Curtea Supremă de Justiţie a menţinut veridictul de joi al Curţii de Apel prin care Partidul Patria e scos din cursa electorală sub acuzaţia că ar fi finanţat din străinătate şi că ar folosit circa 8 milioane de lei din acesti bani pentru actuala campanie electorală. Informatia a fost confirmata pentru ProTv de către ministrul Justitiei, Oleg Efrim. Sedinta de la CSJ a durat aproape 3 ore, dosarul fiind examinat de presedintele CSJ, Mihai Poalelungi si completul sau compus din 5 magistrati, mai informează ProTv . In urma deliberarilor, judecatorii au respins recursul depus de avocatii lui Renato Usatîi, care conducea lista electorală a partidului si a mentinut decizia luata acum două zile de Curtea de Apel. Într-o conferinţă de presă ţinută de la Moscova, liderul Partidului Patria Renato Usatîi şi-a chemat sustinatorii să voteze totuși pentru Patria pentru a identifica, prin buletine nevalabile, ce potential are formațiunea (estimînd că ar fi de 15 la sută). Usatîi i-a îndemnat totodată pe cetățenii moldoveni să nu voteze partidele aflate acum la putere și nici PCRM, spunînd că vor face coaliție postelectorală. Usatîi crede de asemenea că orice coaliţie va fi creată după alegerile generale ea nu va dura mai mult decât până la vară, în iunie, până la alegerile locale care, spune Usatîi, vor fi și alegeri parlamentare anticipate.

Camera inferioară a parlamentului francez a dezbătut vineri un proiect de lege privind recunoaşterea statului palestinian, un gest de frustrare provocat de lentoarea cu care înaintează negocierile de pace israelo-palestiniene. Votul asupra acestei propuneri simbolice va avea loc în 2 decembrie. Parlamentele din Marea Britanie, Irlanda şi Spania au adoptat deja rezoluţii similare. Guvernul suedez a mers un pas mai departe şi a recunoscut statul Palestinian.

Ministrul rus al energiei Alexander Novak a declarat că proiectul de buget pe anul 2015 va trebui ajustat din cauza căderii preţului la petrol. Proiectul de buget pleca de la un preţ de 100 de dolari barilul, acum acesta este în medie pentru 2014 de 98 sau 99 de dolari. Igor Secin pe de altă parte, liderul celui mai mare concern petrolier Rosneft a declarat că scăderea preţului la petrol nu-i afectează compania şi că Rosneft ar putea face face mul timp şi unui preţ de numai 60 de dolari pentru un baril. În acest moment, preţul barilului a căzut la circa 70 de dolari după ce cu două zile în urmă ţările OPEC au anunţat că nu reduc producţia şi că vor mai discuta problema la reuniunea lor din vară.

Uniunea Europeană a impus sancţiuni împotriva liderilor separatişti care au organizat alegerile nerecunoscute din regiunile Doneţk şi Luhansk, după alegerile generale din întreaga Ucraină.

UE a publicat o listă cu 13 nume de lideri şi cinci organizaţii politice, care se adaugă la lista deja existetă ce cuprinde 119 persoane şi 23 de organizaţiii.

Decizia de a extinde sancţiunile a fost luat de ambasadorii la UE îne 27 noiembrie.

Comisia Electorală Centrală a anunţat că alegerile generale de duminică vor fi urmărite de aproximativ 4.000 de observatori naționali și internaționali.

CEC precizează că observatorii naţionali vin din partea a 23 de organizații. 229 de observatori, din partea a șase concurenți electorali vor monitoriza alegerile în străinătate.

Un tribunal din Egipt a respins redeschiderea procesul împotriva fostului președinte Hosni Mubarak acuzat de complicitate în uciderea demonstranților care au manifestat împotriva regimului său în 2011. Mubarak a fost condamnat in 2012 la închisoare pe viață, verdict anulat ulterior de Curtea de Apel, din cauza unor probleme formale. Tot astăzi, tribunalul a închis şi dosarul de corupţie în care Mubarak era acuzat alături de fii săi Alaa şi Gamal. Mubarak este în arest într-un spital militar unde ispășește o pedeapsă de trei ani într-un proces de corupție.

Alegerile de duminică vor fi urmărite și de observatori ai Adunării Interparlamentare CSI. Aceștia se întâlnesc astăzi la Chișinău cu preşedintele Comisiei Electorale Centrale Iurie Ciocan , cu preşedintele Delegaţiei Parlamentului Republicii Moldova la Adunarea Interparlamentară CSI, Chiril Lucinschi și cu liderul Democrat Marian Lupu, informează agenția IPN.

Papa Francis a început vineri o vizită în Turcia. La Ankara, suveranul pontif a pledat pentru intensificarea dialogului între religii pentru combaterea mai eficientăa terorismului și fundamentalismului. Astăzi, sâmbătă, Papa Francisc se află la Istanbul.

Ministrul sirian de externe Walid al-Moallem a afirmat că raidurile internaționale conduse de Statele Unite nu au slăbit gruparea Statul Islamic. În opinia sa, Turcia trebuie convinsă să închidă granița și să nu mai permită intrarea în Siria de luptători străini și arme. Gruparea extremistă Statul Islamic controlează regiuni întinse din Siria și Irak.

Aproape 420 de observatori internaționali din 43 de țări vor urmări alegerile generale din Republica Moldova, anunță Secretariatul Internațional al OSCE. Misiunea este formată din observatori OSCE, reprezentanți ai Adunării Parlamentare OSCE, ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și ai Parlamentului European. Luni, misiunea internațională de observatori va ține o conferință de presă, la care va prezenta primele observații legate de desfășurarea scrutinului parlamentar din 30 noiembrie.

Astăzi, sâmbătă și în duminica alegerilor generale, este interzisă orice formă de campanie electorală, a reamintit CEC într-un comunicat. Comisia Electorală Centrală a invitat insă astăzi toți liderii partidelor politice înregistrate în cursa electorală şi candidaţii independenţi la o analiză a activității CEC în organizarea alegerilor parlamentare.

Curtea Supremă de Justiție urmează să decidă dacă Partidul Patria rămâne în afara cursei electorale. Această formațiune politică e acuzată că a primit finanțare din străinătate și că a cheltuit în campanie banii nedeclarați. La sesizarea Inspectoratului General de Poliție Comisia Electorală Centrală cerut miercuri scoaterea partidului din cursa electorală, cerere aprobată joi de Curtea de Apel. Între timp se relatează că Renato Usatîi, care conduce lista electorală a partidului, ar fi plecat din R. Moldova. Partidul Patria era cotat cu circa 8 la sută din prefereințele alegătorilor în ultimul Barometru al Opinie Publice iar Renato Usatîi avea o cota de încredere de circa 30 la sută în același BOP de la începutul lunii noiembrie.

Aproape 420 de observatori internaționali din 43 de țări vor urmări alegerile generale din Republica Moldova, anunță Secretariatul Internațional al OSCE.

Misiunea este formată din observatori OSCE, reprezentanți ai Adunării Parlamentare OSCE, ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și ai Parlamentului European.

Luni, misiunea internațională va ține o conferință de presă, la care va prezenta primele observații legate de desfășurarea alegerilor din 30 noiembrie.

Premierul Marii Britanii David Cameron a promis că Londra va reduce drastic beneficiile sociale pentru migranții din Uniunea Europeană și i-a avertizat pe liderii europeni că încercarea de a bloca aceste reduceri va pune în dubiu prezența Marii Britanii în blocul pan-european. Într-un discurs pronunțat vineri 28 noiembrie, Cameron a spus că migranții din Uniunea Europeană vor trebui să muncească și să plătească taxe în Marea Britanie cel puțin patru ani înainte de a putea primi beneficii sociale. Premierul britanic a mai spus că această nouă prevedere legală este o cerință absolută. Asupra lui Cameron s-au făcut presiuni pentru a lua măsuri mai spre în privința forței de muncă mingrante înainte de alegerile naționale care vor avea loc peste șase luni. Mulți din parlamentarii conservatori sînt îngrijorați că popularitatea crescîndă a Partidului Independență, opus Uniunii Europene, care a cîștigat un al doilea loc în parlamentul de la Londra, ar putea fi o amenințare la adresa realegerii lor în Parlament.

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol - OPEC a decis să nu reducă producția de petrol, în ciuda unei cantități în exces de petrol pe piețele internaționale. După reuniunea care a avut loc joi la Viena, prețul țițeiului Brent a coborît la un nou record de 72,25 dolari un baril, urcînd apoi la 73,58. Prețul țițeiului american a scăzut cu 4,64 de dolari la 69,05 dolari. Următoarea reuniune OPEC va avea loc în iunie 2015. Ministrul rus al energiei Alexander Novak a afirmat că noua cădere a prețului la petrol pe piețele internaționale va obliga Rusia să-și ajusteze bugetul pe 2015, pentru că acest buget fusese calculat la un preț de 100 de dolari barilul.

În cadrul unei întrevederi la Chișinău cu omologul său din România Klaus Iohannis, președintele R. Moldova, Nicolae Timofti a salutat decizia șefului ales al statului român de a vizita R.Moldova, ca primă destinație peste hotarele României după ce a cîștigat scrutinul prezidențial din 16 noiembrie. Timofti a spus că această vizită este un semnal puternic de susținere din partea României a proiectului european al R. Moldova. La rîndul său, Klaus Iohannis a afirmat că se află la Chișinău pentru că îi pasă de R. Moldova, și a adăugat că alegerile din 30 noiembrie sînt decisive pentru consolidarea parcursului european al acestei țări. „Exprim solidaritate pentru forțele politice care vor menține Republica Moldova cu fața spre Europa”, a mai spus la Chișinău președintele ales al României Klaus Iohannis.

Misiunea OSCE din Moldova a găzduit ultima reuniune din acest an a Clubului pentru Drepturile Omului alcătuit din avocați de pe ambele maluri ale Nistrului. Avocații s-au întîlnit în total de șase ori - de trei ori la Chișinău și de trei ori la Tiraspol. La întîlnirea de vineri, cam 50 de avocați de pe ambele maluri ale Nistrului au discutat chestiuni legate de documentele civile ale populației și de mecanismele de rezolvare ale problemelor legate de acest subiect pe ambele maluri. S-a mai discutat și cum pot comunitățile de avocați de pe ambele maluri să coopereze în a da asistență legală și de a spori atenția opiniei pubvlice. Între subiectele discutate în celelalte cinci întîlniri din acest an au fost și drepturile femeilor și egalitatea de gen, cooperarea între avocați și jurnaliști în apărarea și promovarea drepturilor omului, eforturile de combatere a torturii și apărarea copiilor pe ambele maluri ale Nistrului.

Cinci posturi de televiziune moldovenești au scăpat nepenalizate, deși au încălcat regulamentul de reflectare a campaniei electorale pentru alegerile din 30 noiembrie, pentru că membrii Consiliului Coordonator al Audiovizualului nu s-au putut înţelege asupra tipului de sancţiune care să fie aplicat. Potrivit agenției IPN, este vorba de Publika TV, Canal 3, Canal 2, Jurnal TV şi Accent TV. Au fost două propuneri de sancționare, dar nici una nu a acumulat numărul suficient de voturi în CCA pentru a fi aprobată.

În estul Ucrainei continuă confruntările violente, în ciuda acordului de încetare a focului dintre forțele ucrainene și separatiștii pro-ruși. Se relatează că un băiat de 12 ani și o femeie de 55 de ani au fost uciși în orașul Donețk, care e ocupat în mare parte de separatiști. Administrația orășenească de la Donețk, care e aliniată Kievului, a anunțat că băiatul a fost ucis în stradă iar femeia în apartamentului ei într-o zonă bombardată puternic cu tiruri de artileroie în ultimele zile. Potrivit datelor de la ONU, 13 soldați ucraineni, rebeli și civili au fost uciși în medie pe zi din 5 septembrie, când Ucraina, Rusia și rebelii au semnat un armistițiu la Minsk. Mai mult de 4.300 de combatanți și civili au fost uciși după ce rebelii pro-rușiau ocupat regiunil estice ale Ucrainei în luna aprilie.

Uniunea Europeană a adăugat încă 13 separatiști ucraineni și cinci entități pe lista de sancțiuni. Decizia a fost luată la o reuniune în Bruxelles a celor 28 de ambasadori din țările membre. Reuter citează o sursă din Uniunea Europeană cu declarația că separatiștii au fost puși pe lista sancțiunilor din cauza implicării lor în subminarea integrității teritoriale a Ucrainei. Numele separatiștilor urmează să fie publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în 29 noiembrie. Din surse diplomatice s-a aflat că între entitățile supuse sancțunilor se află mai multi grupări politice decît companii comericale. Uniunea Europeană a impus interdicție de vize și a înghețat bunuri unui număr de 119 persoane și 23 de entități din Ucraina.

Într-un comentariu transmis presei, ambasada Rusiei la Chișinău afirmă că eliminarea din cursa electorală a Partidului Patria ar fi un gest contrar normelor și principiilor democratice pan-europeene și atrage atenția asupra Curții Constituționale, „cu mulți membri cetățeni ai altui stat”. Condamnînd excluderea Partidului Patria, în comentariul diplomatic rus se mai afirmă speranța că alegătorilor moldoveni li se va oferi ocazia „de a face o alegere independentă, deplin democratică și nesupusă presiunii selective”.

Aflat la Chișinău, în prima sa vizită de la câștigarea alegerilor prezidențiale din România, președintele ales Klaus Iohannis a reafirmat sprijinul României pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. „Îmi doresc ca aderarea Republicii Moldova la UE să se întâmple în perioada mandatului meu”, a declarat Iohannis la conferința de presă cu liderul PLDM Vlad Filat, reluată de agențiile de presă.

„Vă promit că România va proteja integritatea teritorială și interesele economice ale Republicii Moldova”, a mai spus președintele ales al României, care, totodată, și-a exprimat sprijinul pentru partidele proeuropene în alegerile generale din 30 noiembrie.

PLDM l-a sprijinit în ambele tururi de scrutin pe Klaus Iohannis, candidat al Alianței Creștin-Liberale (care ulterior s-a regăsit în PNL) spre deosebire de prim vicepreședintele partidului, Iurie Leancă, aliat al contracandidatului lui Iohannis, premierul social-democrat român, Victor Ponta.

Un pluton de treizeci și unu de militari moldoveni, din Compania Gărzii de Onoare, vor participa luni 1 decembrie la parada militară de la București, care va marca ziua națională a României. Vor mai fi prezenți militari din Franța, Polonia, Turcia și SUA, a informat Ministerul moldovean al apărării, citat de agențiile de presa.

Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, premierul R.Moldova Iurie Leancă a deplîns faptul că în acest moment criza din estul Ucrainei a distrus arhitectura de securitate regională care era în construcţie şi în care Moldova îşi avea locul de ţară neutră. „Arhitectura de securitate care era în proces de edificare […] ar fi putut edifica un astfel de sistem [de securitate] în baza căruia principiul nostru de neutralitate să ne permită să asigurăm această securitate”. În absenţa unei „umbrele de securitate”, a mai spus Leancă în interviul pentru Europa Liberă, „va fi nevoie de un efort colectiv de a regândi acest concept de arhitectura a securitatii de la Vancouver până la Vladivostok , astfel încât să nu se mai repete acţiuni militare in spaţiul nostru în secolul 21”.

Tot joi, într-un interviu pentru Ria Novosti, Iurie Lencă a precizat că Republica Moldova nu va adera la NATO: „Mă pronunţ în mod clar pentru neutralitatea ţării. Nu vom adera la NATO şi vrem ca toţi partenerii noştri, atât din Vest, cât şi din Est, să ne respecte statutul neutru", a declarat Leancă, în interviul pentru RIA Novosti, reluat de agențiile de presă din Moldova.

Republica Moldova trebuie să urmeze calea europeană şi după alegerile parlamentare de duminică, pentru a păstra beneficiile cooperării economice şi politice cu blocul comunitar a declarat joi seara ambasadorul Republicii Moldova la București, Iurie Reniță, într-un interviu televizat. Totodată, Reniță a repetat poziția guvernului de la Chișinău și anume că Republica Moldova își dorește „…o relaţie excelentă cu Federaţia Rusă sub toate aspectele...”, relații distorsionate în utimul timp de embargourile impuse de Rusia, pe care Chișinăul le găsește „absolut nejustificate”.