica Moldova, invitaţie accceptată de preşedintele ales al României.

Un număr de 378.811 români din diaspora au votat la al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, faţă de peste 160.000 la primul tur, din 2 noiembrie, cei mai mulţi votanţi fiind în Italia, Spania, Republica Moldova, Marea Britanie, SUA, Germania şi Franţa, a anunţat, luni, Biroul Electoral Central de la Bucureşti, citat de agenţia Mediafax. În Republica Moldova au voatat 35.630, mai arată datele BEC. La primul tur al alegerilor prezidenţiale au 161.054 de români din străinătate, şi atunci, prezenţa cea mai mare fiind în Italia, Spania şi Republica Moldova.

Într-un interviu cu Ziarul de Gardă, premierul Iurie Leancă a explicat pentru prima dată, după victoria lui Klaus Iohannis în alegerile prezidenţiale din România, de ce l-a susţinut pe contracandidatul acestuia, premierul social-democrat Victor Ponta, şi anume din „pragmatism”-ul impus de funcţia sa de prim ministru. „Eu, bineînțeles, sunt membru responsabil al partidului, dar, ca prim-ministru, am avut obiectivul să mă axez și pe interesele naționale ale R.Moldova”, a declarat între altele Leancă în interviul din Ziarul de Gardă.

PLDM şi Vlad Filat, preşedintele partidului în care Iurie Leancă deţine funcţia de prim- vicepreşedinte, l-au susţinut deschis pe Klaus Iohannis, candidatul Alianţei Creştin Liberale din România, pe motivul afiliării celor două formaţiuni în cadrul Partidului Popular European.

Republica Moldova intenţionează să depună cererea de aderare la Uniunea Europeană în anul 2015, a declarat presedintele Moldovei, Nicolae Timofti, în cadrul unei conferinţe de presă susţinută astăzi la Chişinău, alături de președintele Republicii Austria, Heinz Fischer. La rîndul său, președintele Austriei a declarat că ţara sa susţine parcursul european al Republicii Moldova. „Primul pas a fost semnarea Acordului de Asociere, al doilea pas este obţinerea statutului de stat candidat şi al treilea va fi calitatea de membru deplin al UE”, a declarat Heinz Fischer, citat de Moldpres.

Uniunea Europeană continuă să susţină reforma sectorului justiţiei în Republica Moldova prin trei proiecte noi, lansate astăzi. Ele sunt menite să sporească independenţa şi eficienţa instituţiilor judiciare, de urmărire penală şi de investigare prejudiciară, şi să ofere asistenţă pentru coordonarea eforturilor de reformare a diverselor instituţii. Premierul Iurie Leancă, care a fost prezent la lansarea acestor proiecte, a spus că a convenit cu Johannes Hahn, comisarul european pentru politică de vecinătate şi negocieri pentru extindere, crearea unui grup de experţi care să stabilească potenţialele sarcini ale unei misiuni EUJUST, în cadrul căreia specialişti europeni să asiste funcţionarii din sectorul justiţiei din Moldova timp de 2-3 ani. Toate cele trei proiecte au o perioadă de implementare până în 2017. UE mai oferă sprijin bugetar direct pentru punerea în aplicare a acţiunilor şi reformelor prevăzute în Strategia de Reformă a Sectorului Justiţiei 2011-2016, care se ridică la 60 de milioane de euro.

Liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova, Vlad Filat, a salutat victoria neaşteptata in alegeri a lui Klaus Iohannis, candidatul Alianţei Crestin Liberale din România, membra ca si PLDM a Partidului Popular European. Vlad Filat, care l-a susţinut in campania electorală pe Klaus Iohannis - spre deosebire de premierul Iurie Leancă, susținător al liderului social-democratilor români Victor Ponta, care a pierdut alegerile - i-a îndemnat pe toți cetățenii R. Moldova să meargă la vot pe 30 noiembrie.

Klaus Iohannis ar fi câștigat votul românilor din Republica Moldova, potrivit presei de la Chișinău. Klaus Iohannis ar fi acumulat 78,59% din voturi, în timp ce Victor Ponta ar fi obținut 21,4% din voturi. Cetățenii români din Republica Moldova s-au prezentat în număr mare la vot la turul doi al alegerilor prezidențiale din România. Aproximativ 36 de mii de români din Republica Moldova și-au exercitat, ieri, dreptul la vot.

Președintele ales al României, Klaus Iohannis, susține că foarte curând va ajunge la Chișinău, deoarece în campania electorală nu a venit din motive „logistice”. „Peste câteva săptămâni, va fi una din primele vizite pe care le voi face ca președinte”, a spus el într-o emisiune la televiziunea Digi24. În ceea ce privește o posibilă unire a Moldovei cu România, acesta este „un proiect pe termen lung”, care s-ar putea realiza doar după aderarea R. Moldova la UE și doar dacă cetățenii moldoveni doresc acest lucru, a mai spus presedintele ales al României.

In primul sau discurs public dupa anunțarea rezultatelor de catre Biroul Electoral Central din Romania a peste 99% din voturi, care il arata castigator al alegerilor prezidenţiale cu 54,5% din voturi, Klaus Iohannis a multumit celor șase milioane de români care l-au votat si celor din diaspora care au stat ore intregi la cozi interminabile pentru a-şi exercita dreptul la vot. Iohannis l-a rugat pe presedintele in funcţie Traian Băsescu să recheme diplomații care nu au gestionat corespunzator situația de la secțiile de votare din străinătate. „Consulii și ambasadorii de acolo, unde românii au fost umiliti, trebuie retrași”, a spus Iohannis, promiţind ca va fi un preşedinte care ii va reprezenta pe cetăţenii care au facut posibila victoria sa.

Președintele Partidului Democrat din Moldova (PDM), Marian Lupu, a avut câteva întâlniri cu mai mulți membri ai diasporei moldovenești din Italia, transmite site-ul Oficial.md. „Ne dorim, în primul rând, stabilitate în țară, ca să-i știm în siguranță pe cei pe care i-am lăsat acasă - familiile noastre, copii”, a fost mesajul celor din Verona către Partidul Democrat. Moldovenii din Italia reprezintă cea mai numeroasă comunitate moldovenească din Europa. Desi a apreciat „curajul” moldovenilor care au plecat sa munceasca in alte tari, liderul Partidul Democrat i-a incurajat sa se intoarca in Moldova. „Moldova nu poate fi întreagă fără cetățenii săi”, a declarat liderul PDM.

Alegerile prezidenţiale din România au fost câştigate de candidatul Alianţei Creştin Liberale, Klaus Iohannis, cu 54,81% din voturi. Premierul social-democrat Victor Ponta a obţinut 45,18% din sufragii, a anunțat Biroul Electoral Central, după numărarea voturilor din 76,53% din secțiile de vot. Rezultatele nu includ încă votul din diaspora românească.

Preşedintele Ucrainei Petro Poroşenko a declarat că este pregătit şi pentru „un război total”, într-un comentariu la faptul că în estul Ucrainei, la Doneţk, continuă luptele între armată şi separatiştii pro-ruşi. Într-un interviu cu publicaţia germană „Bild”, Poroşenko a mai declarat că nu se „teme de o confruntare cu trupele ruseşti”.T otodată el a acuzat Moscova că încalcă toate acordurile.

Pe 5 septembrie, la Minsk a fost semnat un acord de încetare a focului, la care este şi Rusia parte. Din aprilie, peste patru mii de persoane au murit în luptele din estul Ucrainei.

Participarea la vot a fost foarte mare în toată diaspora: peste 360 de mii de persoane au votat, potrivit ultimelor date parţiale ale Biroului Electoral Central.

Şi în Republica Moldova s-a înregistrat o participare record. 35.630 de persoane cu cetățenia română din R. Moldova au votat, cu peste 13 mii mai mult decât au participat la primul tur al alegerilor prezidenţiale româneşti. Datele au fost publicate de Biroul Electoral Central de la Bucureşti, după închiderea urnelor, duminică la ora 21.

Alegerile prezidenţiale din România au fost câştigate de candidatul Alianţei Creştin Liberale, Klaus Iohannis, cu 55,79% din voturi. Premierul social-democrat Victor Ponta a obţinut are 44,20% din sufragii, a anunțat Biroul Electoral Central care a prezentat primele rezultate parţiale ale votului de duminică 16 noiembrie.

Premierul Ponta şi-a recunoscut deja înfringerea dar a declarat seară , într-o intervenţie teleevizată , că nu va demisiona de la conducerea guvernului, cât timp colegii nu îi cer acest lucru

Faptul că noul preşedinte al României Klaus Iohannis aparţine minorităţii germane a fost reamintit des în timpul actualei campanii şi nu a rămas neobservat nici duminică, când se vota în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale.

Prefericitul Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a declarat între altele în predica sa duminicală că „…În istoria poporului român, ca răspuns la rugăciunile sale pentru a dobândi libertatea şi unitatea naţională, adesea Dumnezeu a lucrat chiar şi prin oameni străini de neamul nostru”. Potrivit agenţie de ştiri a Patriarhiei, basilica.ro, Patriarhul Daniel a mai reamintit că „… România Mare s-a realizat mai ales şi prin conducători ai României ca regele Ferdinand şi regina Maria, care nu aveau deloc sânge românesc în venele lor”.

Potivit agențiilor de presă române, președintele executiv al PSD, Liviu Dragnea, a declarat în cursul nopții că numărătoarea paralelă a partidului arată, după centralizarea voturilor din 95% din sectii, ca Victor Ponta a obtinut 47%, iar Klaus Iohannis 53% din voturi la alegerile prezidentiale.

Premierul României și liderul PSD la funcția de președinte al României a declarat presei că l-a sunat pe rivalul său Klaus Iohannis candidatul Alianței Creștin Liberale și l-a felicitat pentru victoria sa în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale.

Reamintim că la ora 21, principalele televizuni de știri din România au dat publicități exit polluri care sugerau Victor Ponta și Klaus Iohannis se aflau la un scor aproape egal, cu o ușoară superioritate a lui Klaus Iohannis.

Romania TV, CURS-Avangarde: Victor Ponta - 50,0%, Klaus Iohannis - 49,1%

Digi 24, IRES: Klaus Iohannis - 50,9%, Victor Ponta - 49,1%

Antena 3, Sociopol: Victor Ponta - 50,9%, Klaus Iohannis - 49,1%

TVR, CURS-Avangarde: Victor Ponta - 51,5%%, Klaus Iohannis - 48,5%

Realitatea TV: Victor Ponta - 50%%, Klaus Iohannis - 50%%

După anunțarea acestor sondaje, Klaus Iohannis a declarat: „Mai am emoții și voi avea până când Curtea Constituțională va da rezultatele. Alegerile se încheie după ce Curtea le validează”