În Ucraina, la Sloviansk a fost eliberat unul din cei opt observatori militari ai Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa care au fost sechestraţi de activiştii pro-ruşi. Un reprezentant al separatiştilor a anunţat că este vorba despre un cetăţean suedez, care suferă de diabet şi care a fost eliberat numai din motive de sănătate.

Inspectorii OSCE sechestraţi la Sloviansk au fost aduşi astăzi mai devreme în faţa presei. Colonelul german Axel Schneider le-a spus jurnaliştilor că în timpul reţinerii lor de către activiştii pro-ruşi nimeni dintre membrii misiunii nu a avut de suferit. El a adăugat că faţă de ei nu este aplicată forţa fizică. Inspectorii militari ai OSCE au spus că nu cunosc condiţiile în care ar putea să fie eliberaţi.

Conferinţa de presă a fost organizată de autoproclamatul primar al Slovianskului, Veaceslav Ponomariov. El i-a numit pe observatorii OSCE drept „prizonieri de război”. Anterior, Ponomariov a spus că ar intenţiona să-i elibereze pe inspectori în schimbul „tovarăşilor săi” care se află în detenţie la Kiev.

Astăzi la Sloviansk au sosit reprezentanţi ai OSCE pentru a negocia eliberarea membrilor misiunii sale de observare din care fac parte trei observatori militari din Germania, un traducător german şi patru observatori din Danemarca, Cehia, Polonia şi Suedia.

Misiunea internaţională din Siria afirmă că Damascul mai posedă circa 8% din arsenalul declarat de arme chimice. Astăzi, 27 aprilie, era data limită la care Siria trebuia să-şi fi predat arsenalul chimic, dar experţii internaţionali cred că, totuşi, va fi respectată altă dată limită: 30 iunie, data când tot arsenalul chimic trebuie să fi fost distrus. Damascul a acceptat să renunţe la arsenalul chimic după ce Statele Unite ameninţaseră cu o intervenţie militară, urmare a unui atac grav cu arme chimice, în apropiere de Damasc, care a fost pus de majoritatea observatorilor pe seama forţelor guvernamentale siriene.

La Roma, Papa Francisc a celebrat slujba în care Papa Ioan Paul al II-lea şi Papa Ioan al XXIII-leau au fost canonizaţi. La ceremonia, urmărită se pare de peste un milion de credincioşi, au participat 150 de cardinali şi peste o mie de episcopi.
Papa Ioan Paul al II-lea, primul papă polonez, (Karol Wojtyla) a condus Biserica Catolică între 1978 şi 2005 și este creditat în primul rând pentru rolul jucat în căderea comunismului.
Ioan al XXIII-lea, Papă între anii 1958-1963 (Angelo Giuseppe Roncalli) este cunoscut pentru eforturile de modernizare a Bisericii Catolice prin marele Consiliu ecumenic Vatican, desfăşurat între anii 1962 şi 1965.
Astăzi se sărbătorește ziua Milostivirii Divine „Divina misericordia”, sărbătoare creată de Ioan Paul al II-lea.

O delegaţia a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa a sosit la Sloviansk, în estul Ucrainei, pentru a negocia eliberarea a opt observatori OSCE reţinuţi vineri de militanţi separatişti, sub acuzaţia că ar fi „spioni NATO”. Negocierile au loc cu auto-proclamatul primar al oraşului, Viaceslav Ponomariov, care afirmase că observatorii OSCE reţinuţi sunt „prizonieri de război”. Grupul a fost prezentat presei, iar unul din ostateci, un maior german, a declarat că „nu au fost atinşi” de când au fost reţinuţi.

Rezultatele alegerilor prezindețiale din Afganistan arată că va avea loc un tur de balotaj între primii doi competitori: fostul ministru de externe Abdullah Abdullah a luat cele mai multe voturi, 44,9 %, urmat de fostul ministru de finanţe Ashraf Ghani, cu 31,5%. Turul de balotaj este programat, în principiu, pentru 7 iunie.

Cu o săptămână îniante de alegerile generale din Irak, mai multe persoane au fost ucise într-o serie de atacuri și trei centre de votare au fost devastate. Algerile din 30 aprilie vor fi primele de la retragerea trupelor americane în 2011.

Președintele american Barack Obama își continuă turneul asiatic în Malaysia, cu o vizită la moscheea Națională din Kuala Lumpur – un gest de recunoaștere față de ramura moderată a Islamului. Obama și-a început turneul asiatic în Japonia, după care a vizitat Coreea de Sud.

Peste un milion de credincioși urmăresc la Roma pentru canonizarea Papilor Ioan al XXIII-lea și Ioan Paul al II-lea. Papa Ioan Paul al II-lea, primul papă polonez (Karol Wojtyla) a condus Biserica Catolică între 1978 şi 2005 și este creditat în primul rând pentru rolul jucat în căderea comunismului.
Ioan al XXIII-lea, Papă între anii 1958-1963 (Angelo Giuseppe Roncalli) este cunoscut pentru eforturile de modernizare a Bisericii Catolice prin marele Consiliu ecumenic Vatican, desfăşurat între anii 1962 şi 1965.
Astăzi se sărbătorește ziua Milostivirii Divine „Divina misericordia”, sărbătoare creată de Ioan Paul al II-lea.

Între Occident si Rusia cresc tensiunile provocate de reținerea, în estul Ucrainei, a unui grup de observatori OSCE. Secretarul de stat american John Kerry și ministrul de externe rus Serghei Lavrov au discutat ieri, dar nu au ajuns la nici o soluție: Kerry a cerut Moscovei să medieze eliberarea grupului OSCE, Lavrov a cerut Washingtonului să negocieze eliberarea militanților pro-ruși, reținuți de forțele de ordine ucrainene.
Grupul principalelor șapte puteri economice din lume a decis să impună noi sancțiuni împotriva Rusiei, pentru rolul pe care îl joacă în destabilizarea Ucrainei, primele noi sancțiuni ar putea fi anunțate luni, 28 aprilie.

În Macedonia au loc alegeri parlamentare anticipate şi al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale. Este de aşteptat ca parlamentarele să fie câştigate, pentru a patra oară, de partidului conservator al premierului Nikola Gruevski. Aceasta în ciuda faptului că guvernul său nu a reuşit să reducă rata şomajului şi nici să facă progrese semnificative în negocierile privind aderarea la NATO sau la Uniunea Europeană.

Sondajele de opinie arată că alegerile prezidenţiale vor fi câştigate de candidatul conservator George Ivanov, actualul președinte si candidat al partidului conservator de guvernământ.

Directorul Liceului „Lucian Blaga" din Tiraspol, Ion Iovcev, a primit înapoi bunurile confiscate pe 5 februarie, de autorităţile separatiste transnistrene, relatează Publika.md
Este vorba despre 110 mii de lei, banii pentru salariile profesorilor, acte, telefoane şi un aparat foto. Potrivit lui Iovcev, ştampila liceului a fost restituită încă săptămâna trecută.
Pe 5 februarie, directorul şi contabila liceului „Lucian Blaga" au fost reţinuţi câteva ore de autorităţile transnistrene, la întoarcerea de la Căuşeni, une ridicaseră salariile profesorilor.

Ambasadorul Rusiei la Naţiunile Unite a declarat că Moscova nu s-a decis dacă va recunoaşte rezultatul alegerilor prezidenţiale programate în Ucraina la 25 mai. Vitali Ciurkin a declarat că Rusia urmăreşte cu atenţie evoluţia crizei, iar dacă „se va trage cu tunuri, va fi absurd” să se vorbească de alegeri legitime.
Referitor la criticile că Rusia nu ar respecta acordurile de la Geneva, Ciurkin a declarat într-un interviu cu „Komsomolskaia Pravda” că guvernul ucrainean trebuie să facă primii paşi şi să dezarmeze gruparea extremistă „Sectorul de Dreapta”, înainte ca Rusia să încerce să convingă grupările separatiste din estul Ucrainei să depună armele.

Premierul interimar al Ucrainei, Arseni Iaţeniuk, a declarat că violarea, ieri seară, a spaţiului aerian naţional de către avioane ruseşti reprezintă „o nouă provocare la război”. Vorbind la Roma, după o audienţă la Papa Francisc, premierul ucrainean a declarat că se întoarce cu o zi mai devreme acasă, din cauza situaţiei care s-a deteriorat.
La Kiev, Serviciul ucrainean de Securitate (SBU) a informat, pe pagina sa de Internet, că unul din membri grupului de observatori OSCE, reţinut de separatiştii pro-ruşi, are nevoie urgentă de asistenţă medicală. Mai mult, SBU susţine că grupul, format se pare din 13 persoane, ar fi ţinut în estul Ucrainei, la Sloviasnk, în condiţii „inumane” și că urmează să fie folosit drept „scut uman” de către separatişti.
Se pare că în grupul de observatori OSCE se află patru cetăţeni germani, între care trei militari. Pe Twitter, OSCE a descris misiunea drept una de verificare militară, în baza Documentului de la Viena din 2011 privind „transparenţa militară”. Separatiştii pro-ruşi i-au acuzat pe observatorii OSCE că ar fi spioni NATO. Iniţial se relata că aceştia se află în estul Ucrainei în baza acordului negociat săptămâna trecută la Geneva.

Liderii grupului principalelor șapte puteri economice din lume au decis să impună noi sancţiuni Rusiei din cauza rolului pe care îl joacă în destabilizarea Ucrainei vecine. Potrivit unor surse americane şi ale Uniunii Europene, primele noi sancţiuni, îndreptate împotriva unor oficialităţi ruse, ar putea fi anunţate luni.
Casa Albă a anunţat deja că a pregătit sancţiuni suplimentare, dar a refuzat să precizeze despre ce ar fi vorba.
Săptămâna viitoare, cancelarul german, dna Angela Merkel, este aşteptată la Washington, unde va discuta cu preşedintele american Barack Obama relaţia încordată cu Rusia, pe fundalul crizei ucrainene.
Reuters si AFP relatează din surse diplomatice europene că diplomaţii europeni vor discuta luni escaladarea sancţiunilor, care ar putea cuprinde îngheţarea unor conturi bancare şi interdicţii de circulaţie. De asemenea, se prevede adăugarea a 15 nume la lista cu personalităţile considerare responsabile de criza din Ucraina.

Preşedintele Georgiei, Giorgi Margvelaşvili, a declarat, într-un interviu cu Europa Liberă, că speră în continuare într-un dialog „raţional” cu Moscova. Relaţiile dintre Georgia şi Rusia sunt tensionate de ani de zile, după ce au luat o turnură dramatică în 2008, când a avut loc o scurtă ciocnire armată încheiată cu declarararea independenței de către regiunile separatiste din Georgia, Abhazia de sud şi Oseţia de Sud. Georgia, alături de Republica Moldova, se pregăteşte să semneze în curând Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.

Preşedintele american Barack Obama a avertizat Coreea de Nord că riscă să fie şi mai izolată pe scena internaţională dacă va continua cu ameninţări „de natură nucleară”. Obama, aflat într-un turneu asiatic, a vorbit trupelor americane staţionate în Coreea de Sud. De mai multe zile se înteţesc indiciile că Fenianul ar intenţiona să facă noi teste nucleare.

Separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei au reţinut un grup de observatori OSCE pe care-i acuză acum de a fi „spioni NATO”. Nu se ştie cu exactitate despre câţi observatori este vorba, dar printre ei s-ar afla şi patru cetăţeni germani. Ministrul de externe Frank-Walter Steinmeir a luat deja legătura direct cu Moscova, relatează presa germană.
Liderul separatiştilor din Donețk a declarat că observatorii vor fi eliberaţi numai în schimbul „camarazilor, reţinuţi şi ei”.
Prezența unei misiuni OSCE în Ucraina este una din deciziile luate la Geneva, unde Rusia, Ucraina, Statele Unite şi Uniunea Europeană au negociat o serie de măsuri vizând detensionarea situaţiei din Ucraina. De atunci toate părţile se acuză reciproc de nerespectarea acestor înţelegeri.

Liderii grupului principalelor șaspte puteri economice din lume au decis să impună noi sancţiuni Rusiei din cauza rolului pe care îl joacă în destabilizarea Ucrainei vecine. Potrivit unor surse americane, primele noi sancţiuni, îndreptate împotriva unor oficialităţi ruse, ar putea fi anunţate luni.
Săptămâna viitoare, cancelarul german dna Angela Merkel este aşteptată la Washington, unde va discuta cu preşedintele american Barack Obama relaţia încordată cu Rusia, pe fundalul crizei ucrainene.

Liderul PLDM Vlad Filat s-a declarat convins că data alegerilor parlamentare va fi 30 noiembrie si că aceasta dată va fi aprobată în viitorul apropiat. Într-un interviu cu postul de televiziune RTR Moldova, Filat a precizat că „aceasta este prima dată prevăzută de legislaţie pentru desfăşurarea scrutinului şi nu va fi amânată din cauza apropierii sărbătorilor de iarnă”.

Secretarul general al OSCE, Spencer Oliver, l-a acuzat pe preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, că foloseşte standarde duble şi că a dat dovada de „cea mai mare ipocrizie” cînd a condamnat forţele ucrainene că au trecut la acţiuni împotriva separatiştilor pro-rusi din estul Ucrainei. Oliver a spus într-un interviu pentru Europa Liberă că liderul rus a semnat o lege care pedepseşte cu inchisoarea separatismul din Rusia.

Agentia Reuters citează Ministerul ucrainean de Interne cu declarația că separatiştii pro-ruşi de la Sloviansk au capturat un autobuz în care se aflau observatorii Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa. Pogrivit sursei citate, șapte observatori OSCE și cinci membri ai forţelor armate ucrainene sunt reţinuti in cladirea Agentiei de securitate, care este ocupată de forţele pro-ruse. Ministerul ucrainean de Interne spune ca se desfăşoara negocieri pentru eliberarea celor 12 persoane reținute.

Parteneriatul Estic nu este gândit să pună ţările participante în dilema de a alegere între Moscova şi Bruxelles, a declarat comisarul european pentru extindere Štefan Füle într-un interviu pentru Europa Liberă, la aniversarea a 5 ani de la crearea Parteneriatului Estic: „Parteneriatul estic a fost gândi tocmai pentru a da ţărilor participante posibilitatea de a-şi alege liber viitorul”. Totodată, Füle a deplâns presiunile făcute de Moscova asupra ţărilor din Parteneriatul Estic, presiuni care ar ajunge, spune el, până la un „război psihologic”.

Președintele Republicii Moldova NicolaeTimofti s-a declarat îngrijorat de ultimele acțiuni ale Rusiei în Ucraina și nu a exclus posibilitatea ca Moscova să dorească o redesenare a granițelor fostelor republici sovietice. Într-un interviu acordat serviciului moldovenesc al Europei Libere, Timofti a mai spus că dacă Moldova nu ar fi fost o țară neutră și ar fi făpcut parte din NATO ar fi avut un grad mai mare de securitate, poate chiar securitate deplină.

Președintele Statelor Unite Barack Obama a spus că liderii Marii Britanii, Frantei, Germaniei si Italiei trebuie sa isi coordoneze acţiunile si sa pasii ce urmeaăa sa fie facuti pentru ca „Rusia sa simtă costurile” acţiunilor sale din Ucraina. Intr-un comunicat al Casei Albe se spune ca liderii europeni au fost de acord că Rusia „continua sa escaladeze situatia prin retorica pe care o foloseste si prin ameninţările pe care le reprezintă exercitiile militare declanşate la granita cu Ucraina”. Surse anonime, citate de agenţia Reuter, spun că Obama, care se află în vizită în Coreea de Sud, încearcă să convingă UE să pedepsească Rusia mai sever pentru politica Kremlinului în Ucraina.

Presedintele interimar al Ucrainei Olexandr Turcinov a cerut Rusiei sa nu se mai amestece in afacerile interne ucrainiene, sa puna capat şantajului si să îşi retraga trupele de la granite cu Ucraina. Intr-o intervenţie televizata presedintele interimar a acuzat Rusia ca sprijina pe fata siii coordoneaza pe , citam „criminalii teroristi” din estul Ucrainei şi ca Ucraina nu va ceda in fata acestei „amenitări teroriste”. Rusia a anunţat joi inceperea unor exercitii militare la granite cu Ucraina si presedintele de la Moscova a ameninţat Ucraina că va avea de suportat consecinte din cauza actiunilor din estul Ucrainei impotriva militanţilor proărusi. Anterior premierul interimar de la Kiev Arseni Iaţeniuk a acuzat Rusia că ar fi pe punctul de a începe al treilea război mondial. El a susţinut că Rusia vrea să ocupe „militar şi politic” Ucraina, ceea ce va provoca o conflagraţie în toată Europa. Iaţeniuk a făcut acest remarci la şedinţa de guvern de vineri care a fost transmisă în direct la radio. Ministrul ucrainian al apărării a anunţat cu aceeaşi ocazie că manevrele militare ruse s-au apropiat la un kilometru de graniţa cu Ucraina. Şi a asigurat că forţele armate ucrainene sunt pregătite să riposteze.