Rusia a avertizat România în legătură cu la declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu referitoare la criza din Ucraina. „Liderul român a acuzat Rusia de comiterea unei «agresiuni împotriva Ucrainei» la ceremoniile de aniversare a 10 ani de la intrarea României în NATO», se spune într-o declarație a diplomației de la Moscova, care consideră că în spatele acestor atacuri poate fi ghicită intenţia clară a Bucureştiului de a ignora adevăratele cauze ale crizei din Ucraina. „Această retorică antirusă la nivelul conducerii statului român […] nu este în interesul nimănui”, se mai spune în comunicatul Ministerului rus de Externe. România a denunţat, în martie, „agresiunea” rusă în Crimeea şi referendumul „ilegal” care a condus la anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia. Preşedintele Traian Băsescu a pledat după aceea pentru repoziţionarea forţelor NATO în Europa.

Într-un interviu pentru Radio Europe Liberă, șefa diplomației moldovene Natalia Gherman a spus că în cadrul întrevederii pe care a avut vineri la Moscova cu omologul său rus pe Serghei Lavrov l-a informat pe acesta despre ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova și despre intenția autorităților de la Chișiunău de a semna cît mai curînd posibil Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, care include și Acordul de Liber Schimb.

Premierul ucrainean Arseni Iațeniuk a anunțat că Ucraina a avut discuții în regim de urgență cu țări europene învecinate asupra posibilității de a importa gaz din Occident. Discuțiile au avut loc după ce Rusia a anunțat o creștere substanțială a prețului pe care Ucraina trebuie să-l plătească pentru gazul rusesc. Săptămâna aceasta, Moscova a crescut de două ori tariful la gazul pentru Ucraina, aproape dublîndu-l în trei zile. Iațeniuk a spus că discuțiile au vizat posibilitatea ca țara sa să primească gaz din Slovacia, Ungaria și Polonia. Premierul de la Kiev a condamnat de asemenea mărirea prețului la gazul rusesc, calificând-o drept o pedeapsă politică după alungarea de la putere a președintelui pro-rus al Ucrainei Viktor Ianukovici.

O ședință a parlamentului georgian a fost întreruptă pentru scurt timp după o încăierare între legislatori. Aceștia dezbăteau o inițiativă privind legalizarea bunurilor obținute pe căi ilegale. La încăierare au participat parlamentari ai blocului Visul Georgian, aflat la putere, și cei al partidului Mișcarea Națională, de opoziție. Ședința a continuat după ce serviciul de securitate al parlamentului a pus situația sub control.

În 7 aprilie va avea loc o nouă întâlnire între reprezentanţii politici în procesul de reglementare transnistreană de la Chişinău şi Tiraspol, Eugen Carpov şi Nina Ştanski. La întrevedere vor fi discutate problemele legate de accesul fermierilor la terenurile agricole situate după traseul Tiraspol-Camenca. Potrivit unui comunicat al Biroului pentru Reintegrare, întâlnirea va avea loc la oficiul Misiunii OSCE din oraşul Bender, iar la aceasta vor participa şi experţii grupurilor de lucru pentru economie. Mai mulţi agricultori de pe malul drept al Nistrului, care au terenuri agricole în zona aflată temporar sub controlul autorităților neconstituţionale de la Tiraspol, se confruntă cu probleme de prelucrare a terenurilor, pentru că deseori forţele speciale transnistrene le blochează accesul acolo.

Miniștrii de externe din Uniunea Europeană spun că blocul pan-european trebuie să fie pregătit să adopte noi sancțiuni împotriva Rusiei după anexarea Crimeii, dar că pentru moment nu e nevoie de măsuri în plus. Vorbind în Grecia la o reuniune neoficială a șefilor diplomațiilor europene, ministrul britanic de externe Willam Hague a spus, citez: „Europa nu trebuie să se relaxeze”. El a descris situația ca fiind încă foarte periculoasă, din cauză că Rusia continuă să aibă mii de militari în apropiere de Ucraina. Luna trecută Uniunea Europeană și Statele Unite au impus sancțiuni împotriva unor cetățeni ruși în legătură cu anexarea Crimeii de către Federația Rusă.

Președintele Statelor Unite Barack Obama a promulgat o lege care prevede acordarea unui miliard de dolari în garanții de credit Ucrainei, și condamnă Rusia pentru anexarea regiunii ucrainene Crimeea. După promulgarea legii joi seară, Obama a discutat situația din Ucraina cu liderii congresionali ai republicanilor și democraților. Potrivit unei oficialități de la Casa Albă, Obama a afirmat la această întrevedere că Statele Unite continuă să se afle în fruntea eforturilor internaționale de sprijinire a Kievului și de izolare a Rusiei pentru încălcarea suveraniății și a integrității teritoriale a Ucrainei.

La Moscova s-a anunțat arestarea a 25 de cetățeni ucraineni suspectați că plănuiau atacuri în Rusia. Potriviti serviciul Federal de Securitate din Rusia - FSB, cei arestați ar fi intenționat să organizeze atacuri în luna martie în mai multe regiuni ale Rusiei. Televiziunea de stat rusă NTV a relatat că printre cei arestați se aflătrei activiști ai grupării naționaliste ucrainene Sectorul de dreapta. NTV a mai spus că suspecții ar fi fost trimiși de serviciul de securitate ucrainean să fotografieze echipamentul militar rusesc din apropiere de granița cu Ucraina. Autoritățile de la Kiev au respins acuzația spunînd că e absurdă. Anunțul arestării a venit la câteva ore după ce Serviciul de Securitate din Ucraina - SBU a acuzat FSB că ar fi implicat în planurile de oprimare a demonstrațiilor anti-guvernamentale care au dus la căderea regimului lui Viktor Ianukovici.

Secretarul de stat american John Kerry a anunțat că Washingtonul va decide dacă să-și continue sau nu rolul de mediere în procesul de pace din Orientul Mijlociu, în contextul lipsei de progres din negocierile israelo-palestiniene. Vorbind vineri în Maroc, Kerry a spus că eforturile americane în procesul de pace nu pot continua la nesfîrșit, și că există o limită a timpului pe care Washingtonul e dispus să-l petreacă în acest proces, dacă cele două părți nu doresc să ia măsuri constructive. Kerry a anunțat ceva mai devreme că un oarecare progres a fost înregistrat la runda de negocieri care s-a încheiat joi dimineață, dar că există încă o fisură ce trebuie eliminată curînd, și că cele două părți trebuie să ia măsuri și să accepte compromisuri fundamentale.

Talibanii pakistanezi au anunțat prelungirea armistițiului din luna martie, pentru a da timp guvernului de la Islamabad să elibere prizonieri și să își retragă trupele. Un purtător de cuvînt al grupării Tehrik-e Talibanilor - TTB, a spus că armistițiul se va prelungi pînă la 10 aprilie. Guvernul pakistanez a început tratative de pace cu TTB în februarie, în încercarea de a pune capăt insurgenței începute de militanți în 2007. Prima rundă de negocieri a avut loc în aceeași lună când militanții au aruncat în aer un autobuz de poliție și a executat 25 de membri ai forțelor paramilitare guvernamentale.

Liderul Partidului ultranaționalist Liberal Democratic din Rusia Vladimir Jirinovski a cerut închiderea tuturor restaurantelor McDonald's din Rusia. Apelul lui Jirinovski vine la o zi după ce filiala McDonald's din Ucraina a anunțat că își suspendă operațiunile din Crimeea „din motive independente de voința companiei”. Jirinovski a mai spus că activiști ai partidului său vor picheta toate restaurantele McDonald's de la Mocova. El a adăugat, citez: „după McDonald's o se ne ocupămn de Pepsi-Cola”.

Serghie Șoigun, ministrul rus al apărării, a anunțat astăzi că un număr de circa opt mii de soldați ucraineni ar fi decis să rămînă în Crimeea și să se alăture armatei ruse, „aproximativ trei mii dintre ei primind deja noi însărcinări”. După spusele ministrului rus, acuzațiile Kievului că militarii ucraineni ar fi suferit abuzuri din partea celor ruși este „atît inexact cît și provocator”. Șoigun a mai spus că Rusia a transferat „armamentul și echipamentul greu” lăsat în urmă de ucraineni în Crimeea, dar nu a făcut nici o mențiune la soarta navelor militare reținute de Rusia în cursul operațiunii de anexare a peninsulei.

Într-un interviu acordat agenției Reuter, premierul Arseni Iațeniuk a spus că Ucraina va continua să pună în aplicare măsurile severe de austeritate impuse de Fondul Monetar Internațional, „ca preț al independenței”. Angajamentul FMI de a acorda Ucrainei o sumă estimată între 14 și 19 miliarde de dolari, în schimbul unor reforme economice stricte va constitui un „un uriaș pas înainte” pentru Ucraina, a mai spus Iațeniuk. Parlamentul de la Kiev a respins săptămîna trecută măsurile de austeritate, care includ o mare scumpire a prețului pentru energie.
Premierul ucrainean a mai declarat că țara sa nu va recunoaște niciodată anexarea Crimeii, în schimbul unor bune relații cu Rusia și a calificat gestul Moscovei drept o formă de „crimă internațională”, adăugînd că „resuscitarea Uniunii Sovietice”, conform planurilor lui Vladimir Putin de a controla fostele republici sovietice, ar putea fi cel mai mare dezastru al secolului al 21-lea.

Republica Belarus va prelua anul acesta președinția Comunității de State Independente de la Ucraina, care a refuzat să mai prezideze organizația. La sesiunea în curs a Consiliului Miniștrilor de externe ai CSI, de la Moscova, șeful diplomației belarus a spus că republica sa va sprijini „întărirea relațiilor de bună vecinătate în cadrul spațiului CSI”.
Noul guvern al Ucrainei, venit la putere la sfîrșitul lunii februarie, a propus Parlamentului de la Kiev ca republica să se retragă din CSI, ca urmare a anexării Crimeii de către Rusia. Serghei Lebedev, președintele Comitetului Executiv al CSI, le-a spus reporterilor, la sfîrșitul ședinței de astăzi, că miniștri de externe și-au exprimat speranța că Ucraina va rămîne membră a organizației.

Ucraina a anunțat planuri de a pune capăt livrărilor de echipament militar Rusiei. Vicepremierul Vitali Iarema a declarat reporterilor la Kiev că Ucraina nu poate fabrica produse militare ce ar putea fi ulterior folosite împotriva țării. Decizia ar fi fost luată de primul ministru Arseni Iațeniuk, iar vicepremierul a spus că pentru a se evita pierderile ce riscă să fie cauzate economiei ucrainene, Kievul caută la ora actuală alte piețe de desfacere pentru produsele industriei sale militare.
Între timp, la Moscova, ministrul de externe rus Serghei Lavrov le-a declarat unor ziariști că Ucraina ar trebui să efectueze reforme constituționale „adevărate” și nu „cosmetice”, și să-și dovedească independența față de Occident.

Un tribunal de la Moscova a redus sentințele împotriva membrelor grupului punk Pussy Riot, anulînd acuzația de „incitare la ură religioasă” împotriva Nadejdei Tolonikova, a Mariei Aliohina și a Ekaterinei Samuțevici. Judecătorii au menținut însă învinuirea de huliganism. Cele trei au fost arestate în 2012 după organizarea unui protest anti-Putin într-o catedrală ortodoxă de la Moscova și au fost condamnate apoi la doi ani de închisoare. Pedeapsa la închsioare a Ekaterinei Samuțevici a fost ulterior suspendată, iar Tolonikova și Aliohina au fost eliberate în decembrie trecut, cu două luni, înainte de ispășirea termenului, ca parte a unei amnistii inițată de președintele Putin. După eliberare, cele trei au cerut tribunalului revizuirea cazului.

Anjia Niedrinhaus, un fotoreporter german reputat, și o colegă a ei canadiană, Kathy Gannon au fost rănite grav în estul Afganistanului de către un membru al Poliției Naționale afgane. La ora incidentului, vineri dimineață, cele două ziariste ale agenției Associated Press se aflau într-un sat izolat din provincia Khost. Atacul a fost confirmat de un purtător de cuvînt al guvernatorului provinciei. Niedringhaus a devenit cunoscută ca singura membră femeie a unei echipe de 11 fotografi AP care au cîștigat în 2005 Premiul Pulitzer pentru cea mai bună fotografie la categoria știrilor urgente pentru acoperirea războiului din Irak.

Ambasadorul UE la Chişinău, Pirrka Tapiola, sugerează cetăţenilor moldoveni să nu încerce să profite de regimul liberalizat de vize cu UE pentru a munci în statele europene, ci să caute oportunităţi legale dacă vor să lucreze în UE. Oficialul european a făcut aceste precizări într-un interviu pentru Europa Liberă şi M1 oferit ieri, în ziua semnării deciziei de liberalizare a vizelor, care va intra în vigoare din 28 aprilie. El a spus că această decizie nu este un cadou, ci un lucru meritat de Chişinău, care a realizat toate reformele necesare.
Liberalizarea vizelor oferă doar dreptul de a călătorii pe termen scurt în zona Schengen, în cadrul UE, nu şi permis de muncă, a precizat diplomatul. „Dacă cineva va fi găsit că lucrează fără permis de lucru, posibilitățile de a reveni în UE pentru această persoană vor fi limitate”, a mai explicat Pirrka Tapiola.

Ministrul de externe moldovean Natalia Gherman va avea astăzi la Moscova prima întâlnire bilaterală cu omologul ei rus Serghei Lavrov de la declanșarea crizei ucrainene, urmată de anexarea Crimeei de către ruși. Agenţia rusa de ştiri Itar-Tass mai scrie că întâlnirea șefilor diplomațiilor rusă și moldoveană va fi dominată de „problemele transnistrene” şi aminteşte că Lavrov s-a plâns recent că noii lideri de la Kiev ar fi introdus restricții de circulație și economice față de regiunea transnistreană.

Moldovenii vor putea călători fără viză în Uniunea Europeană de la 28 aprilie. Data a fost anunțată de viceministrul de externe al Greciei, Dimitris Kourkoulas, a cărui țară deține președinția rotativă a Uniunii Europene. Demnitarul grec a spus că renunțarea la vize, pe care a numit-o „istorică”, va fi marcată la 28 aprilie printr-o ceremonie la Atena, cu participarea președintelui Moldovei Nicolae Timofti.

Rusia a anunţat că a arestat 25 de cetăţeni ucraineeni, suspectati ca ar fi plănuit atacuri în perioada 14-17 martie in localităţile si regiunile Rostov, Tver, Orel, Belgorod, Kalmîkia şi Tatarstan. Potrivit televiziunii ruse de stat NTV, printre cei arestati se afla si trei activişti ai Sectorului de Dreapta, o grupare ultra-naţionalistă care a jucat un rol în înlaturarea de la putere a lui Viktor Ianukovici. Cei arestaţi ar fi avut sarcina din partea Serviciului de securitate ucrainean sa fotografieze echipamentele militare ruseşti din apropiere de graniţa cu Ucraina. Ucraina a respins acuzatiile calificăndu-le drept „prostii”. Acţiunile Moscovei vin la citeva ore dupa ce un raport al Serviciilor de informatii ucrainiene au acuzat ofiteri ai Serviciului Federal de Securitate al Rusiei ca ar fi fost implicati in omorirea protestatarilor pro-europeni din Ucraina, in luna februarie.

Factorii de decizie din SUA trebuie sa se calmeze, sa practice putina yoga si sa accepte ca acum Crimeea face parte din Rusia pentru ca „momentul a trecut”, iar „crizele, plansul si isteria nu vor ajuta”, a declarat ieri Serghei Riabkov, ministrul adjunct de externe rus, pentru agenţia Interfax. „Ce ii putem sfatui pe colegii americani sa faca? Sa petreaca mai mult timp in aer liber, sa practice yoga, sa ramană la diete care presupun combinatii alimentare, poate sa se uite la televizor la cateva programe de comedie", a mai spus ministrul adjunct de externe rus.

NATO a raspuns joi Rusiei, care denuntase consolidarea prezentei militare a Aliantei in Europa de Est dupa anexarea Crimeii, afirmand ca nu a incalcat reglementarile internationale si acuzind Moscova că deinformează. „Eu insumi sunt uimit ca Rusia poate afirma ca NATO si-a incalcat angajamentele, dat fiind ca Rusia incalca in prezent toate principiile si angajamentele internationale, in primul rand cel de a nu ocupa alte tari”, a declarat Anders Fogh Rasmussen, cu ocazia unei conferinte de presa sustinută dupa intalnirea cu noul premier al Estoniei, Taavi Roivas.
In contextul crizei ucrainiene, NATO şi Statele Unite au decis sa trimita avioane de lupta suplimentare in România, Polonia si Lituania. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a cerut joi Aliantei Nord-Atlantice sa dea explicatii privind consolidarea prezentei militare in estul Europei.

Parlamentul European a votat ieri in favoarea eliminarii tarifelor de roaming (taxe suplimentare pentru utilizarea unui telefon mobil pentru a suna, a trimite mesaje sau a accesa Internetul intr-un alt stat membru) peste tot in Uniunea Europeana, incepand cu 15 decembrie 2015, se arata intr-un comunicat al Parlamentului European. Europarlamentarii au votat, de asemenea, si pentru ca accesul la Internet sa fie asigurat conform principiului „neutralitatii Internetului”, care presupune ca tot traficul internet sa fie tratat in mod egal, fara discriminare, restrictii sau interferente, independent de cel care trimite sau de cel care primeste, de tip, continutut, aparat, serviciu sau aplicatie.

Premierul Armeniei, Tigran Sarkisian, a demisionat ieri, dupa ce Curtea Constituţionala a declarat reforma pensiilor neconstituţionala si a decis că trebuie modificata. Reforma sistemului de pensii a provocat proteste de strada in Armenia şi a fost o prioritate a cabinetului lui Tigran Sarkisian.