Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a declarat că Rusia și-a adus trupe mai aproape de granița cu Ucraina și continuă să sprijine separatiștii din estul acestei țări, după alegerile controversate organizate de separatiști duminică și condamnate de Kiev și Occident. Stoltenberg a vorbit la Bruxelles la o conferință de presă comună cu șefa politicii externe și de securitate europene, Federica Mogherini. În același timp, la Kiev, președintele ucrainean, Petro Poroșenko a spus că a dat ordin să se creeze unități militare noi pentru a întări apărarea câtorva orașe din estul și sudul Ucrainei, în fața unor posibile atacuri ale separatiștilor, care și-au învestit în funcție liderii confirmați duminică. Vorbind în debutul unei ședințe a Consiliului Național de Securitate și Apărare, Poroșenko a spus că alegerile organizate de separatiști încalcă acordurile din 5 septembrie menite să pună capăt conflictului care a făcut peste 4 mii de victime. În consecință, Kievul poate anula legea prin care oferise autonomie limitată regiunilor Luhansk și Donețk aflat parțial sub controlul separatiștilor.

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko spune că a dat ordin să se creeze câteva unități militare noi pentru a întări apărarea în estul și sudul țării în fața unor posibile atacuri ale separatiștilor sprijiniți de Rusia. Vorbind în debutul unei ședințe a Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Poroșenko a spus că unitățile noi vor lua poziție pentru apărarea orașelor Mariupol, Berdiansk, Harkiv, nordului regiunii Luhansk și a regiunii Dnipropetrovsk. Președintele ucrainean discută cu șefii structurilor de securitate despre revizuirea acordurilor de pace cu separatiștii pro-ruși, acuzați că le-au încălcat prin organizarea pretinselor alegeri de duminică la Luhansk și Donețk. Poroșenko a spus că, în consecință, Kievul poate anula legea prin care oferise autonomie limitată celor două regiuni controlate de separatiștii pro-ruși.

Curtea de Apel Chișinău a suspendat, astăzi, decizia Ministerului Justiției de înregistrare a Partidului Comunist Reformator din Moldova. Decizia ministerului va rămâne suspendată până când instanţa se va pronunţa pe fondul cauzei. Înregistrarea comuniștilor reformatori a fost contestată de Partidul Comuniștilor din Republica Moldova al fostului președinte Vladimir Voronin. PCRM a spus că formațiunea nouă are aceleași denumire prescurtată și simboluri asemănătoare, acuzând puterea că s-ar afla în spatele ideii, prin care s-ar dori inducerea în eroare a electoratului. Partidul Comuniștilor a cerut Comisiei Electorale Centrale să-i excludă pe comuniștii reformatori din cursa pentru parlamentarele de la 30 noiembrie. Comisia nu a răspuns deocamdată cererii.

Aproximativ 20 de oameni mai rămâneau în această seară în incinta Primăriei Chișinăului, la finalul zilei a doua a unui protest în care cer drept de proprietate asupra locuințelor sociale pe care le-au primit ca refugiați din zona transnistreană. Reprezentanții refugiaților transnistreni au pătruns ieri la ședința primăriei, au întrerupt-o, l-au înjurat și stropit cu apă pe primarul Dorin Chirtoacă și n-au mai plecat de acolo. Primăria spune că ar încălca legea dacă le-ar permite protestatarilor să privatizeze apartamentele sociale. La solicitarea autorităților locale, Procuratura Generală a intentat un dosar penal în care cercetează ocuparea abuzivă a primăriei de către protestatari.

Preşedintele Parlamentului moldovean, Igor Corman a anunțat că va participa săptămâna viitoare la şedinţa plenară a Parlamentului European la care se va ratifica Acordul de Asociere al Uniunii Europene cu Republica Moldova. Ratificarea urmează să aibă loc în una din ședințele de pe 13 sau 13 noiembrie. Agenda vizitei lui Corman mai include întrevederi cu preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz şi cu liderii grupurilor politice. Republica Moldova a ratificat acordul vara trecută. El a intrat în vigoare în luna septembrie conform unei proceduri care nu necesita ratificarea prealabilă de către Parlamentul European sau țările membre. Șase țări europene au ratificat Acordul până în prezent: România, Bulgaria, Letonia, Estonia, Lituania şi Malta.

Comisia Europeană a coborât prognozele de creștere economică în zona euro pentru anul acesta și anul viitor. Potrivit prognozei revizuite, economia zonei euro se va extinde anul acesta cu doar 0,8%, față de 1,2% cât estimase anterior. Creșterea așteptată în anul viitor este estimată acum la numai 1.1% față de estimarea veche de 1.7%. Aceasta se va înregistra doar în 2016. Comisia Europeană spune că revizuirea prognozei se datorează mai ales problemelor economice din Franța și Italia. Se estimează că economia franceză va crește cu numai 0,3 la sută anul acesta, iar cea Italiană se va afla în recesiune pentru al treilea an la rând.

Consiliul pentru Prevenirea Discriminării şi Asigurarea Egalităţii a spus astăzi că va monitoriza mai strâns politicienii în campania electorală pentru a preveni declarațiile rasiste, xenofobe, homofobe și altele. Conducerea Consiliului care urmărește respectarea legislației antidiscriminare a reamintit astăzi la o conferință de presă un prim asemenea caz pre-electoral, al politicianului Renato Usatîi, somat să-și ceară scuze de la comunitatea romilor. Consiliul și Centrul Național al Romilor îl acuză pe Usatîi de rasism pentru o expresie injurioasă despre romi folosită de el la o conferință de presă în luna septembrie, pentru a-l ataca pe liderul liberal-democrat, Vlad Filat. Usatîi a refuzat să-și ceară scuze și a atacat cererea Consiliului antidiscriminare în instanță. Dacă este găsit vinovat, el riscă o amendă. În peste un an de activitate, Consiliu a pronunţat 58 de decizii împotriva discriminării.

Naționaliștii ruși au participat la Moscova și alte orașe la așa numitul Marș Rusesc, un eveniment anual de Ziua Unității Naționale. Instituită de Vladimir Putin, sărbătoarea de 4 noiembrie a fost marcată și de Kremlin la o serie de festivități patriotice. Marșul Rusesc de la Moscova a avut loc separat, într-un cartier din sud-estul capitalei ruse. Aproximativ două mii de oameni, verificați în prealabil cu detectorul de metale, au parcurs un traseu scurt, flancați de două rânduri de clădiri și supravegheați de poliție. Participanții la marș, unii purtând măști, alții uniforme de camuflaj au scandat lozinci ca „Rusia pentru ruși”, „Înainte, ruși”. Câțiva au executat salutul nazist, dar marșul a decurs în general pașnic. O altă manifestare a avut loc ulterior în nord-estul Moscovei.

Secretarul general al Națiunilor Unite, Ban Ki-moon, a criticat alegerile separatiste din estul Ucrainei, spunând că sunt „nepotrivite și contraproductive” și a cerut părților să revină la înțelegerile de pace semnate la 5 septembrie la Minsk. Scrutinul de la 2 noiembrie, de pe teritoriul controlat de rebeli pro-ruși în regiunile ucrainene Luhansk și Donețk, a fost condamnat de conducerea Ucrainei și puterile occidentale. Acestor condamnări li s-a alăturat astăzi și Republica Moldova, spunând că alegerile separatiste din regiunile Luhansk și Donețk contravin legislaţiei ucrainene şi înţelegerilor de pace de la Minsk. Numai Rusia a spus că va recunoaște alegerile. La Kiev, președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a spus înainte de o întâlnire cu șefii structurilor de securitate ucrainene că, în urma alegerilor separatiste, are de gând să renunțe la o lege care ar fi oferit autonomie limitată celor două regiuni.

Liderul liberal-democraților de la Chișinău, Vlad Filat, a difuzat o declarație comună cu președintele Partidului Popular European, Joseph Daul, în care îndeamnă cetățenii români din Republica Moldova și România să voteze cu primarul Sibiului, Klaus Iohannis la turul doi al alegerilor prezidențiale românești, pe 16 noiembrie. Filat și Daul mai fac apel la toți candidații care au participat la primul tur de scrutin al prezidențialelor românești să se unească și să-l sprijine pe Iohannis, care se confruntă în turul doi cu premierul social-democrat al României, Victor Ponta. Poziția lui Vlad Filat o contrazice pe cea a adjunctului său pe linie de partid, premierul moldovean Iurie Leancă. Acesta l-a sprijinit activ pe Victor Ponta, spunând luna trecută la București că îi acordă acest sprijin în numele Republicii Moldova.

Autoritățile locale de la Chişinău au cerut Procuraturii Generale şi Ministerului de Interne să-i evacueze și să-i tragă la răspundere pe bărbații care se află de luni dimineața în incinta primăriei. Reprezentanții refugiaților transnistreni au pătruns ieri la ședința primăriei, au întrerupt-o, l-au înjurat și stropit cu apă pe primarul Dorin Chirtoacă și au rămas acolo toată noaptea. Ei cer dreptul să privatizeze locuințele sociale pe care le-au primit de la municipalitate. Primăria spune că ar încălca legea dacă le-ar permite privatizarea apartamentelor și le cere să părăsească sediul instituției publice, pe care l-ar fi ocupat abuziv.

Moldova nu recunoaște pretinsele alegeri ținute duminică în regiunile Luhansk și Donețk din estul Ucrainei, se spune într-un comunicat de presă al Ministerului de Externe de la Chișinău. „Autorităţile moldoveneşti consideră că „alegerile” în cauză sunt ilicite şi nelegitime, deoarece contravin legislaţiei ucrainene şi înţelegerilor de pace convenite recent la Minsk. Ele afectează în mod serios procesul de reglementare paşnică a conflictului din Donbas.”, se spune în comunicat. Scrutinul de la 2 noiembrie din regiunile ucrainene estice, controlate de rebeli pro-ruși, a fost condamnat de conducerea de la Kiev și puterile occidentale, dar oficialii ruși au spus că le vor recunoaște. O declarație de recunoaștere a emis luni și conducerea pro-moscovită a Crimeii, teritoriul ucrainean anexat în martie de Rusia.

Prognozele economice ale UE indică o relansare lentă și probleme continue în Franța, relatează AP. Prezentând noile prognoze marți, 4 noiembrie, vicepreședintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen, a spus că „situația economică și a șomajului nu se ameliorează destul de rapid” în urma crizei financiare care afectează Europa de o jumătate de deceniu. În zona euro cu 18 membri creșterea economică ar urma să fie de 0,8% anul acesta, față de 1,2%, cât se prevedea anterior. Franța a fost ținta presiunilor altor membre UE ca să-și îmbunătățească performanțele economice, dar noile prognoze indică o creștere franceză scăzută atât în 2014, cât și în 2015, perioadă în care este de așteptat ca deficitul și datoria Parisului să crească în continuare. Economia Germaniei ar urma să stagneze până la sfârșitul anului curent, reluându-și apoi creșterea.

Procuratura generală a anunțat că procurorii au reușit să obțină condamnarea unui polițist pentru torturarea unui minor în timpul protestelor din aprilie 2009. Într-un comunicat de presă se spune că polițistul, al cărui nume nu este făcut public, a fost condamnat de Curtea de Apel Chișinău la cinci ani de închisoare cu suspendare pe trei ani pentru că a bătut cu o curea de piele în arestul poliției un băiat de 16 ani suspectat că ar fi furat bunuri din clădirea Parlamentului. Sentința, despre care se spune că „este executorie, dar poate fi supusă căilor de atac”, a venit după ce polițistul fusese achitat de două ori în 2011 de Judecătoria Botanica, procurorii făcând de fiecare dată apel.

Rusia spune că a trimis încă un convoi cu ajutoare umanitare regiunilor controlate de rebeli în estul Ucrainei. Un purtător de cuvânt de la Ministerul Situațiilor Excepționale, Oleg Voronov, a spus marți 4 noiembrie că 10 camioane au dus 50 de tone de combustibil și medicamente la Donețk. Voronov a adăugat că un convoi la fel de mare a mers la Luhansk. Este al șaselea convoi umanitar trimis locuitorilor din auto-proclamatele „republici populare” din estul Ucrainei. Cele cinci convoaie precedent au dus în cele două regiuni cam 8000 de tone de provizii.

Fundația Gheorghe Ursu a anunțat că fiul fostului disident, Andrei Ursu, care face greva foamei în sediul Grupului pentru Dialog Social, la București, a fost invitat să se deplaseze astăzi la Procuratura Generală pentru o întîlnire cu Procurorul General Tiberitu Niţu. Potrivit comunicatului Fundației, „acesta, împreună cu o echipă, au studiat în ultimele zile dosarul recuperat de la Procuratura Militară conţinând dovezile necesare pentru punerea sub urmărire penală a torţionarului Marin Pîrvulescu, ucigaşul lui Gheorghe Ursu”.

În următorii trei ani Uniunea Europeană va oferi Armeniei între 140 și 170 de milioane de euro pentru reforme în sectorul privat, în administrația publică și în justiție. Documente în acest sens au fost semnate la Bruxelles la 3 noiembrie de noul comisar european pentru Politica de Vecinătate și Negocieri de Extindere, Johannes Hahn, și ministrul armean al Economiei, Karen Cișmaritian. Hahn a spus că UE și Armenia vor să continue cooperarea în interesul ambelor părți, și a adăugat că Bruxelles-ul va continua să încurajeze reformele în Armenia. Oficialul armean a exprimat recunoștința țării sale. Este cel mai important acord de cooperare semnat de Bruxelles și Erevan după ce Armenia și-a anunțat dorința de a deveni membră în Uniunea Eurasiatică dominată de Moscova.

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, se întâlnește cu șefii structurilor de securitate marți 4 noiembrie. Pe agenda discuțiilor se află atitudinea guvernului față de armistițiul din 5 septembrie în lumina alegerilor controversate din regiunile estice separatiste. Poroșenko a spus că votul din Luhansk și Donețk de la 2 noiembrie a încălcat termenii acordului de încetare a focului încheiat la Minsk. Poroșenko a mai spus că are de gând să renunțe la o lege care ar fi oferit autonomie limitată celor două regiuni preponderent rusofone. La Washington, Casa Albă a spus luni seară că nu recunoaște alegerile rebelilor ucraineni. Iar purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Jen Psaki, a spus tot luni că recunoașterea alegerilor de către Moscova va duce la izolarea și mai mare a Rusiei.

Banca Națională spune că moldovenii aflați la muncă în străinătate au trimis acasă mai mulți bani decât anul trecut. Suma remitențelor din primele trei trimestre este, potrivit Moldpres, de 1,25 de miliarde de dolari, cu 94 de milioane peste suma din perioada similară a anului 2013. Banca Națională a spus că banii cei mai mulți au venit de la moldovenii care lucrează în Federația Rusă. În ce privește valuta în care se fac transferurile, pe primul loc s-a aflat în trimestrul al treilea rubla rusească, urmată de euro și de dolarul american. Potrivit datelor Băncii Mondiale, circa 700.000 de moldoveni lucrează în străinătate.

Popularul canal de televiziune din Statele Unite, Fox News, și-a îndemnat spectatorii să cumpere vinuri din Republica Moldova pentru a o ajuta să facă față restricțiilor comerciale impuse de Rusia. După ce au prezentat luni seară mai multe mostre, moderatoarele emisiunii au spus că americanii pot savura vinurile din Moldova și în același timp ajuta țara în condițiile „sancțiunilor ridicole” pe care i le-a dictat Rusia pentru că Moldova „a avut curajul să se împrietenească cu Uniunea Europeană”. Vânzarea vinurilor moldovenești peste ocean a fost sprijinită public de mai multe oficialități americane de rang înalt, în frunte cu secretarul de stat John Kerry.

Ambasada Statelor Unite ale Americii a lansat o nouă competiţie pentru granturi de asistenţă în cadrul programului „Granturi pentru democraţie”, informează Moldpres. La concurs pot participa organizaţii neguvernamentale din Moldova prin prezentarea unor proiecte care ar contribui la dezvoltarea democraţiei şi societăţii civile. Potrivit Ambasadei Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova, în cadrul programului nu vor fi finanțate activităţi de caritate, proiecte legate de sănătate, activităţi politice şi de partid, cercetări ştiinţifice sau activităţi comerciale. Valoarea granturilor variază între 5 şi 24 de mii de dolari. Acestea vor fi oferite pentru o perioadă de 6 - 12 luni. Termenul limită pentru prezentarea proiectelor expiră luni, 1 decembrie 2014, ora 18.00

Comisia Electorală Centrală l-a înscris ieri în cursa pentru alegerile de la 30 noiembrie pe jurnalistul și activistul anti-corupție Oleg Brega, candidat independent. Brega a fost aproape să devină primul candidat respins de Comisia Electorală după ce raportorul Ștefan Urâtu a spus că 1900 de semnături din cele peste 2300 adunate de Brega ar fi fost în contradicție cu prevederile legii. Comisia a organizat luni o ședință specială pe această temă, la care șase din cei nouă membri ai ei au votat pentru înscrierea lui Brega. După vot, Brega a spus că se bucură „că a triumfat rațiunea și legea”. Tot ieri, CEC a înregistrat partidul „Patrioții Moldovei”, aducând la 22 numărul concurenților electorali.

Luni și-a lansat campania electorală Partidul Verde Ecologist, cu genericul: „Un om curat, într-o țară curată!”. La o conferință de presă la sediul agenției de presă IPN, președintele partidului, Anatolie Prohnițchi, a promis că „verzii” vor avea o campanie electorală „curată, corectă, fără populism, fără pomeni electorale”. Liderii verzilor au spus la conferința de presă că apără mai mult decât alte formațiuni interesele tinerilor, ale femeilor și minorităților, aderând la principiul egalității de șanse în viața publică. Partidul Verde ecologist spune că a fost înființat în 1992 și este membru din 2008 al Partidului Verde European.

Premierul român Victor Ponta a cerut să fie convocați la București ambasadorii din mai multe țări, inclusiv din Moldova, unde au fost greutăți cu votarea duminică 2 noiembrie la primul tur al alegerilor prezidențiale, la care participă și Ponta. Premierul a spus că dacă necazurile se vor repeta în turul al doilea, la 16 noiembrie, când se va confrunta cu al doilea clasat, Klaus Iohannis, vor fi luate măsuri disciplinare împotriva diplomaților. La Chișinău, Paris, Londra și în alte capitale europene alegătorii români au stat la coadă ore în șir ca să voteze, iar unii nici nu au apucat să intre în secțiile de votare. Autoritățile electorale de la București au spus că numărul votanților în străinătate a atins duminică nivelul record de peste 161.000.

Comandantul militar al Alianței nord-atlantice (NATO) a spus luni că incursiunile recente ale avioanelor de luptă și bombardierelor rusești cu rază lungă de acțiune în spațiul aerian european au implicat formațiuni aviatice mai mari și mai complexe și au urmat căi „ceva mai provocatoare” decât în trecut. Declarația a fost făcută la Washington de generalul de aviație american Philip Breedlove. Breedlove a spus că Rusia continuă să livreze provizii separatiștilor din estul Ucrainei, unde s-ar afla între 250 și 300 de militari ruși implicați în instruirea rebelilor. Generalul american a făcut declarația după ce Rusia a salutat alegerile ținute la sfârșitul săptămânii de separatiști în ciuda opoziției Kievului și occidentului.