Leul și-a continuat deprecierea față de dolar și euro, iar Banca Națională anticipează că tendința o să continue. BNM a anunțat pentru mâine un curs de 16,66 de lei pentru un dolar, cu 18 bani mai mult decât astăzi și de 19,48 lei pentru un euro, cu 11 bani mai mult decât astăzi. Banca Națională a spus la începutul săptămânii că nu va interveni pentru sprijinirea monedei naționale. Economiștii spun că aprecierea dolarului față de leu împiedică posibila ieftinire mai mare în Moldova a carburanților, într-o vreme prețul petrolului pe piața internațională este în continuă scădere.

Parlamentul Ucrainei a aprobat un decret de încorporare militară în trei etape anul acesta, pe fundalul conflictului cu separatiștii pro-ruși care nu dă semne de încetare în estul țării. Rada Supremă a aprobat cu 268 de voturi pentru și 1 împotrivă decretul președintelui Petro Poroșenko, prevăzând trei runde de încorporare, în ianuarie, aprilie și iunie. Secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, Oleksandr Turcinov a spus în parlament că vor fi luați la armată în primul rând ”cetățenii patrioți care sunt gata să-și apere țara în mod voluntar”. Ministrul apărării, Stepan Poltorak a spus că speră că vor fi încorporați anul acesta 104 miii de recruți.

În Armenia, sute de oameni inclusiv demnitari și personalități publice au participat la înmormântarea unei familii de șase oameni care ar fi fost uciși de un militar rus, iar poliția a împiedicat un grup de protestatari să ardă drapelul Rusiei în fața ambasadei ruse de la Erevan. Funeraliile la care a participat între alții spicherul Galust Sahakian a avut loc la locul incidentului, în orașul Gyumri care găzduiește o bază rusească. Victime ale atacului de la 12 ianuarie sunt un cuplu local, fiul și nora celor doi, u nepoată de doi ani și o fiică nemăritată. Nepotul în vârstă de șase luni a fost înjunghiat, dar a supraviețuit. Autoritățile armene spun că soldatul rus Valeri Permiakov ar fi recunoscut că a comis crima după ce ar fi dezertat de la cea mai mare bază militară a Rusiei în Caucazul de Sud. Permiakov a fost reținut marți la granița Armeniei cu Turcia. La protestul de la Erevan, poliția a reținut astăzi doi oameni, inclusiv un regizor cunoscut, Tigran Khzmalian.

Președintele României, Klaus Iohannis, călătorește la Bruxelles în prima sa vizită oficială peste hotare de când și-a început mandatul în luna decembrie. Înainte de plecare, Iohannis a spus, la București, că ”integrarea aprofundată” a României în Uniunea Europeană și Alianța Nord Atlantică este o prioritate a mandatului său și va transmite acest mesaj președintelui Consiliului European, Donald Tusk, președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg. Săptămâna aceasta, Iohannis a semnat cu partidele parlamentare din România o înțelegere pentru mărirea cheltuielilor pentru apărare până a la 2 la sută din Produsul Intern Brut începând cu 2017 și menținerea lor la acest nivel în următorii zece ani. Creșterea bugetului pentru Apărare are loc la cererea Statelor Unite și a Alianței Nord Atlantice pe fondul crizei din Ucraina.

Negociatorii PLDM și PD au avut o nouă întrevedere cu reprezentanții PCRM, la trei zile după ce au acuzat PL-ul de blocarea negocierilor de coalizare. După încheierea întrevederii care a avut loc la parlament, negociatorul PD, Sergiu Sârbu a spus că s-a discutat despre ”un compromis pentru a învesti un nou guvern”. Negociatorul PLDM, Vadim Pistrinciuc a spus că nu se negociază ”formarea coaliţiei” de guvernare cu comuniștii, ci se discută despre sprijin parlamentar pentru un nou cabinet. Negociatorul PCRM, Artur Reșetnikov le-a spus jurnaliștilor că partidul său dorește ca forul legislativ să-și reia activitatea ”în câteva zile”. Nu este limpede dacă s-a ajuns la înțelegeri între grupurile parlamentare pentru alegerea spicherului. Luni seara, liderul liberal-democrat, Vlad Filat și liderul democrat, Marian Lupu au spus că încep convorbiri și cu comuniștii pentru că negocierile de peste 40 de zile cu liberalii lui Mihai Ghimpu s-ar fi blocat. Liberalii care au fost excluși de la guvernare în 2013 ar insista să aibă acum mai multe garanții. Ar cere o partajare a funcțiilor principale, care să includă și funcția de șef al statului, dar liberal-democrații și democrații s-ar opune.

Președintele Republicii Belarus, Alyaksandr Lukașenka, a promis să îmbunătățească relația grav deteriorată cu Occidentul și a avertizat Rusia să nu se opună acestor încercări. Vorbind în parlamentul de la Minsk, Lukașenka a spus că țara sa ”va construi în mod temeinic și determinat relații cu Uniunea Europeană și Statele Unite”. Liderului belorus a spus că Moscova nu trebuie să împiedice construirea acestor relații, tot așa cum Minskul nu are obiecții față de ”eforturi colosale” pe care le-ar depune Rusia ca să-și normalizeze relațiile cu Occidentul, ajunsă la cel mai scăzut nivel din cauza crizei din Ucraina. În același timp, Lukașenka a spus că Republica Berlarus ”n-a fost niciodată trădătoare” și că țările occidentale nu vor înlocui vreodată Rusia pentru Belarus. Relația Minskului cu Statele Unite și Uniunea Europeană este rece din cauza intoleranței lui Lukașenka față de oponenții politici în cele două decenii de aflare la putere. Dar Lukașenka încearcă frecvent să tragă beneficii din ciocnirea Rusiei cu Occidentul.

În Ucraina este zi de doliu în memoria victimelor atacului cu rachetă asupra unui autobuz pe o rută suburbană din estul țării, care a ucis 12 oameni, pe 13 ianuarie. Atacul din apropierea orașului Volnovaha este cel mai grav incident din ultimele luni. Kievul a dat vine pe separatiștii pro-ruși pentru lansarea rachetei, dar acuzația a fost respinsă de rebeli. Premierul ucrainean Arseni Iațeniuk a cerut comunității internaționale să recunoască separatiștii pro-ruși din regiunile Luhansk și Donețk drept ”organizații teroriste”. Atacul a avut loc pe fundalul intensificării luptelor. Uniunea Europeană și Statele Unite au condamnat creșterea violențelor, iar Washingtonul consideră că responsabili de bombardarea autobuzului sunt separatiștii pro-ruși.

Statele Unite și Marea Britanie promit să mențină un front unit împotriva extremiștilor islamiști, după atacurile de săptămâna trecută la Paris, soldate cu 17 morți. Președintele american Barack Obama și premierul britanic David Cameron au făcut promisiunea într-un articol comun apărut în ediția de astăzi a ziarului „Times” de la Londra, înainte de o întâlnire pe care o vor avea la Washington. Obama și Cameron mai scriu că lumea a răspuns ”într-un singur glas” la atacurile de la Paris și că nu vor permite nimănui să ”pună căluș libertății de exprimare”. La Paris, președintele Francois Hollande a spus că musulmanii sunt ”victimele principale ale fanatismului, fundamentalismului și intoleranței”. La Berlin, cancelara germană, Angela Merkel a promis să întărească măsurile de securitate împotriva extremiștilor islamiști. Vorbind în parlament după un moment de reculegere în memoria victimelor atacurilor de la Paris, Merkel a spus că "predicatorii urii, delicvenții violenți care acționează în numele Islamului, cei din spatele lor și intelectualii care inflamează terorismul internațional vor fi combătuți riguros cu toate mijloacele legale aflate la dispoziția statului”.

Ministerul Economiei spune că securitatea energetică a Republicii Moldova nu va avea de suferit în urma opririi importului de energie electrică din Ucraina. Potrivit unui comunicat de presă difuzat miercuri, Ucraina sistat exporturile la 28 noiembrie din cauza unui deficit de curent apărut pe plan intern. De atunci, consumul moldovean este acoperit în proporție de 75 la sută de energie electrică procurată de la centrala de la Cuciurgan și în proporție de 25 la sută de energie produsă local de către centralele electrice cu termoficare. Presa a aflat despre sistarea livrărilor din Ucraina abia săptămâna aceasta. Comunicatul Ministerului Economiei mai spune că centrala de la Cuciurgan, care aparține companiei ruse Inter RAO ES are capacități mult mai mari decât necesarul consumatorilor moldoveni. Totuși, guvernul moldovean caută să-și diversifice importurile prin interconexiunea cu România, se mai spune în comunicat.

Premierul Turciei Ahmet Davutoglu a criticat ultimul numar al publicatiei satirice franceze „Charlie Hebdo” , afirmând că este „o insultă” și că „libertatea de expresie nu înseamnă libertatea de a insulta”. Pe prima pagina a revistei franceze este publicată o caricatură a Profetului Mahomed. Ziarul opozitiei turce este singurul care a publicat miercuri caricaturi din ultimul numar din „Charlie Hebdo” dar nu și caricatura de pe coperta, După atacul terorist de acum o săptămână, soldat cu 12 morți, „Charlie Hebdo” a apărut miercuri cu un număr special „al supraviețuitorilor” în peste 3 milioane de exemplare. Între timp, rețeaua teroristă Al-Qaida și-a asumat responsabilitatea pentru atacul din redacția publicației „Charlie Hebdo”, afirmând într-un video autentificat de serviciile de informații franceze că l-a organizat și finanțat.

Statele Unite și Marea Britanie au anunțat că vor continua să facă presiuni asupra Rusiei, pentru că țările comunității internaționale „nu pot doar să asiste la încercările Rusiei de a destabiliza Ucraina”. Într-un comentariu publicat de președintele american Barack Obama și premierul britanic David Cameron în cotidianul britanic „Times” se mai spune că „lumea întreagă va avea de suferit” dacă astfel de violări ale legislației internaționale sînt tolerate. Articolul marchează începutul a două zile de negocieri la Washington între Obama și Cameron.

Amnesty International a publicat imagini din satelit care documentează dimensiunea masacrului comis săptămâna trecută de milițiile Boko Haram în două sate din Nigeria. Potrivit mărturiilor strînse de această organizație, sute de civili ar fi fosr uciși de milițiile radicale, iar imaginile arată că aproape patru mii de „structuri” au fost distruse.

În Uzbekistan, președintele Islam Karimov va candida pentru un nou mandat în alegerile prezidențiale din 29 martie. Karimov, fost înalt funcționar al partidului comunist, conduce într-un stil autoritar Uzbekistanul din 1990. Ultimele alegeri au avut loc în 2007, vot care nu a fost recunoscut drept democratic de observatorii internaționalii pentru că în sistemul autoritar impus de Karimov electoratul nu a avut alternativă.

Rusia a declarat că Uniunea Europeană ar trebui să contruiască gazoducte care să o lege de gazoductul planificat dintre Rusia și Turcia, gândit de Moscova ca alternativă la proiectul South Stream la care a renunțat în decembrie, după ce nu a putut rezolva o serie de dispute cu Bruxelles-ul. EuObserver relatează că miercuri la Moscova șeful Gazprom Alex Miller i-a spus noului comisar european pentru energie Maros Sefcovic că gazoductul spre Turcia este singurul care va putea transporta cantitatea necesară de gaze pentru UE, ocolind Ucraina, așa cum ar fi făcut și South Stream. Sefcovic s-a declarat surprins de acest anunța, și a răspuns că sigur există alternative mai convenabile. El s-a întîlnit la Moscova și cu ministrul rus al energiei Alexander Novak și cu adjunctul acestuia.

Șeful diplomației americane John Kerry și adjuncta sa Victoria Nuland se află la Sofia, unde discută chestiuni legate de energie. Kerry va pleca apoi la Paris pentru convorbiri legate de combaterea terorismului internaţional. Victoria Nuland a sosit de la Bucureşti, unde miercuri s-a întâlnit cu preşedintele Klaus Iohannis și cu ministrul român de externe Bogdan Aurescu. Nuland a vorbit la București despre interesul Statelor Unite pentru aprofundarea parteneriatului strategic cu România, despre noi oportunități de cooperare și despre proiecte comune care pot fi făcute în economie, în educație, dar și în ceea ce privește securitatea energetică și buna guvernare. Aurescu și Nuland au discutat la București şi despre situația din Republica Moldova, accentuînd că e important acum să se formeze un guvern, după alegerile generale din noiembrie care au consfinţit opţiunea proeuropeană a electoratului moldovean. Președintele României Klaus Iohannis este așteptat săptămâna viitoare la Chişinău.

Biroul Federal de Investigații al Statelor Unite (FBI) a arestat la Washington un tânăr de 20 de ani din statul Ohio, bănuit că intenţiona să detoneze mai multe bombe artizanale în clădirea Congresului şi să deschidă focul asupra celor care ar fi încercat să fugă. Tânărul era de câteva luni observat de poliţie.

Într-un interviu pentru Europa Liberă la încheierea mandatului la Chişinău, ambasadorul Statelor Unite William Moser a reamintit că problema corupţiei care „afectează toate domeniile din societate şi buna funcţionare a ţării rămâne principala problemă a viitorului guvern dar şi a întregii societăţi. Corupţia se va diminua când oamenii vor spune „ne-am săturat” şi vor cere de la guvernanţi mai multă responsabilitate şi rezultate mai bune” a declarat ambasadorul Moser.

În acest context, Moser a îndemnat partidele care negociază formarea noului guvern să caute nu persoane loiale partidelor ci „ funcţionari competenţi şi oneşti… care vor munci în interesul” cetăţenilor.”

Colaborarea mai ales economică şi dialogul sunt singura modalitate de a rezolva problema transnistriană, crede ambasadorul american William Moser. În interviul pentru Europa Liberă, Moser a atras atenţia că semnarea Acordului de Liber Schimb cu UE oferă acum o şansă unică pentru că „regiunea transnistreană trebuie să fie integrată în Republica Moldova … cu un statut special pentru Transnistria…în cadrul spaţiului economic al Uniunii Europene, acest scop are mai multe şanse să devină realitate”.

Cooperarea mai strânsă cu NATO, modernizarea forţelor armate şi participarea la operaţini internaţionale de menţinere a păcii nu contrvin statutului de neutraliatatea al Republicii Moldova, a declarat ambasadorul american William Moser în interviul acordat Europei Libere la încheirea mandatului la Chişinău.

„Dacă Republica Moldova îşi va întări capacitatea militară, îşi va consolida relaţia cu NATO şi participa mai activ la operaţiunile internaţionale de menţinere a păcii, aceste acţiuni în niciun caz nu vor viola statutul de neutralitate a ţării”.

Neutralitatea este „alegerea cetăţenilor acestei ţări şi Republica Moldova singură trebuie să ia o decizie în privinţa statutului. Nici o ţară nu trebuie să forţeze Republica Moldova să facă o alegere anume” a mai declarat ambasadorul american.

PLDM, Partidul Democrat şi PCRM au continuat miercuri negocierile în vederea crearii unei majorităţi parlamentare sau a unei coaliţii de guvernare şi şi-au expriamt speranța că în două-trei zile va fi aleasă conducerea noului Parlament, rezultat din alegerile de la 30 noiembrie. Democratul Sergiu Sârbu a spus după întrevedere, citat de agenţia IPN: „ori avem stabilitate, ori ne pasc alegeri anticipate”. Potrivit IPN Liberal-democrații și democrații au precizat că nu discută despre vreo alianță cu comuniștii și că vor continua negocierile pentru formarea noii majorități cu partenerul lor tradițional, Partidul Liberal. Dar reprezentantul PCRM, Artur Reșetnicov, a spus că dacă se va reuși „deblocarea parlamentului” comuniștilor li se vor „deschide ușile și pentru alte realizări, inclusiv pentru formarea guvernului”.

Președintele ucrainean Petro Poroșenko a declarat astăzi zi de doliu pentru cele 12 victime ale unui atac cu rachetă asupra unui autobuz în estul Ucrainei. Poroșenko a spus miercuri după o întâlnire cu guvernatorii regiunilor țării că lumea întreagă deplânge victimele atacului împreună cu Ucraina. Oficialii ucraineni spun că marți 13 ianuarie o rachetă Grad lansată de rebelii pro-ruși la Volnovaha, 35 km sud de Donețk, a lovit un autobuz pornit din Mariupol, omorând 12 pasageri și rănind alți cel puțin zece. Separatiștii au negat răspunderea pentru atac, spunând că locul incidentului, un punct de control guvernamental, nu se află în raza de acțiune a artileriei lor. Atacul a fost condamnat de Consiliul de Securitate ONU.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a cerut Rusiei să-și retragă sprijinul pentru separatiștii din estul Ucrainei și să-și folosească toată influența pentru a-i face să respecte armistițiul convenit la 5 septembrie anul trecut la Minsk. Vorbind miercuri la Berlin, în compania cancelarului german Angela Merkel, Stoltenberg a spus că Alianța dorește cooperare, nu confruntare cu Rusia, dar că pentru îmbunătățirea relațiilor este nevoie ca și Moscova să dorească și ea acest lucru. Jens Stoltenberg a mai spus că recenta abandonare de către Ucraina a statutului ei de țară nealiniată este începutul unui proces care s-ar putea încheia cu depunerea cererii de aderare la NATO. El a adăugat că dacă Ucraina dorește să facă parte din Alianță trebuie să îndeplinească mai întâi criteriile principale: existența unei societăți deschise, democratice, și capacitatea de a contribui la securitatea colectivă a NATO

Preşedintele Venezuelei Nicolas Maduro va discuta la Moscova cu preşedintele rus Vladimir Putin despre căderea dramatică a preţului petrolului şi modalităţi de a opri aceasta evoluţie. În acest moment, barilul de petrol este cotat la 46 de dolari, o scădere de 60% faţă de iunie anul trecut. Venezuela ca şi Rusia depinde excesiv de mult de exportul de petrol. Maduro se află într-un turneu al ţărilor exportatoare, încercând să obţină o reducere a producţiei mondiale pentru a forţa creşterea preşurilor, o iniţiativă care nu are mare şanse de succes nici la Moscova, nici înţările OPEC.

Secretarul de stat american John Kerry se află în Bulgaria pentru convorbiri legate de reducerea dependenţei energetice a acestei ţări de Rusia. Printre alternativele discutate este un gazoduct cu Grecia şi planul ca firma americană Westinghouse să construiască o nouă centrală nucleară. Bulgaria depinde în proporţie de 85 la sută de impoturile din Rusia şi recent, sub presiunea UE, a renunţat la proiectul rusesc al gazoductului South Stream.

Ministrul rus al Energiei, Aleksandr Novak, a spus că nu sunt motive să se schimbe condițiile livrărilor de gaze către Ucraina după luna martie, când expiră actualul acord mediat de Uniunea Europeană. Maros Sefcovic, comisarul european pentru energie, care s-a întâlnit astăzi la Moscova cu Novak, a spus că UE este gata să rămână „un mediator cinstit” în discuțiile ruso-ucrainene pe tema gazelor. Ucraina, Rusia și UE au semnat la 30 octombrie un așa-numit „acord de iarnă” care prevede că Ucraina va face unele plăți pentru livrările de gaze rusești, iar Rusia va continua să-i livreze gaze pe durata iernii. În baza înțelegerii, Rusia a redus prețul gazelor livrate Ucrainei cu 100$, până la 378$ pe mia de metri cubi pentru 2014 și la 365$ pentru primul trimestru al anului 2015. Novak a spus astăzi că nu este nevoie de un nou document după luna martie pentru că acordul deja existent „reflectă virtual termenii contractului dintre Gazprom și Naftohaz”.

Un oficial guvernamental din Marea Britanie spune că Londra este gata să ajute Moldova să-și consolideze capacitatea de apărare, informează Moldpres. Oficialul britanic Nick Gurr, responsabil cu politica securității internaționale la Ministerul Apărării, a mai spus la întâlnirea avută astăzi la Chișinău cu ministrul apărării în guvernul demisionar moldovean, Valeriu Troenco, că Londra apreciază participarea moldovenilor la operațiuni internaționale de menținere a păcii. La întrevedere Troenco a lăudat cooptarea Moldovei cu ocazia summit-ului NATO din Țara Galilor într-un program de sporire a asistenței occidentale pentru modernizarea forțelor armate ale unor țări ne-membre, dar și contribuția specifică a Marii Britanii la instruirea militarilor moldoveni la cursuri găzduite de Cehia și Slovacia.

Președintele ucrainean Petro Poroșenko a declarat zi de doliu mâine, 15 ianuarie, pentru cele 12 victime ale unui atac cu rachetă asupra unui autobuz în estul Ucrainei. Poroșenko a spus astăzi după o întâlnire cu guvernatorii regiunilor țării că lumea întreagă deplânge victimele atacului împreună cu Ucraina. Oficialii ucraineni spun că marți 13 ianuarie o rachetă Grad lansată de rebelii pro-ruși la Volnovaha, 35 km sud de Donețk, a lovit un autobuz pornit din Mariupol, omorând 12 pasageri și rănind alți cel puțin zece. Separatiștii au negat răspunderea pentru atac, spunând că locul incidentului, un punct de control guvernamental, nu se află în raza de acțiune a artileriei lor. Atacul a fost condamnat astăzi de Consiliul de Securitate ONU.