Noul șef al misiunii OSCE din Moldova, ambasadorul american Michael Scanlan, și-a preluat oficial postul de la Chișinău în 1 august. Scanlan, care o înlocuiește pe Jennifer Brush, a dat publicității o declarație în care se declară încrezător că pot fi continuate eforturile pentru soluționarea conflictului dintre Chișinău și regiunea separatistă transnitreană, „în ciuda recentelor evoluții îngrijorătoare”. Michael Scanlan va lua parte la următoarea rundă de negocieri în format 5+2 programate să aibă loc sub auspiciile OSCE la Viena în septembrie. Scnalan a lucrat 23 de ani la Departamentul de stat, ocupînd cel mai recent postul de director pentru afaceri est-europene și acela de însărcinat cu afaceri la Minsk.

Autoritățile din Uzbekistan au suspendat în 1 august accesul la internet și la serviciile de mesagerie telefonică, pentru a preveni copiatul în timpul examenelor de admitere la universități. Principalii doi operatori de telefonie mobilă au închis serviciile de internet și de mesagerie de text și imagini între orele 8:30-13:30 ora locală, explicînd măsura prin „lucrări urgente de întreținere a rețelelor de telecomunicații”. Restricțiile aplicate acestor servicii au devenit o practică anuală în ziua examenelor, și fac parte din eforturile autorităților de a combate corupția și copiatul. Corespondenții Europei Libere relatează că poliția a percheziționat candidații în căutare de telefoane mobile și fițuici înainte de a le permite intrarea în sălile de examen. Mai multe magazine care vînd produse electronice din Tașkent au afișat anunțuri cu textele: „Intrați la examene doar cu stiloul”, „Nu mai avem mini-mobile, folosiți-vă capul ca să vă luați examenele”.

Șefii diplomațiilor italiană și poloneză concurează pentru pozția de coordonator al politicii exerne a Uniunii Europene. Oficiul premierului italian Matteo Renzi l-a nominalizat în oficial pentru acest post în 1 august pe ministrul de externe Federica Mogherini, în timp ce premierul polonez Donald Tusk l-a nominalizat pe ministrul de externe Radoslaw Sikorizki. Cele două nominalizări survin într-un moment de tensiune cu Rusia, din cauza acțiunilor Moscovei în Ucraina. Mai multe guverne est-europene o resping pe Mogherini spunînd că are o atitudine prea prietenoasă față de Rusia, în timp ce unii lideri UE spun că Sikorski este atît de critic față de Moscova încît numirea sa ar putea dăuna unei posibile reconcilieri cu Federația Rusă. Cei 28 de lideri din UE urmează să-l aleagă pe sucesorul lui Catherine Ashton în funcția de coordonator al politicii externe și de securitate a UE la summitul programat pentru 30 august. Mandatul lui Ashton se încheie în luna octombrie.

Polonia marchează 70 de ani de la începerea Revoltei din Varșovia, când mii de civili înarmați precar s-au răsculat împotriva forțelor Germaniei naziste în 1944. Președintele Bronislav Komorowski a depus flori la un monument vineri, și întreaga țară a ținut un moment de reculegere. Mai mult de 200.000 de polonezi au fost uciși în cele 63 de zile ale revoltei, încercând să preia controlul asupra capitalei, în timp ce trupele Armatei Roșii se apropiau. Dar Armat Roșie și-a oprit înaintarea, dînd astfel timp trupelor hitleriste să se regrupeze și să învingă rezistența poloneză, care a luptat cu foarte puțin sprijin dinafară. Germanii au dat foc orașului după ce au înăbușit rebvolta. Polnezilor li s-a interzis să marcheze evenimentul în timpul regimului comunist, o fac însă în fiecare an începînd din 1989.

Noul armistițiu declarat vineri de Israel și Hamas a fost încălcat la puține ore după declararea lui. Oficialitățile palestiniene au afirmat că zeci de oameni au fost uciși în bombardamentele israeliene, în timp ce Israelul îi acuză pe militanții palestinieni de încălcări flagrante ale încetării focului. Armistițiul umanitar de 72 de ore fusese negociat de ONU și Statele Unite și ar fi trebuit să fie urmat de discuții israelo-palestiniene la Cairo pentru găsirea unei soluții pe termen lung. Oficialitățile din Gaza spun că peste 1.450 de palestinieni au fost uciși în conflict. Israelul a pierdut 61 de soldați și 3 civili în ofensiva lansată în Gaza, despre care spune că e menită să apere populația israeliană de atacurile militanților.

Un tribunal de la Moscova a respins cererea de punere în arest preventiv a bloggerului de opoziție Aleksei Navalnîi, în cadrul audierilor preliminare în cazul său și al fratelui lui Oleg care au început la 1 august. Procurorii au cerut punerea lui Navalnîi în arest preventiv, motivînd că a încălcat condițiile de arest la domiciliu prin folosirea Internetului. Navalnîi a anunțat pe Twitter că a postat pe Internet documente legate de cazul său. Frații Navalnîi sînt acuzați că ar fi furat și spălat 760.000 de dolari aparținînd companiei de cosmetice franceze Yves Rocher. Aleksei Navalnîi se află în arest la domiciliu din februarie, și i s-a interzis să folosească Internetul. Cazul legat de Yves Rocher doar unul din cele intentate bloggerului rus, care a fost deja condamnat cu suspendare la cinci ani de închisoare în 2013, sub acuzația de furt. Aleksei Navalnîi neagă acuzațiile, și spune că toate probele împotriva lui sînt motivate politic.

La 1 august în Rusia a intrat în vigoare o lege care înăsprește condițiile pe care trebuie să le respecte bloggerii. Noua lege, semnată de Vladimir Putin în may, îi obligă pe bloggerii cu mai mult de 3.000 de cititori zilnic să se înregistreze oficial la Roskomnadzor, agenția de stat care reglementează mass media, și să respecte regulamentele care guvernează activitatea instituțiilor de presă. Potrivit legii, bloggerii nu au voie să fie anonimi, în timp ce rețelele sociale sînt obligate să stocheze timp de șase luni datele utilizatorilor. Informațiile pot fi stocate numai pe servere de pe teritoriul rusesc, pentru ca autoritățile să poată avea acces la ele.

Rusia a anunțat că va impune taxe vamale din 30 august la carnea, legumele, zahărul și vinul importate din R. Moldova. Măsura anunțată la 1 august, vine după ce Moscova a decis să suspende importurile de fructe moldovenești și să limieze importurile de carne, după ce Chișinăul a semnat Acordul de Asociere și de Liber Schimb cu Uniunea Europeană. La ora actuală, Moldova exportă produse în Rusia fără taxe vamale, potrivit acordului comercial bilateral în viogoare. Rusia e a treia cea mai mare piață de export a Moldovei după Uniunea Europeană și Ucraina. Țările Uniunii Europene și Statele Unite au însăsprit sancțiunile împotriva Rusiei din cauza rolului său în Ucraina, după ce un avion de pasageri malezian a fost doborît pe teritoriul controlat de separatiștii pro-ruși în estul Ucrainei în 17 iulie.

Reprezentanţii marilor retaileri din România doresc să-i sprijine pe producătorii de fructe şi legume din R. Moldova, se spune într-un comunicat al ministerului agriculturii de la București, citat de IPN. Potrivit aceleieași surse, vicepreşedinta Asociaţiei marilor reţele comerciale din România, Delia Nica, a propus ca în perioada următoare să aibă loc discuţii între fiecare hypermaket şi producătorii din R. Moldova, pentru stabilirea unui parteneriat. Declaraţia a fost făcută în cadrul unei întrevederi la Bucureşti dintre secretarului de stat Daniel Botănoiu și o delegație a Asociaţiilor producătorilor şi exportatorilor de fructecondusă de viceministrul agriculturii din R. Moldova, Vlad Loghin.

Acţiunile Federaţiei Ruse influenţează drumul pro-european al Moldovei, iar integrarea europeană a Moldovei trebuie să fie principalul obiectiv al României, a afirmat premierul român Victor Ponta într-un interviu pentru televiziunea Digi24 din România, citat de IPN. Ponta a spus că regiunea a fost destabilizată de acţiunile Federaţiei Ruse, dînd ca exemplu anexarea ilegală a Crimeei și sprijinul acordat separatiştilor. Victor Ponta a mai declarat că pericolul la care este expusă Republica Moldova este legat de un eventual câştig al alegerilor de către Partidul Comuniştilor, în noiembrie, lucru care ar destabiliza procesul de aderare a Moldovei la Uniunea Europeană.

În Republica Moldova nu este înregistrat nici un caz de infecţie cu virusul Ebola, a spus la o conferință de presă Svetlana Cotelea, viceministrul sănătăţii de la Chișinău, citată de IPN. Cotelea insistat însă că cetăţenii moldoveni care au călătorit sau călătoresc în Africa trebuie să ia măsuri de protecţie, pentru a preveni îmbolnăvirea.

Guvernul Rusiei a decis să impună taxe de import pentru mai multe categorii de produse din Republica Moldova. Decizia semnată joi de premierul Dmitri Medvedev urmează să intre în vigoare peste o lună. Ea prevede taxe pentru 19 categorii de produse, inclusiv fructe, legume, vin, carne, cereale, zahăr, mobilă. Ministerul rus de externe urmează să notifice autoritățile moldovene despre introducerea taxelor, care vor fi de mărimea celor plătite de toate țările aflate în regimul de comerț obișnuit cu Rusia. Itar-Tass scrie că este răspunsul Rusiei la semnarea Acordului de Asociere și de Liber Schimb de către Republica Moldova cu Uniunea Europeană.

Portaluri de știri de la Chișinău relatează că o delegație guvernamentală moldoveană n-a reușit să convingă partea rusă, joi, la Moscova, să renunțe la diferite restricții aplicate importurilor din Republica Moldova. „Pe moment, rezultate pozitive nu există, ba chiar mai mult, există o reticenţă din partea autorităţilor din Federaţia Rusă”, a spus ministrul economiei Andrian Candu, citat de site-uri de știri moldovenești. Candu a mai spus că Chișinăul va continua dialogul cu Moscova, inclusiv printr-o întâlnire pe care el o va avea astăzi cu ambasadorul rus în Moldova. Moscova a interzis recent importurile de fructe și conserve moldovenești, după ce mai devreme interzisese importurile de carne procesată. Importul vinurilor este interzis din septembrie trecut.

Garda Financiară din Italia spune că forțele italiene au capturat o navă sub pavilionul Republicii Moldova la sud de Sicilia, în timp ce transporta peste şapte tone de haşiş. Potrivit unui comunicat de presă citat de portalul Adevărul, nava de 70 de metri, cu echipaj compus din 11 sirieni, a fost escortată în portul Pozzallo pentru continuarea anchetei. De la începutul acestui an, Garda Financiară din Italia a confiscat aproape 100 de tone de droguri. Adevărul scrie că navele sub pavilion moldovenesc sunt folosite de traficanţi şi pentru transportarea imigranţilor din Africa şi Asia în Italia.

Observatorii OSCE împreună cu experți olandezi și australieni au ajuns joi la locul prăbușirii avionului malaezian în estul Ucrainei, după mai multe tentative eșuate în zilele precedente din cauza ciocnirilor între separatiștii pro-ruși și trupele ucrainene. Se relatează că luptele continuă în vecinătatea imediată a locului tragediei soldate cu 298 de morți la 17 iulie, când avionul ar fi fost doborât de rebeli. Vicepremierul ucrainean, Volodimir Hroisman a anunțat că partea ucraineană și cea rusă care au purtat negocieri joi la Minsk au convenit să mențină deschis un coridor utilizat de anchetatori. Participanții la negocierile de la Minsk ar mai fi convenit asupra eliberării ostatecilor luați în timpul conflictului din Ucraina.

Israelul și gruparea militantă Hamas au acceptat un armistițiu necondiționat de 72 de ore în Fâșia Gaza. Secretarul de stat american John Kerry și secretarul general al ONU Ban Ki-moon au spus că armistițiul începe astăzi la ora 8:00, ora locală. Delegații israeliene și palestiniene sunt așteptate la Cairo pentru convorbiri cu guvernul Egiptului care încearcă să medieze ”un armistițiu durabil”. Mai multe acorduri de încetare a focului anunțate până acum au fost încălcate. Autoritățile din Gaza spun că peste 1400 de palestinieni au fost uciși de când Israelul a început ofensiva la 8 iulie pentru a opri tirurile cu rachete ale militanților. De partea israeliană au murit 56 de oameni.

Uniunea Europeană a anunțat oficial că cinci bănci rusești nu se vor mai putea împrumuta pe piețele de capital europene, ca parte din cel mai recent pachet de sancțiuni legate de criza ucraineană. Pe lista publicată joi se află Sberbank, VTB Bank, Gazprombank, Vneshekonom Bank (VEB) și Banca Agricolă Rusă (Rosselhozbank). Sancțiunile care vor intra în vigoare cu data de 1 august sunt îndreptate împotriva băncilor rusești cu capital de stat mai mare de 50%. Anul trecut 47% din bondurile emise de băncile rusești au fost emise pe piețele financiare din UE, cu o valoare totală estimată la 7,5 miliarde de euro.

Se relatează că delegația guvernamentală moldoveană care a discutat joi 31 iulie la Moscova relația comercială moldo-rusă n-a reușit să convingă partea rusă să renunțe la diferitele restricții aplicate importurilor moldovene. “Pe moment, rezultate pozitive nu există, ba chiar mai mult, după cum am discutat cu colegii, există o reticenţă din partea autorităţilor din Federaţia Rusă.”, a spus ministrul economiei Andrian Candu, citat de site-uri de știri moldovenești. Candu a mai spus că Chișinăul va continua dialogul cu Moscova, inclusiv printr-o întâlnire pe care el o va avea vineri 1 august cu ambasadorul rus în Moldova. Moscova a interzis recent importurile de fructe și conserve moldovenești, după ce mai devreme interzisese importurile de carne procesată.

Ministerul apărării din Statele Unite a apelat la Israel să facă mai mult pentru protecția civililor în ofensiva sa din Fâșia Gaza. „Numărul victimelor civile din Gaza este prea ridicat. Este limpede că Israelul trebuie să-și respecte propriile standarde foarte înalte în protecția civililor”, a spus purtătorul de cuvânt al Pentagonului col. Steve Warren la o conferință de presă joi 31 iulie. Oficialii din Gaza spun că peste 1370 de palestinieni, majoritatea civili, au fost uciși în enclavă de la declanșarea ofensivei israeliene. Din rândul israelienilor au murit 56 de militari și trei civili.

Uniunea Europeană a interzis accesul unui număr de cinci bănci rusești pe piețele de capital europene, ca parte dintr-un pachet de sancțiuni legate de criza ucraineană. Pe lista publicată joi 31 iulie se află Sberbank, VTB Bank, Gazprombank, Vneshekonom Bank (VEB) și Banca Agricolă Rusă (Rosselhozbank). Sancțiunile care vor intra în vigoare cu data de 1 august sunt îndreptate împotriva băncilor rusești cu capital de stat mai mare de 50%. Nu sunt vizate filialele din UE ale băncilor rusești. Uniunea Europeană a spus că își rezervă dreptul de a revizui sancțiunile peste trei luni. Anul trecut 47% din bondurile emise de băncile rusești au fost emise pe piețele financiare din UE, cu o valoare totală estimată la 7,5 miliarde de euro.

Moldpres relatează că zece moldoveni sunt ajutați de diplomația rusă să plece din Fâșia Gaza, teritoriul palestinian confruntat cu o ofensivă militară israeliană. Moldovenii se aflau astăzi la un punct de trecere a frontierei cu Egiptul în așteptarea vizei. Moldpres spune că ambasada moldoveană în Israel le-ar fi oferit celor zece să-i ajute cu evacuarea duminică, dar ei au refuzat, pentru că nu vor să mai aștepte. Luna aceasta Israelul a lansat mai întâi bombardamente, apoi și o ofensivă terestră pentru a opri lansarea de către rachete împotriva localităților israeliene de către militanții islamiști ai mișcării Hamas. Moldpres spune că în prezent în Fâșia Gaza se află 38 de moldoveni, dacă îi socotim și pe cei zece care așteaptă să plece cu ajutorul diplomației rusești.

Opoziția comunistă a criticat recenta asumare a răspunderii guvernului pentru mai multe legi, spunând că va ataca unele dintre ele la Curtea Constituțională și va sesiza Comisia Europeana despre ceea ce comuniștii consideră a fi „încălcarea legislației” de către puterea politică. Vorbind la o conferință de presă joi 31 iulie liderul PCRM Vladimir Voronin a dat de înțeles că din cauza opoziției față de legile respective și-a dat demisia ministrul economiei, Valeriu Lazăr. Alt deputat comunist, Oleg Reidman, a spus la aceeași conferință de presă că legea care prevede mărirea pensiilor ar fi nerealistă, întrucât în bugetul de stat nu sunt bani pentru așa ceva. Legile pentru care guvernul și-a asumat răspunderea la sfârșitul sesiunii parlamentare de primăvară-vară au fost criticate și de un influent deputat din Partidul Liberal-Democrat, Veaceslav Ioniță, șeful comisiei de buget și economie din legislativ, dar el a fost contrazis apoi categoric de șefii săi de partid.

Liderul comuniștilor, Vladimir Voronin, a confirmat ruptura cu trei fruntași PCRM intrați în dizgrație, anunțând că Mark Tkaciuk, Grigore Petrenco și Iurie Munteanu nu vor figura pe lista candidaților la următoarele alegeri parlamentare. Potrivit IPN Voronin a spus joi 31 iulie că aceia care au scris cereri de ieșire din partid nu pot fi pe liste. În urmă cu două săptămâni Voronin sugera că deputații Tkaciuk, Petrenco și Munteanu ar căuta să destabilizeze partidul, și că despărțirea de ei nu a avut motive ideologice, cum insinuase de exemplu Tkaciuk. „Cei care au dat lovitura de stat din 7 aprilie, pot face o lovitură de stat şi în interiorul partidului”, spunea la 15 iulie Voronin.

Banca Națională a spus că transferurile de bani din străinătate către persoane fizice au depășit în primul semestru al anului curent nivelul dinaintea crizei financiare declanșate în anul 2009, cu peste 10 milioane de dolari. Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei citate de Moldpres, în perioada ianuarie-iunie au intrat în țară prin sistemul bancar moldovenesc 768 de milioane de dolari. În primul semestru al anului 2008, înaintea crizei, cifra fusese de 755 de milioane de dolari. Datele BNM arată o schimbare față de perioada dinaintea crizei, anume că în vreme ce în 2008 jumătate din transferuri erau în dolari americani și numai 5,5% în ruble rusești, acum cele mai multe transferuri (38%) s-au făcut în ruble, urmate de transferuri în euro și dolari.

Autoritățile din România spun că încă o persoană s-a înecat din cauza revărsării râurilor în sud-vestul țării, în inundații soldate cu avarierea a peste 2.200 de case. Pentru joi meteorologii au emis o nouă avertizare pentru zona deja afectată. Potrivit Associated Press aproximativ 300 de oameni erau blocați de ape într-un sat de pe râul Gilort. Autoritățile spun că a fost găsit cadavrul unui bărbat la mai mulți kilometri de casa lui – al doilea deces provocat de inundații. Au fost evacuați 1200 de oameni, iar dintre casele avariate aproape o sută sunt distruse complet. Ministrul Mediului Attila Korodi a spus că va porni o anchetă pentru a stabili dacă de vină pentru inundații sunt și defrișările masive din regiune.