Președintele Statelor Unite Barack Obama a afirmat că țara și Germania sînt unite în hotărîrea lor de a impune costuri Rusiei pentru acțunile ei în Ucraina.Vorbind la o conferință de presă comună la Casa Albă cu șefa guvernului german Angela Merkel, Obama a condamnat de asemenea tratamentul dezonorant aplicat observatorilor OSCE luați ostateci de forțele separatiste pro-ruse în Estul Ucrainei. Angema Merkel a spus că dacă Rusia reușește să submineze alegerile programate să aibă loc în Ucraina în 25 mai impunerea de noi sancțiuni Moscovei va fi de neevitat. Merkel a notat în acest context că există 6 țări membre ale Uniunii Europene care sînt dependente 100% de gazul rusesc, dar că Uniunea încearcă să micșoreze dependența de livrările de energie din Rusia.

Aderarea Republicii Moldova la NATO ar putea duce la pierderea regiunii transnistrene şi ar afecta stabilitatea din ţară, a declarat liderului Partidului Democrat Marian Lupu unui post de televiziune de la Chișinău. Publika.Md îl citează pe Lupu cu declarația că o eventuală intrare în Alianţa Nord-Atlantică i-ar putea îndepărta şi pe cetăţenii din autonomia găgăuză, și de aceea Moldova trebuie să-şi păstreze statutul de ţară neutră, și doar în caz de pericol să ceară ajutorul altui stat sau bloc militar. În opinia lui Marian Lupu, renunţarea la neutralitate poate fi decisă doar în cadrul unui referendum.

Comisarul european pentru extindere Štefan Füle a afirmat că Uniunea Europeană a subestimat Rusia prin aceea că nu a luat în serios declarația prreședintelui rus Vladimir Putin din 2005 că prăbușirea Uniunii Sovietice a fost cea mai mare catastrofă a secolului 20. Vorbind vineri la sediul Europei Libere de la Praga, Füle a spus că anexarea Crimeii de către Rusia și sprijinul acordat separatiștilor înarmați din estul Ucrainei arată un dispreț total față de legislația internațională și reprezintă dorința lui Putin de a crea o lume fără polaritate, unde singura regulă este că nu există reguli. Füle a mai spus că Uniunea Europeană va continua eforturile de integrare în statele din Parteneriatul estic și în Balcanii de vest, cerînd însă potențialilor parteneri să adopte reforme.

Președintele PLDM Vlad Filat a afirmat că nu crede posibilă intrarea în alegeri într-un bloc comun cu partidele din coaliția de guvernământ. Vorbind presei după reuniunea de vineri a Consiliului Politic al partidului, Filat a declarat presei că platforma electorală a PLDM este în curs de pregătire. Deși nu crede în posibilitatea intrării în bloc la alegeri, fostul premier spune că orice formulă care poate da rezultate poate fi discutată. „Din analize obiective, participările în bloc nu neapărat aduc rezultat mai mare”, a spus Vlad Filat, citat de IPN. Alegerile parlamentare din Republica Moldova sînt programate pentru sfârşitul lunii noiembrie.

În orașul sirian Homs s-a ajuns la un acord temporar de încetare a focului între guvernul sirian și luptătorii rebeli, pentru a permite acestora din urmă retragerea din oraș. Potrivit unor activiști de la Homs, acordul a intrat în vigoare vineri, dar retragerea nu a început încă. Dacă acordul e respectat toate cartierele din Holms, mai puțin unul, vor reveni sub control guvernamental. Asta va marca o înaintare semnificativă a forțelor loiale președintelui Bașar al-Assad, la o lună după ce va încerca să fie reales într-un scrutin presidențial. Sute de locuitori din Homs au fost evacuați în februarie în timpul unui armistițiu umanitar supervizat de Națiunile Unite și de Semiluna Roșie.

Comisarul european pentru energie Guenther Ottinger a anunțat că discuțiile la Varșovia dintre oficialități ruse și ucrainene au dus la un acord care garantează livrarea neîntreruptă de gaze naturale către Ucraina și Europa pînă la sfîrșitul lunii mai. Ottinger a adăugat însă că s-a convenit reluarea discuțiilor, pentru că la Varșovia delegațiile nu au reușit să ajungă la un acord pe termen lung legat de toate chestiunile discutate.Guenther Ottinger a cerut la Varșovia un preț unitar pentru gazul rusesc livrat pentru toți membrii Uniunii Europene, spunînd că tacticile de tarifare practicate de ruși fac ca țările mai dependente de gaz rusesc, în special cele din Europa Centrală, să plătească mai mult decît cele din vestul Europei.

Serviciul rusesc al Europei Libere/Libertatea îl citează pe șeful Gărzii Naționale din Ucraina Stepan Poltopak cu declarația că orașul Sloviansk din estul Ucrainei a fost recucerit aproape în totalitate din mâinile separatiștilor. Poltopak a adăugat că nici un militar din Garda Națională n-a fost ucis sau rănit. Guvernul ucrainean a cerut militanților să depună armele și să se predea.

Ministerul rus de externe a afirmat că intervenția în forță de către autoritățile de la Kiev împotriva separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei va duce la o catastrofă. Diplomația rusă a acuzat de asemenea Uniunea Europeană că distruge șansele pentru o rezolvare a crizei sprijinindu-i pe cei care sînt în spatele „loviturii de stat” de la Kiev. Ministerul rus de externe a cerut Occidentului să renunțe la ceea ce Moscova numește „politicile sale distructive legate de Ucraina”. Aceste declarații vin după ce Kievul a lansat vineri o ofensivă pentru recucerirea de la forțele separatiste ruse a orașului Sloviansk din estul Ucrainei. Purtătorul de cuvînt al președintelui Vladimir Putin Dimitri Peskov a calificat ofensiva drept un raid de represalii, și a afirmat că au fost bombardate așezări pașnice. Ministerul apărării de la Kiev a confirmat că două elicoptere ucrainene au fost doborîte și piloții uciși în timpul ofensivei de vineri 2 mai.

Secretarul general al NATO Alexander Vershbow a afirmat că alianța trebuie să înceapă să se gîndească la Rusia ca la un adversar. Vershbow a spus joi la Wahsington că în ciuda încercărilor de a construi un parteneriat cu Rusia, Moscova „a declarat NATO adversar”, și din această cauză NATO trebuie de asemenea „să înceapă să se uite la Rusia nu ca la un partener, ci ca la un adversar”. În opinia lui Vershbow, care a fost ambasadorul Statelor Unite la Moscova și la NATO, anexarea de către Rusia a regiunii ucrainene Crimeea și implicarea Moscovei în mișcarea separatistă din estul Ucrainei au schimbat relația dintre NATO și Rusia.

La o conferință de presă care a avut loc la Berlin, împreună cu ministrul de externe al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, șefa diplomației europene, Catherine Ashton a calificat drept „inacceptabil” ceea ce se petrece la ora actuală în estul Ucrainei, declarînd că așteaptă de la diplomații din Rusia ajutorul pentru o reducere a tensiunilor și revenirea la calm. Este vorba, a reamintit Ashton, de tentativa de de-escaladare tensiunilor astfel ca „Ucraina să devină stabilă pe plan politic în vederea alegerilor și pe plan economic, pentru ca oanenii să nu se mai teamă de dificultăți și mai mari, cu toate consecințele pe care acestea le presupun”.
După spusele lui Catherine Ashton, „este absolut vital să se pună capăt violenței. Este absolut vital să vedem o trecere la eliberarea clădirilor administrative ocupate, este absolut vital, așa cum am spus tuturor, ca Rada de Stat să funcționeze, ca Parlamentul să fie locul unde toți reprezentanții Ucrainei să conlucreze”.

Ministerul Apărării de la Kiev a anunțat că în cursul ofensivei lansate pentru preluarea controlului asupra orașului Slaviansk din estul Ucrainei, două elicoptere ale armatei au fost doborîte de separatiștii pro-ruși, iar piloții lor uciși. Ministrul de interne Arsen Avakov a precizat pe pagina sa de Facebook că scopurile ofensivei sînt „eliberarea ostatecilor, depunerea armelor și eliberarea clădirilor administrative ocupate [de către separatiști] și revenirea la normal a funcționării administrației orașului”. Slaviansk se află sub controlul forțelor separatiste pro-ruse de luna trecută.
Potrivit lui Avakov, separatiștii au lansat rachete antiaeriene și au utilizat în cursul luptelor artilerie grea și grenade. Trupele ucrainene ar fi preluat între timp controlul a nouă puncte deținute de separatiști pe șoselele de acces spre oraș. Rebelii dețin ca ostateci la Slaviansk pe primarul ucrainean al localității, mai mulți ziariști, trei ofițeri ai Serviciului de Securitate al Ucrainei și o întreagă echipă de observatori militari ai OSCE.

O înaltă oficialitate a NATO, James Appathurai, reprezentantul special al secretarului-general, pentru regiunea Caucazului și Asia Centrală, a lăudat eforturile Georgiei de a obține calitatea de membră a Alianței și a spus că „următorii pași” vor aduce Georgia „și mai aproape” de NATO. Potrivit diplamatului, Alianța occidentală este în curs de a analiza progresele făcute de statele candidate, înaintea reuniunii miniștrilor de externe de la sfîrșitul lunii iunie și a summitului NATO ce va avea loc în Wales, în luna septembrie.
Appathurai, care s-a întîlnit joi la Tbilisi cu președintele Giorgi Margvelashvili, cu premierul Irakli Garibashvili și cu șefa diplomației georgiene Maia Panjikidze, a spus că „Georgia continuă să facă progrese” și că ceea ce „Rusia spune sau face nu va avea o influență asupra deciziilor noastre” privind politica de admitere în NATO.

Ministrul de externe german Frank-Walter Steinmeier este așteptat la Berna, în capitala Elveției, pentru convorbiri pe tema crizei din Ucraina. Elveția deține în prezent președinția rotativă a OSCE. Într-o declarație guvernamentală dată la Berna se spune că Steinmeier se va întîlni cu omologul său elvețian Didier Burkhalter.

Președintele Statelor Unite, Barack Obama, și cancelarul Germaniei, Angela Merkel, se întîlnesc astăzi la Washington, pentru convorbiri ce se vor concentra pe situația din Ucraina. Cei doi lideri au anunțat că vor participa la o conferință de presă comună.
Jay Carney, purtătorul de cuvînt al Casei Albe, a spus că discuțiile Merkel-Obama se vor axa pe „eșecul permanent al Rusiei de a respecta angajamentele asumate prin acordul de la Geneva”.
Cu o zi în urmă, Merkel i-a cerut președintelui Vladimir Putin să intervină pentru eliberarea de către separatiștii pro-ruși a celor șapte ostateci, membri ai misiunii militare OSCE trimise în Ucraina de est. Între ei se află și trei cetățeni germani.

Ministerul Apărării de la Kiev a confirmat că două elicoptere au fost doborîte, iar piloții lor uciși, în cursul unei ofensive majore pentru recîștigarea controlului asupra orașului Slaviansk din estul Ucrainei.
Ministrul de Interne Arsen Avakov a comunicat pe Facebook că scopurile ofensivei sînt „să elibereze ostatecii, ca forțele pro-ruse să depună armele, să elibereze clădirile administratice și să restaureze funcționarea normală a administrației municipale.” Avakov a spus că separatiștii sînt înarmați cu rachete anti-aeriene și că au folosit artilerie și grenade. Potrivit lui, trupele ucrainene au preluat controlul asupra a nouă puncte ce blocau accesul pe drumurile spre oraș. Demnitarul ucrainean a apreciat că forțele Kievului sînt angajate „într-o adevărată bătălie împotriva unor mercenari profesioniști”.

Ministrul britanic de externe William Hague va face o vizită la Chişinău, luni, 5 mai, în cadrul unui turneu regional. Șeful diplomaţiei britanice va fi primit de preşedintele Nicolae Timofti, premierul Iurie Leancă şi va discuta şi cu vicepremierul şi ministru de externe Natalia Gherman. Agenda discuţiilor include subiecte privind parcursul european al Republicii Moldova, relaţiile bilaterale şi situaţia din regiune.

La mitingul de ieri de la Chisinau, de Ziua Internaţională a Muncii, Partidul Comuniştilor şi-a lansat proiectul platformei electorale pentru alegerile parlamentare de anul acesta. Comuniştii promit între altele să lanseze un program de industrializare şi să aducă în ţară „gaze naturale şi energie electrică la preţuri accesibile”. PCRM spune că îşi doreşte relaţii bune cu Uniunea Europeană, dar este împotriva Acordului de Asociere a Moldovei cu Uniunea Europeană. Comuniştii propun ca vectorul extern al ţării să fie decis de populaţie printr-un referendum.

În Ucraina, separatiştii pro-ruşi au pus stăpînire pe sediul Procuraturii din Doneţk. Circa 300 de oameni i-au atacat cu pietre şi sticle incendiare pe poliţiştii care apărau clădirea şi care au ripostat cu grenade paralizante şi gaze lacrimogene. Separatiştii au dat foc steagului Ucrainei şi au arborat drapelul aşa-numitei „republici populare de la Doneţk”. Înaintea atacului, câteva sute de manifestanţi pro-ruşi au trecut în marş prin oraş, cerând federalizarea Ucrainei sau alipirea la Rusia .

Ministrul lituanian de externe Linas Linkievicius a declarat Europei Libere că Ucraina are dreptul şi obligatia de a folosi forţa directă împotriva separatistilor care iau cu asalt clădiri publice. „Nu este numai un drept, dar este si o datorie de a apăra suveranitatea si integritatea teritoriala a ţării. Si noi sprijim clar acţiunile guvernului şi credem că sunt legitime.” Ministrul lituanian de externe a criticat lentoarea cu care Uniunea Europeana si Statele Unite au reactionat la situatia din Ucraina si au adoptat sancţiuni importante împotriva Rusiei pentru actiunile ei in Ucraina.

Ministerul rus de externe califica, într-un comunicat de presa dat ieri, drept „un fals” propunerea premierului interimar de la Kiev, Arseni Iaţseniuk de organizare a unui referendum asupra unităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei şi apreciază că aceste planuri ar fi „cinice”, „avind in vedere că Kievul desfaşoara operatiuni militare impotriva propriilor cetăţeni”. In declaratia Ministerului rus de Externe se mai spune câ orice planuri ale forţelor de securitate ucrainiene pentru acţiuni in estul Ucrainei ar avea „efecte catastrofale”. Forţele pro-ruse din estul Ucrainei deţin controlul asupra unui numar insemnat de cladiri administratice din o duzina de orase.

Potrivit serviciului de presă al Kremlinului, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, l-a îndemnat pe preşedintele rus, Vladimir Putin, să facă uz de întreaga sa influenţă pentru eliberarea observatorilor militari ai OSCE capturaţi în estul Ucrainei. Potrivit sursei citate, preşedintele Vladimir Putin a spus că prioritară ar fi retragerea armatei ucrainene din regiunile de est ale ţării şi iniţierea a ceea ce el a numit un amplu dialog naţional în cadrul reformei constituţionale. Discuţia telefonică a avut loc la iniţiativa părţii germane. Separatiştii pro-ruşi de la Sloviansk i-au luat ostateci pe membrii misiunii OSCE pe 25 aprilie, acuzându-i de spionaj. Din delegaţia OSCE fac parte patru observatori militari germani şi câte unul din Suedia, Polonia, Danemarca şi Cehia. Observatorul suedez a fost ulterior eliberat din motive de sănătate.

Zeci de mii de membri ai sindicatelor din Rusia au mărșăluit de 1 Mai în capitala Rusiei purtînd însemne ale sindicatelor lor și lozinci de susținere a președintelui Vladimir Putin şi ale politicii acestuia de anexare a Crimeii. La Moscova, participarea a fost de aproximativ 100 de mii de oameni, iar potrivit agentiei ruse de ştiri Interfax, in întreaga Rusie, numarul participantilor la demonstratiile de 1 mai ar fi fost de două milioane de oameni.

La Moscova şi Sankt Petersburg, grupuri mici de activişti au manifestat împotriva acţiunilor întreprinse de Rusia în Ucraina. În centrul Moscovei, câţiva activişti au desfăşurat un banner imens în culorile drapelului ucrainean şi au intonat imnul naţional al Ucrainei. Protestul neautorizat a fost suprimat de poliţie, activiştii fiind reţinuţi pentru câteva ore. O acţiune similară în sprijinul democraţiei în Rusia şi Ucraina a avut loc şi la Sankt Petersburg.

România intenționează să-și înăsprească poziția cu privire la situația din Ucraina și împreună cu partenerii NATO să ia „toate măsurile necesare pentru a asigura securitatea în zonă", a declarat preşedintele Camerei Deputatilor de la București, Valeriu Zgonea, intr-un interviu cu Radio France International Romania.
Zgonea a spus că la începutul acestei luni se va consulta cu liderii politici din Parlament, în privinţa unei declaraţii „mult mai ferme" pe tema Ucrainei, dar și să analizeze urmările evoluțiilor actuale pentru „aspirațiile europene" ale R. Moldova.

Preşedintele României, Traian Băsescu, a declarat intr-un interviu cu ziarul Evenimentul Zilei că ţara sa va ramane pentru mult timp tara de granita a NATO si UE şi că, după părerea sa, şansele ca Ucraina să se alature în curind Uniunii Europene si Aliantei Nord Atlantice „trebuie uitate”.